BusinessMagazin

Tag: centre comerciale

  • Punct şi de la capăt

    47% ESTE CREŞTEREA CIFREI DE AFACERI ÎN LEI ÎNREGISTRATĂ ÎN 2012 FAŢĂ DE 2010 DE AMBIENT, afacerea fondată de antreprenorul Ioan Ciolan la Sibiu în urmă cu 20 de ani. „Luând în calcul stagnarea pieţei de profil şi faptul că această creştere s-a realizat fără extinderea reţelei de centre comerciale, realizarea este cu atât mai spectaculoasă„, punctează reprezentanţii companiei.

    Reţeaua, cu prezenţă în segmentul do-it-yourself, are acum 12 centre comerciale şi 15 depozite de materiale de construcţii şi platforme logistice situate în principal în zona Transilvaniei. În opinia lui Ciolan, creşterea din ultimii ani dovedeşte că Ambient se plasează pe un drum sănătos pe termen lung.

    „În 2008, care a fost cel mai bun an pentru noi, 75% din cifra de afaceri era realizată din businessul profesional (distribuţie către firme de construcţii) şi acest segment rămâne ţinta noastră numărul unu. În prezent 55% din vânzări sunt realizate prin magazine, dar aşteptăm ca antreprenorii să revină pe o linie normală, deoarece acesta este businessul nostru„, spune antreprenorul sibian. Compania are peste 3.000 de clienţi constructori, dintre care 170.000 sunt posesori de Card Bonus. Ambient are 11.000 de meşteri afiliaţi, o gamă de 40.000 de produse şi 700 de furnizori. Anual, peste 3 milioane persoane trec pragul centrelor Ambient.

    Pentru a ajunge însă aici, compania cu sediul la Sibiu a avut de depăşit obstacole importante. Mai precis, în 2009 vânzările companiei au ajuns la 104 milioane de euro faţă de 231 de milioane de euro în 2008, cel mai bun an al companiei. Evoluţia nu a ieşit însă din tiparul în care s-au înscris cele mai multe afaceri româneşti.

    Decizia care s-a dovedit salvatoare a fost restructurarea companiei din temelii. Compania a fost împăr-ţită în două divizii separate: una de retail, adresată clienţilor finali, şi una de distribuţie – pentru clienţii profesionali. În procesul de restructurare au fost disponibilizaţi circa 1.000 de oameni, dar cifra netă a celor care au intrat în şomaj a fost de 500, restul fiind preluaţi de firmele care lucrează cu Ambient. Conform antreprenorului, procesul de reorganizare este continuu şi ar trebui finalizat în 2018. „În următorii ani nu ne-am propus să ne extindem deoarece dorim să rambursăm cât mai mult din creditele pe care le avem. Am obţinut o reeşalonare a datoriilor„, a declarat pentru Ziarul Financiar Ioan Ciolan, care ocupă şi poziţia de director general al Ambient

    DUPĂ CREŞTEREA DE 14% ÎNRE-GISTRATĂ DE AMBIENT ÎN 2012 FAŢĂ DE 2011, pentru anul în curs previziunile vizează un nou plus, de zece procente. Pentru a se menţine pe acest traseu ascendent, strategia companiei vizează, conform reprezentanţilor companiei, două direcţii majore de acţiune: vânzarea asistată (prin intermediul unei forţe de vânzări stabile formate din agenţi dedicaţi clienţilor „business to business„ şi Ambient Total) şi soluţiile integrate pentru toate segmentele de clienţi. „Am investit şi vom investi în continuare în showroom-uri care să ajute clientul să-şi vizualizeze proiectul înainte de a fi pus în practică. Casa Demonstrativă, Galeria cu Idei, Showroom-ul de Instalaţii, Showroom-ul de Mobilă – toate sunt soluţii integrate şi specializate pentru consilierea clienţilor„, adaugă

  • Ergun Ergen pune umărul la mallul de la Tractorul Braşov

    Ali Ergun Ergen, managerul care la sfârşitul lunii martie a părăsit poziţia de CEO al companiei imobiliare Anchor Grup, pune bazele unei firme de consultanţă specializată în centre comerciale, iar primul mandat constă în sprijinirea francezilor de la Immochan la dezvoltarea proiectului Coresi din Braşov.

    Ergun, de numele căruia se leagă proiectele Bucureşti Mall şi Plaza România, dar şi zona comercială a proiectului Băneasa, la conducerea căreia a stat timp de şase ani, are acum posibilitatea să „pună umărul“ la un proiect care prin amploare se aseamănă cu investiţia începută de către G­a­bri­el Popoviciu în nordul Capitalei. Francezii vor să înceapă în vară lucrările la Coresi, unul dintre puţinele malluri care vor mai fi construite în următorii ani pe piaţa locală.

    „Proiectele de renovare şi extinderile vor fi cele mai importante în piaţa locală de retail în următorii cinci ani, în condiţiile în care nu vor mai fi construite multe malluri noi. Proiectele care au deja cinci ani de funcţionare, în mod ideal, ar trebui să intre într-un proces de împrospătare. E vremea schimbării pentru multe dintre mallurile din România, dar unii proprietari nu îşi dau încă seama“, afirmă Ergen.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Veniturile din închirierea centrelor comerciale Winmarkt, reduse de insolvenţele retailerilor

    Veniturile obţinute de compania italiană Immobiliare Grande Distribuzione (IGD) din închirierea reţelei de centre comerciale Winmarkt din România au scăzut anul trecut cu 5,3%, la 11 milioane de euro, în urma închiderilor de magazine deţinute de retaileri locali, care au intrat în insolvenţă. „Veniturile din chirii au scăzut cu 620.000 de euro, în principal din cauza intrării în insolvenţă a unor chiriaşi locali importanţi, ceea ce a condus la un plan de reorganizare substanţial, la reducerea spaţiilor închiriate sau la scăderea chiriilor“, se arată într-o prezentare a companiei. Grupul deţine în România 15 centre comerciale în 13 oraşe, care au generat în 2011 venituri din chirii de 11,7 milioane de euro. Centrele comerciale erau evaluate la sfârşitul anului trecut la 177,9 milioane de euro.  Centrele comerciale totalizează 147.000 de metri pătraţi. Portofoliul de retail din România reprezintă 9,3% din totalul activelor deţinute de IGD, în România şi Italia, evaluat la peste 1,9 miliarde de euro. În 2012, IGD a înnoit peste 200 de contracte, cea mai mare parte încheiate înainte de criză, chiria negociată fiind în medie cu 3,1% mai redusă, şi a parafat 123 de contracte noi. Aceste contracte reprezintă 19,5% din veniturile totale ale Winmarkt. 

    Mai multe pe zf.ro

  • Taxele locale pot fi plătite cu cardul şi în centrele comerciale din patru oraşe mari

    Locuitorii din sectoarele 2, 3 şi 4 din capitală, precum şi cei din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş îşi vor putea plăti cu cardul până la sfârşitul lunii martie taxele şi impozitele locale în mai multe centre comerciale din cele trei oraşe. Plăţile pot fi efectuate cu carduri emise de băncile locale sub sigla Visa la standurile special deschise zilnic între orele 16:00 şi 20:00 în Real Vitan, Auchan Vitan, Real Theodor Pallady şi Cora Pantelimon din sectorul 3, Sun Plaza Mall şi Piaţa Progresul Nou din sectorul 4, Carrefour Colentina din sectorul 2, Iulius Mall din Cluj-Napoca şi Promenada Mall din Târgu-Mureş. Contribuabilii vor putea afla la faţa locului sumele datorate bugetelor locale doar pe baza cărţii de identitate şi vor fi asistaţi pentru a efectua plăţile de voluntari de la bănci şi primării. Aceştia vor putea decide să-şi plătească integral sau parţial taxele şi impozitele.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Cele mai mari centre comerciale din ţară, văzute de sus

    Bucureştiul, dar şi o serie de mari oraşe din ţară, precum Timişoara, Iaşi, Cluj, Sibiu sau Constanţa, pot fi “vizitate” de câteva săptămâni prin aplicaţia Google Maps şi de la un unghi de 45 de grade.Imaginile surprinse sunt destul de recente, din vara anului 2012, astfel că pot fi “admirate” de sus şi obiective precum stadionul Arena Naţională sau Pasajul Basarab, dar şi cele mai mari centre comerciale din ţară, pe culoarele cărora ajung în fiecare weekend aproximativ un milion de români, potrivit estimărilor ZF.
     

  • 100 cele mai puternice femei din business – Carmen Adamescu, Unirea Shopping Center

    Perla coroanei Adamescu este reprezentată de centrul comercial din Bucureşti, care reuşeşte datorită poziţiei în centrul oraşului să atragă câteva zeci de mii de vizitatori în fiecare zi. Poziţia nu este singura care îi atrage pe clienţi în centrul comercial amplasat în Piaţa Unirii. În ultimii ani a fost început un puternic proces de schimbare a chiriaşilor din cadrul proiectului, fiind aduse la parterul centrului comercial branduri din portofoliul Inditex (Zara, Pull & Bear, Stradivarius, Bershka) sau H&M.

    Tot la parter se află şi restaurantele McDonald’s şi KFC. Carmen Adamescu, care a absolvit Facultatea de Construcţii Civile şi Academia de Studii Economice din Bucureşti, deţine împreună cu soţul său mai multe afaceri pe piaţa locală. Printre acestea se numără Astra Asigurări, Hotelul Rex din Mamaia, o participaţie minoritară în cadrul companiei Intercontinental, care deţine hotelul cu acelaşi nume din centrul Capitalei, compania de construcţii Baumeister şi ziarul România liberă. Familia Adamescu a preluat în 2009 şi un pachet semnificativ de acţiuni la retailerul IT&C şi de electrocasnice Flamingo pentru circa 2,5 milioane de euro, încercând să îl restructureze. Compania a intrat în insolvenţă în decembrie 2009, iar în 2010 lanţul de magazine Flanco, pe care aceasta îl controla, a fost preluat de grupul Asesoft în cadrul programului de reorganizare.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Mallul – viitorul divertismentului. Aşa să fie?

    În urmă cu aproape două săptămâni, Băneasa Shopping City inaugura cel mai mare cinematograf din România. Cu 13 săli digitale şi peste 2.600 de locuri, Grand Cinema Digiplex face parte dintr-un proiect mult mai amplu, care are ca obiectiv final multiplicarea facilităţilor pentru cei care vin la mall pentru distracţie. Cinematograful este doar prima etapă în acest sens şi una destul de costisitoare, în condiţiile în care a fost ridicat în urma unei investiţii de 19 milioane de euro. Planul pentru următorii cinci ani vizează o dezvoltare fără precedent pentru mallurile din România. Practic, pentru acest orizont de timp, sunt proiectate deschiderea unei săli de fitness, a unui spa, inaugurarea unei piste de bowling, precum şi a unui parc de distracţii de interior. În total, spaţiul destinat zonei de divertisment din Băneasa Shopping City ar trebui să crească cu aproximativ 12% până în 2016.

    “În ultimii doi ani, de când am început să vorbim despre deschiderea acestui cinematograf, am vizitat foarte multe malluri din străinătate şi am văzut cât de mult s-au dezvoltat pe zona de divertisment. A fost un semnal în plus că şi noi trebuie să facem acelaşi lucru”, spune Ali Ergun Ergen, CEO al Băneasa Developments. Datele din piaţă susţin aceeaşi teorie. Astfel, din cele 3,5 milioane de bilete la film vândute anul trecut în Bucureşti, trei milioane au fost vândute de cinematografele din malluri.

    Ergen estimează că deschiderea Grand Cinema Digiplex va creşte numărul de bilete vândute cu 800.000 numai în primul an de funcţionare şi, pe măsură ce fiecare punct din planul de extindere va fi bifat, şi traficul mallului din Băneasa va creşte considerabil. Poate fi, până la urmă, un instrument chiar mai eficient decât aducerea unor noi branduri vestimentare, spre exemplu.De altfel, cu cât oferta de divertisment va fi mai complexă, cu atât este de aşteptat să crească numărul celor care vin la mall şi în restul săptămânii, nu numai vinerea, sâmbăta şi duminica, aşa cum, cu preponderenţă, se întâmplă acum.

    “Chiar şi aşa, după birou şi casă, mallul este locul unde ne petrecem cea mai mare parte a timpului”, precizează şeful din Băneasa. Iarna, cel puţin, opţiunile bucureştenilor sunt extrem de limitate, iar mallul pare cea mai la îndemână variantă pentru cei care vor să iasă din casă. Din punctul de vedere al reprezentativităţii, Bucureştiul este bine segmentat, pentru fiecare zonă a Capitalei existând un mall care să o deservească. Şi, desigur, un public fidel care să îl umple la fiecare sfârşit de săptămână.

    Chiar dacă sunt malluri, precum AFI Palace Cotroceni, care încă de la intrare în piaţă au înţeles potenţialul zonelor de divertisment, în celelalte centre comerciale de acelaşi gen din Bucureşti oferta încă mai poate fi considerată inconsistentă. În plus, şi semnalele pe care le primesc dezvoltatorii din partea clienţilor dau de înţeles că ar trebui să mai investească la acest capitol. Până când vor fi puse pe picioare şi celelalte proiecte care fac parte din “cincinalul” celor de la Băneasa Shopping City, va fi exploatat la maximum potenţialul cinematografului. “Cinematograful nu este doar un loc în care să vezi filme. Vrem să transmitem în direct evenimente speciale la nivel internaţional, precum diverse gale, festivităţi sau competiţii şi să organizăm evenimente private, de la conferinţe sau prezentări de modă până la aniversări, pentru că spaţiul extins permite”, spune Ergen.

    Practic, dezvoltatorii vor pe cât posibil să pună “monopol” pe timpul liber al bucureştenilor care, la sfârşit de săptămână, rămân acasă. În ceea ce priveşte centrul comercial condus de Ergen, planurile sunt făcute şi în funcţie de caracteristicile demografice ale principalilor clienţi, respectiv oameni tineri, care locuiesc în zone bune ale oraşului şi care au venituri peste medie. Astfel, 70% dintre clienţii mallului din Băneasa locuiesc în sectoarele 1 şi 2, între 9% şi 10% stau în sectoarele 3 şi 6, 8% – 9% vin din Ilfov, Ploieşti, Buftea şi Mogoşoaia, iar restul aparţin de celelalte zone al Capitalei.

    Venirea unei noi crize ar putea să deturneze însă planurile măreţe ale şefilor de malluri, chiar dacă atuul lor principal este că oferă una dintre cele mai accesibile forme de divertisment. Clienţi se vor găsi, cu siguranţă, ca şi până acum, însă momentul când vor putea declara amortizarea investiţiilor se va prelungi. Lupta între malluri pare, din acest punct de vedere, să se relanseze, dar armele pe care le vor scoate la înaintare dezvoltatorii trebuie să fie mai creative şi mai ascuţite decât oricând.

  • Pasii mici ai gigantilor imobiliari

    “Merge incet, din pacate merge foarte incet. Lucrurile se misca,
    se intampla ceva, dar nu pot spune inca ceva, nu este nimic cert.”
    Ingo Nissen, managerul local al dezvoltatorului, proprietarului si
    administratorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra,
    simte poate cel mai bine incetineala cu care se misca segmentul de
    retail al pietei imobiliare. Dupa trei ani de la intrarea in
    Romania, Sonae nu lucreaza propriu-zis la niciunul dintre cele trei
    proiecte ale sale – in Bucuresti, Craiova si Ploiesti – ramanand,
    ca proiect care produce venituri, cu River Plaza din Ramnicu
    Valcea, achizitionat in 2007.

    “La Craiova incepusem deja lucrarile, dar a venit criza si, simtind
    amplitudinea pe care o avea, am decis sa oprim lucrarile”, afirma
    Nissen, care este in Romania de aproape doi ani si jumatate. A
    venit dupa inceperea proiectului Loop 5, situat in apropiere de
    Frankfurt, centru comercial a carui dezvoltare a supervizat-o. |n
    Romania nu a apucat sa avanseze la fel de mult, dar considera
    totusi ca “nu am stat degeaba. Aratati-mi pe cineva care a
    inchiriat in 2010 un procent de 30% din suprafata unui mall. Sunt
    contracte finale”, afirma managerul, vorbind despre proiectul de la
    Craiova initiat de Sonae Sierra.


    Acesta este cel mai avansat din portofoliul companiei, cu un
    grad de preinchiriere prin acorduri de peste 60% – un procent
    suficient, in general, pentru obtinerea unei finantari bancare si
    inceperea constructiei. Managerul sustine insa ca bancile prefera
    proiectele din Bucuresti, fiind cat se poate de rezervate fata de
    cele din provincie, indiferent de competitia din respectiva zona
    ori de contractele de preinchiriere deja semnate.
    Dezvoltatorul are pe planseta un proiect si in Bucuresti, ParkLake
    Plaza, a carui suprafata a fost micsorata cu aproape un sfert,
    pentru a putea fi finantat mai usor, dar si pentru a fi in
    concordanta cu cererea actuala de spatii comerciale in Capitala.
    Chiar si in contextul conditiilor actuale din piata, segmentul de
    retail a fost poate cel mai activ in 2010, fie si doar la nivelul
    planurilor anuntate.

    “Suntem de-abia in iunie, nu s-a terminat vara. Este timp
    destul”, comenteaza Matthew Proskine, director de marketing in
    inchiriere al Avrig 35. Dezvoltatorul a anuntat in iarna ca va
    incepe, alaturi de Cascade Group, constructia Pallady Shopping
    Center, prima faza planificata fiind cea a unui parc de retail, cu
    cativa chiriasi de mari dimensiuni – Auchan, Decathlon si un
    magazin de bricolaj.

    Aceasta este, de altfel, una din principalele schimbari aduse de
    criza economica: proiectele s-au micsorat sau au fost impartite in
    mai multe faze, prima fiind reprezentata de un parc de retail, mai
    usor de inchiriat, dar si de finantat. “Avem resurse financiare
    proprii si acorduri cu mai multe banci. Acum asteptam aprobarile
    urbanistice, estimez ca va mai dura o luna”, a mai declarat
    reprezentantul Avrig 35, care a finalizat si vandut mai multe
    proiecte imobiliare.

  • Magazinul Cocor va fi redeschis in septembrie

    La inceputul anului trecut, compania Cocor (COCR), proprietara
    magazinului, a anuntat ca va deschide unitatea in luna mai daca
    gradul de inchiriere va fi de peste 85%, in caz contrar urmand sa
    fie relansat in septembrie. Redeschiderea magazinului a fost
    programata initial pentru 2009, dar a fost amanata, potrivit
    proprietarilor, la solicitarea retailerilor.

    Reconstructia a inceput in anul 2008 si a durat doi ani,
    printr-o investitie de 24,5 milioane de euro finantata din surse
    proprii si printr-un credit de 19 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai mari rate de conversie le au magazinele Carrefour si Praktiker

    Pe de alta parte, George Teleman estimeaza ca rata de conversie
    a Vitantis a fost anul trecut de 70%, influentata pozitiv de faptul
    ca proiectul este un parc de retail, avand mai multe unitati de
    sine statatoare. “Chiriasi ca Praktiker sau Carrefour inregistreaza
    de departe cele mai ridicate rate de conversie, in timp ce
    magazinele de fashion inregistreaza rate considerabil mai
    mici.”

    Citeste mai multe in
    “Cele mai vizitate malluri din Bucuresti”