BusinessMagazin

Tag: castiguri

  • Salariul mediu net a crescut cu 4% în luna martie. În ce domenii au fost cele mai mari creşteri

     Salariul mediu brut a fost de 2.231 lei în martie, cu 4,1% mai mare decât în luna anterioară.

    În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul salariului mediu net a fost mai mare în martie decât în luna precedentă, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, pentru performanţe deosebite sau pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte).

    Cea mai mare creştere a salariului s-a înregistrat în domeniul fabricării produselor din tutun (19,3%). Au crescut cu 10,5% – 18,5% şi salariile în domenii precum fabricarea de produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de servicii anexe extracţiei, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa vrea să reducă taxa pe câştiguri de capital pentru a încuraja antreprenorii

     Liderii din sectorul de business sunt nemulţumiţi de decizia guvernului de la Paris de a impune majorări de taxe cu impact fiscal de 20 de miliarde de euro pentru bugetul din acest an, precum şi de insistenţa lui Hollande de a introduce o taxă temporară de 75% pentru veniturile mai mari de 1 milion de euro, potrivit Financial Times.

    Planul de reducere a taxelor este parte a eforturilor Franţei de a convinge investitorii şi partenerii europeni că guvernul socialist al ţării este decis să repornească econonmia.

    “Încearcă (măsura – n.r.) să transmită un semnal că Franţa este un loc bun pentru investiţii, prietenos pentru afaceri”, a declarat ministrul responsabil pentru afaceri mici şi economia digitală, Fleur Pellerin.

    Guvernul francez neagă că ar fi avut loc un exod al bogaţilor din cauza taxelor şi afirmă că decizia actorului Gerard Depardieu de a renunţa la cetăţenia ţării nu este tipică. Oficialii francezi au admis, însă, că o creşterea prea mare a taxei pe câştigurile de capital a fost o greşeală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SALARIILE LA ROMÂNI: Peste jumătate dintre angajaţi au câştiguri brute sub 1.500 de lei pe lună. În ce domenii au crescut veniturile

     Cercetarea statistică asupra salariilor în luna octombrie 2012, publicată joi de INS, arată că 5% din numărul salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, au realizat sub şi la nivelul salariului minim pe economie (700 lei), 46,7% dintre salariaţi au câştigat între 701 lei şi 1.500 lei şi 32,1% între 1.501 şi 3.000 de lei.

    În luna octombrie, 11% dintre salariaţi au avut câştiguri brute între 3.001 lei şi 5.000 lei, iar 5,2 % au câştigat peste 5.000 de lei. Distribuţia salariaţilor relevă o concentrare în zona câştigurilor mai mici de 2.000 de lei, atât în rândul femeilor (70,1%), cât şi al bărbaţilor (65,4%).

    Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012, exceptând firmele cu mai puţin de patru salariaţi, a fost de 4,3 milioane de persoane, bărbaţii reprezentând 53,9%. Numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie, a fost de 3,6 milioane de persoane (84,4% din efectivul total al salariaţilor). Ponderea femeilor în această categorie a fost de 46,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Charles Fey, inventatorul „păcănelelor”

    Ce diferenţia aparatul lui Fey de celelalte era posibilitatea de a returna câştigul în monede. Aparatul lui avea trei bobine, fiecare cu câte 10 simboluri imprimate. Alinierea a trei simboluri sub formă de clopoţei aducea câştigul marelui premiu, de aceea, aparatul a fost numit „Bell„ (clopot). Un articol apărut într-o cronică din San Franscisco la data de 15 aprilie 1887 vorbea despre cum un grup de proprietari de saloane şi restaurante care se adunaseră la o demonstraţie a noului aparat „Liberty Bell„, potrivit cărţii „Slot Machine Mania„.

    Articolul descrie cum maşinăria se activa după ce într-un slot era introdusă o monedă, se trăgea un mâner, iar apoi bobinele se învârteau. Patronii au fost impresionaţi şi toţi cei prezenţi au prevăzut succesul aparatului. Cu mai bine de o sută de ani mai târziu, putem spune că predicţia lor s-a adeverit. 

    Designul lui Fey avea să devină standardul pentru viitoarele maşini electronice de joc, dar, din nefericire pentru el, în acea perioadă legile pentru patente nu acopereau şi zona dispozitivelor din domeniul jocurilor de noroc. Prin urmare, Fey nu şi-a vândut aparatele, dar le-a plasat în salonuri de joc şi în săli de bowling, tutungerii şi alte locuri de acest tip, colectând o taxă de 50% din câştigurile clienţilor.

    În 1907, Fey s-a asociat cu Herbert Mills, proprietarul companiei Mills Novelty. În 1910, aceasta a introdus aparatul de joc „Operator Bells„, cu câte 20 de simboluri pe fiecare bobină, ca modalitate de limitare a câştigurilor. Compania Mills a produs 30.000 de astfel de aparate care cântăreau circa 50 de kilograme.  Popularitatea „păcănelelor„ a crescut în SUA, chiar dacă nu erau legale în multe dintre statele americane. În 1940, acestea au intrat în Las Vegas, în cazinoul Flamingo. La început, au fost instalate în cazinouri ca o diversiune pentru soţiile şi prietenele jucătorilor de la mesele de poker. Tehnologia modernă a schimbat acest criteriu, în unele locuri acestea aducând 80% din profiturile cazinourilor.

  • Nebunia păcănelelor – câţi bani aruncă anual românii pe aparatele de jocuri

    Ba chiar depăşeşte jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră. În total, este vorba de 650 de milioane de euro anul trecut, dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Constantinescu. Aceasta cu toate că domeniul este destul de bine reglementat, iar interesele operatorilor sunt apărate de două entităţi – Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR) cu aproximativ 80 de membri şi Romslot – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi, cu 15 membri, cumulat aproape un sfert din numărul total de companii din piaţă.

    „Ca şi la cazinouri, după cutremurul legislativ din 2009, s-a întâmplat o reaşezare a pieţei, mai tristă pentru noi întrucât a dus la diminuarea domeniului„, spune Cristian Pascu, preşedintele executiv al AOPJNR. Din 1.200 de operatori cu 60.000 de aparate de joc, câţi erau în 2009, la finele anului trecut mai erau doar 411, cifră care acum se situează în jurul a 422 cu 63.000 de aparate. „Cei care au dispărut erau foarte mici, cu doar câteva aparate”, punctează Pascu. Structura pieţei este şi acum dominată tot de cei mici şi mijlocii, în total 350, majoritatea cu capital românesc, dat fiind că doar aproximativ 30 sunt străini, însă din punct de vedere al aparatelor operate, restul au cele mai mari cote de piaţă. Mai exact, 9% dintre operatorii de aparate de jocuri de tip slot machine deţineau anul trecut 37,5% dintre cele aproape 58.000 de aparate. Restul de 91% aveau 62,5%, adică aproximativ 33.370 de aparate, conform calculelor AOPJNR.

    În ţară există peste 12.000 de spaţii unde românii pot merge să joace la slot machines, dintre care aproximativ 85% sunt de fapt baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul, plătind o chirie pentru spaţiu sau un comision din încasări, de regulă între 35 şi 50%. Restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

    „Există o barieră legislativă care limitează foarte mult piaţa şi o forţează în anumite direcţii”, spune Cristian Pascu. Dincolo de spaţiile cu până la cinci aparate, următorul prag permis este de minimum 15, cifră care până în 2010 era chiar de 20, însă demersurile AOPJNR au reuşit să determine scăderea ei. Implicit, multe spaţii cu săli de jocuri sunt nevoite să se limiteze la cinci aparate pentru că, deşi ar mai putea adăuga 2-3, nu au nevoie sau costul e prea mare pentru încă 10. „Piaţa, mai ales din provincie, este împinsă în jos din cauza acestei limitări„, mai spune Pascu, pe agenda căruia se află o nouă iniţiativă de a diminua pragul la zece aparate. Criza economică, tradusă implicit în scăderea banilor direcţionaţi de români către industria de noroc şi a aparatelor, este doar unul din factorii pentru care piaţa a scăzut. „Modificările legislative de după 2009 sunt un alt motiv„, spune Dan Iliovici, executive manager al Romslot, făcând referire la taxele pentru licenţa de operare pe piaţă, de 8.000 de lei pe an pentru fiecare aparat, de introducerea biletului de intrare, dar şi de taxa anuală pentru autorizarea aparatelor. Drept urmare, au fost necesare „măsuri de reorganizare şi un management strict al costurilor, în contextul în care competiţia s-a ascuţit”, adaugă Iliovici.

    „Afacerea aparatelor electronice nu prea mai este profitabilă„, afirmă Cristian Pascu. Deşi echipamentele la mâna a doua s-au ieftinit în ultima perioadă de două trei ori până la 2.000-3.000 de euro, ca urmare a închiderii unor pieţe precum Rusia sau Ucraina, lucru care a susţinut de altfel revenirea din ultima vreme a numărului de aparate din ţară, iar investiţiile de pornire a unei afaceri în domeniu sunt mult mai mici, banii s-au împuţinat semnificativ. Şi echipamentele noi au preţuri tot mai mici, între 1.000 şi 6.000 de euro, după cum spune Dragoş Buriu, proprietarul Newton Slots, companie cu o cotă de 12,5% din piaţă, care distribuie pe plan local de patru ani asemenea aparate, în competiţie cu DGL Pro şi Smartex, cu precizarea că „în provincie predomină sloturile cu vechime chiar de zece ani, pe când în Capitală e cerere în mare parte pentru echipamente de ultimă generaţie”.

    „Piaţa este cumva saturată”, mai spune reprezentantul AOPJNR. Dincolo de faptul că românii nu mai bagă mâna în buzunar pentru asemenea jocuri la fel de mult ca înaintea crizei, iar cei care o fac sunt de regulă dintre aceia care visează să se îmbogăţească, taxele tot mai ridicate şi-au pus amprenta asupra profiturilor, iar industria, deşi foarte tentantă pe motivul percepţiei că se pot face uşor bani, nu va reveni probabil prea curând la rulajele de altădată.

  • Cine este românul care a câştigat peste 15 milioane de dolari la poker

    Supranumit „Kid Poker”, Negreanu (39 de ani) s-a născut în Canada şi a vizitat pentru prima oară România, ţara de origine a părinţilor săi, la vârsta de 10 ani. Primul contact cu jocul de poker l-a avut după absolvirea şcolii generale, moment în care a abandonat studiile pentru a se consacra acestui joc. A început atunci prin a juca în cazinourile locale şi prin a participa la partide ilegale de poker din împrejurimile oraşului, iar la vârsta de 16 ani a mers pentru prima oară în Las Vegas unde, la primul său concurs, a pierdut 3.000 de dolari. Nu s-a lăsat descurajat.

    În 1997 însă, a obţinut două titluri de campion la Campionatul Mondial de Poker de la Foxwoods, unde a câştigat 133.600 de dolari. De atunci a participat la numeroase turnee şi a început de asemenea să ofere lecţii de poker pe internet.

    După câştiguri, este clasat pe locul şase în topul mondial al jucătorilor de poker, cel mai mare câştig al său fiind înregistrat în decembrie 2004, când a ocupat locul întâi la turneul Five-Diamond World Poker Classic din Las Vegas – a plecat acasă cu 1,77  milioane de dolari. Locuieşte în Las Vegas, într-o vilă luxoasă cu piscină.

    Cazinourile, pokerul online şi offline, în cazinouri sau la turnee, păcănelele, pariurile sportive şi, nu în ultimul rând, loteria au însemnat anul trecut o afacere cumulată care depăşeşte,conform calculelor Business Magazin pe baza estimărilor din piaţă, 1,3 miliarde de euro, fără a pune la socoteală piaţa neagră despre care se presupune că tinde spre un miliard de euro.

    Pe vremuri o industrie luxoasă, cu mulţi bani şi tentaţii pentru pasionaţi, dar mai ales dependenţi, la orice pas, jocurile de noroc s-au lovit, odată cu criza economică, de sărăcia românilor şi de taxele tot mai multe şi mai mari, ajungând acum la jumătate faţă de perioada de vârf. Cum arată radiografia uneia dintre cele mai bănoase şi totodată disputate afaceri din România?

  • Care este reţeta care i-a adus câştiguri de două cifre antreprenorului Octavian Bădescu pe bursa americană?

    Octavian Bădescu, proprietarul firmei de curierat Sameday Courier, care are un portofoliu de câteva sute de mii de euro pe bursa românească şi americană, spune că a reuşit să-şi dubleze banii pe acţiunile Nokia în câteva luni şi într-o perioadă similară a făcut un profit de 20-25% pe acţiunile JP Morgan. Secretul, spune Bădescu, este să achiziţionezi acţiuni puternice fundametal dar care trec printr-o conjunctură nefavorabilă la un moment dat.

    Mai multe pe zf.ro

  • Surpriza statisticii: sărbătorile de iarnă aduc câştiguri pe bursă în trei luni cât într-un an

    Randamentele care s-au obţinut în medie în aceste trei luni de iarnă pe bursă sunt atât de ridicate încât dacă un investitor le ignora în ultimii 15 ani şi investea în restul celor nouă luni din martie până în noiembrie mai mult pierdea bani pe bursă, arată analiza ZF. În ultimii trei ani, câştigul mediu din ianuarie s-a cifrat la 9,5%, iar cel din perioada decembrie – februarie a fost de 16,5%. Brokerii spun că o explicaţie pentru creşterile mai importante din lunile de iarnă este şi faptul că investitorii îşi fac calcule cu privire la dividendele ce urmează să fie distribuite de companii şi cumpără cu câteva luni înainte de datele de înregistrare ale acestora (perioada aprilie – mai), pentru a putea profita de randamentele importante ale dividendelor.

    Mai multe pe zf.ro

  • Guvernul vrea să impoziteze suplimentar bugetarii care câştigă peste 4.500 lei lunar

    El a amintit că Guvernul USL intenţionează să aplice de anul viitor cote diferenţiate de impozit, în funcţie de nivelul salariilor. “În plus faţă de acest sistem fiscal, dacă va fi cazul şi dacă se va dovedi o idee bună, în special în zona bugetară, pentru că nu vreau să dăm semnale negative în zona privată care deja a suferit destul de multe în urma crizei, pentru cei care au venituri mari de la buget, de peste 4.500 lei pe lună, acolo poate fi vorba de o taxă de solidaritate. O taxă de 16 plus încă 16 peste ceea ce depăşeşte 1.000 de euro pe lună”, a spus Ponta, la Prima TV.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Manager privat la o companie de stat românească sau secretar(ă) la Warren Buffett?

    Jurnaliştii s-au întrebat cât câştigă de fapt secretara lui Buffett iar un comantator de la revista americană Forbes a ajuns la un răspuns, destul de aproxomativ, este adevărat, dar suficient de relevant. În baza treptelor de impozitare ale IRS (fiscul american), venitul anual al secretarei miliardarului ar trebui să fie cuprins între 200.000 de dolari şi 500.000 de dolari pe an.

    Pentru comparaţie, ar trebui să ne amintim de emoţiile şi discuţiile recente pe care le-a stârnit, în România, intenţia Guvernului de a apela la management privat pentru companiile de stat şi la valoarea salariilor pe care aceştia ar putea să le primească, care puteau ajunge şi la 75.000 de euro pe lună. Aceasta este o valoare maximală, este adevărat, de chiar şi în condiţiile unui salariu mediu suma este comparabilă nu numai cu câştigul lui Debbie Bosanek, ci chiar şi cu salariul şefului ei, care nu depăşeşte 500.000 de dolari pe an (atenţie, vorbim de salariu, averea lui Buffett provine din acţiuni şi tranzacţii pe piaţa de capital, este cu totul altceva).

    Pe de altă parte, trebuie spus că Buffet este un personaj extrem de important în economia americană, cu influenţă şi asupra mediului politic, cât şi a celui economic. Un personaj care creează în fiecare an câştiguri substanţiale atât pentru acţionarii companiei sale, cât şi economiei americane în ansamblul ei.