Tag: cercetatori

  • Descoperire demnă de Premiul Nobel: fizicienii au găsit o nouă formă a materiei care este pe cât de bizară, pe atât de fascinantă

    Echipa a studiat cristale ale metalului de tranziţie 1T-TiSe2 pe bază de seleniu şi titan, reproducând de cinci ori rezultatele surprinzătoare. Jasper van Wezel de la Universitatea Amsterdam a oferit interpretări teoretice cruciale ale rezultatelor experimentale, scrie Scienmag.
     
    Noua formă a materiei este numită excitoniu, un condensat care prezintă un fenomen cuantic macroscopic, precum un superconductor sau superfluid. Este realizat din excitoni, particule care se formează în perchi cuantice bizare, formate dintr-un electron care s-a deplasat şi spaţiul pe care l-a lăsat în urmă.
     
    Sfidează raţiunea, dar se pare că atunci când un electron care se află la marginea benzii unui semiconductor poate sări peste golul de energie, lăsând în urmă o „gaură”. Aceasta se comportă ca o particulă cu sarcină pozitivă şi atrage electronul scăpat. Acestea formează o particulă compusă, un exction.
     
    Deşi existenţa lui a fost teoretizată acum aproape jumătate de secol, doar tehnologia modernă a permis descoperirea în sine a noii forme de materie.
     
  • Un proiect al unor clujeni poate dovedi dacă vinul cumpărat este fals

    Directorul proiectului “De la cercetare la transfer tehnologic în domeniul agroalimentar”, derulat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare (INCDTIM) Cluj-Napoca, Claudiu Filip, a declarat, joi, că prin amprentarea izotopică se certifică faptul că un vin este produs din strugurii crescuţi pe dealurile producătorului, nu în altă parte, iar la brânzeturi faptul că laptele folosit a fost colectat într-o anumită zonă.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • NASA a realizat un tip de anvelope revoluţionare, inspirate din modelul armurilor cavalerilor

    Bazându-se pe principiul armurii din inele de metal, anvelopele ”superelastice” pot rezista mult mai bine deformării spre deosebire de orice alt tip de anvelope nepneumatice. Coform Engadget, acestea ar putea rezista mediului de pe alte planete şi ar putea avea o tracţiune mult mai bună.

    Anvelopele roverului Curiosity au suferit o degradare majoră deoarece nu se pot adapta rocilor de pe Marte. Noul tip de material al NASA,  inspirat de armurile cavalerilor, este foarte flexibil, deşi nu poate fi penetrat cu uşurinţă.  

    Citeşte continuarea pe www.descopera.ro

  • Cum businessurile se folosesc de nostalgie pentru a vinde mai mult

    Cercetătorii au găsit că atunci când oamenii se gândesc cu drag la trecutul lor, relaţiile şi legăturile sociale devin mai importante decât banii. Rezultatul este faptul că persoana respectivă îşi face mai puţine griji în legătură cu banii şi mai dispusă să îi cheltuiască. De aceea, mai multe magazine şi diferite business-uri folosesc tehnici diferite pentru a induce nostalgie rezultând în vânzări mai mari.

    Mersul într-un restaurant sau cafenea care evocă o perioadă trecută ne poate transporta într-un mediu mai cald, mai confortabil, drept urmare să ne simţim mai bine să cheltuim mai mult.

    Arhitectul Tyeth Gundry explică faptul că designul unui loc trebuie să facă o referinţă la trecut. “Utilizând o serie de referinţe, care prin definiţie sunt nostalgice, atunci tu creezi o serie de elemente declanşatoare şi mementouri”.

  • Turiştii au decis ce ţară are cele mai bune restaurante

    Englezii de la Catewings au făcut un top al celor mai bune destinaţii pentru gurmanzi. De departe, Spania este ţara cu cele mai multe oraşe în top 100 Destinaţii Culinare. Nu au contat doar restaurantele cu stele Michelin, ci au fost luate mult mai multe criterii, scrie Gustarte.

    Caterwings s-a uitat la numărul de restaurante la 10.000 de locuitori, la numărul de localuri fast-food, dar şi la câte opţiuni ai cei vegetarieni sau vegani. De asemenea, au fost şi criterii economice. Studiul a luat în calcul câte ore trebuie să muncească o persoană pentru a-şi permite o cină de două persoane la restaurant. S-au luat în calcul şi voturile a peste 20.000 de jurnalişti culinari şi critici de restaurant din întreaga lume.

  • A fost deschisă prima staţie de cercetare a cutremurelor de suprafaţă din România. Unitatea este inspirată de sistemele din Japonia şi SUA

    Dacă va avea succes, specialiştii români vor solicita finanţare pentru extinderea sistemului în toată ţara. Până atunci, cercetătorii vor încerca să afle ce s-a întâmplat la Izvoarele în urmă cu patru ani.

    ”În programul de guvernare exista obiectivul de a lega cercetarea de practică… Exact asta se întâmplă astăzi aici. Aceste staţii de observare atât de adâncime, cât şi de suprafaţă, au ca scop construirea de strategii având o bază informativă. Exista riscuri seismice pe care trebuie să le cunoaştem, iar cercetarea are un rol important. Trebuie să ştim cauza şi să găsim soluţii. Este o investiţie strategică, o investiţie importantă pentru cercetare. Sunt trei staţii seismice cu foraje la Izvoarele, Schela şi Negrea, aşezate în formă de triunghi, şi opt staţii de suprafaţă în diferite zone din cele trei localităţi”, a declarat jurnaliştilor ministrul Cercetării şi Inovării, Lucian Georgescu.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cercetătorii chinezi au creat un nou tip de orez cu care ar putea fi hrănite peste 200 de milioane de persoane

    Iniţial, cercetătorii s-au aşteptat să obţină 4,5 tone per hetar, însă surpinzător patru tipuri de orez au produs între 6,5 şi 9,3 tone pe hectar. Conform NextShark, testele asupra orezului rezistent la apele saline sunt realizate în China de o perioadă lungă de timp, însă cercetătorii nu se aştepatu să obţină o producţie suficientă pentru comercializare. 
     
    Principalul cercetător Yuan Longping a declarat că prin intermediul cultvării acestui tip de orez s-ar putea hrăni peste 200 de milioane de persoane. 
     
  • Concentraţia de CO2 în atmosferă, la un nivel record în 2016

    Creşterea de anul trecut a fost cu 50% mai mare decât media ultimilor zece ani.

    Cercetătorii afirmă că nivelul de CO2 a ajuns la cea mai ridicată concentraţie din ultimii 800.000 de ani, ca urmare a activităţii antropice şi fenomenului meteorologic El Nino.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O inovaţie uimitoare permite calculatoarelor să prezică mişcarea moleculelor

    Pentru a crea acest sistem, cercetătorii au creat un algoritm utilizând o mică mostră a unei molecule simple numită malonaldehidă, pe care l-au aplicat în cadrul unei simulări. Au comparat apoi această simulare cu ceea ce se ştie din punct de vedere chimic despre moleculă, găsind că softul a putut învăţa modul în care malonaldehida se comportă utilizând datele limitate care au fost inserate, scrie Futurism.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • De ce e bine să pui apă în whiskey. Concluzia la care au ajuns cercetătorii

    Combinaţia este la prima vedere contraintuitivă, parte din motivul pentru care oamenii de ştiinţă au vrut să afle mai multe despre chimia moleculară din spatele a ceea ce se întâmplă în paharul nostru.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI