Tag: cadre didactice
-
Despre frică şi alte nimicuri
Acasă mi-a fost frică de părinţi, deşi am avut cei mai buni părinţi din lume: mi-era frică să nu fiu sub aşteptarea lor. La şcoală mi-a fost frică de profesori. Când eu însumi am ajuns profesor mi-era frică de copii. Când mi-am mutat cariera şi m-am făcut ziarist mi-a fost frică de angajator, de oamenii politici şi de orice cuvânt pe care-l scriam.De unde vine frica?Am fost invitat odată să ţin un scurt discurs la o instituţie importantă, alături de alţi mari barosani de prin bănci. Îmi tremurau dinţii şi mâinile de parcă aş fi mâncat dimineaţă un kilogram de heroină. Şi nu mă mânca nimeni.De unde vine frica?Îi povestesc unei prietene ce mi s-a întâmplat şi spune ea: „Am păţit aşa ceva când am dat doctoratul (la o universitate din Olanda – nota mea). Deşi ştiam că lucrarea mea este perfectă pentru că, oricum, susţinerea ei este doar o ceremonie, nu-mi puteam stăpâni frica. M-am dus şi mi-am luat o sticlă de Martini şi am băut-o pe jumătate. Îmi pare rău că nu ai fost acolo să vezi ce fluentă în engleză eram”. -
Aproximativ 100 de profesori din Craiova au protestat faţă de Legea salarizării
Liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământ Dolj, Constantin Rada, a declarat că Legea salarizării este în detrimentul angajaţilor din educaţie, arătând că personalul nedidactic are de suferit.
„Prima şi cea mai importantă revendicare este privind Legea salarizării, care este o lege proastă pentru salariaţii din învăţământ, respectiv noi suntem poziţionaţi pe grilă între coeficienţii 1,65 şi 2,76, în ultima treime pe o scară de la 1 la 12, deşi în lege se spune că învăţământul este prioritate naţională. Iată cum acest guvern înţelege să respecte această promisiune. După cum ştim, la 1 martie, s-a aprobat o majorare de 20%, din păcate trunchiat, respectiv personalul nedidactic atât din şcoli, cât şi din inspectoratele şcolare nu a primit această majorare, lucru absolut incalificabil. Adică amărâţii care fac curăţenie, se îngrijesc de şcoală, ei nu primesc această majorare, că aşa a hotărât Guvernul. Alocarea sumelor necesare pentru lichidarea hotărârilor judecătoreşti – avem hotărâri judecătoreşti de şapte-opt ani care nici acum nu au fost puse în plată. Stabilirea unui regulament de sporuri – inclusiv după această majorare de 20%, sporurile, respectiv dirigenţie, gradaţie de merit se calculează la salariul lunii decembrie 2016, lucru incalificabil. Deblocarea posturilor în învăţământ – după cum se ştie, s-a dat o ordonanţă de urgenţă în care se spune că în anul 2018 se blochează posturile în învăţământ şi se poate angaja doi la unu, adică pleacă doi, angajezi unul”, a afirmat Rada.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Tarom lansează O NOUĂ CURSĂ internă. Preţurile pornesc de la 20 de euro
„Avem aşteptări mari, inclusiv de la această cursă. Ne adresăm unui pol de public consistent, compus din oameni de afaceri, studenţi, profesori universitari şi nu numai. Fiecare pasager poate avea certitudinea că în mai puţin de o oră şi jumătate va traversa România, în deplină siguranţă”, a precizat directorul general al Tarom, Werner-Wilhelm Wolff.
Compania aeriană precizează că pasagerii îşi pot face deja rezervări, începând de astăzi, la preţuri ce pornesc de la 20 de euro pe sens (cu toate taxele incluse) şi de la 40 de euro dus-întors cu toate taxele incluse, atât de pe site-ul companiei cât şi prin agenţiile proprii şi partenere Tarom.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Un psiholog de la Harvard spune că oamenii te judecă după aceste două criterii la prima întâlnire. De ce trebuie să ţii cont la un interviu de angajare
Profesorul şi psihologul Amy Cuddy ce predă la Harvad Business School a studiat mai mult de 15 ani de zile primele impresii şi efectul acestora asupra oamenilor. În cartea sa “Presence”, Cuddy este de părere că oamenii răspund la următoarele două întrebări atunci când se văd pentru prima dată, potrivit Business Insider
1. Pot să am încredere în această persoană?
2. Pot să respect această persoană?Psihologii se referă la aceste două dimensiuni cu două categorii: căldură şi competenţă. Ideal, un candidat vrea să fie perceput şi prietenos şi inteligent, bun cunoscător.
Într-un context profesional, oamenii tind să mizeze pe dovedirea competenţei şi mai puţin apropierea, căldura. Se pare că, deşi e important să arăţi că eşti bun pentru rolul cerut de angajator, este mai important să arăţi că cineva poate avea încredere în tine.
-
Veste EXTRAORDINARĂ pentru TINERII din Bucureşti: pot primi 30.000 de euro pentru a începe o afacere
„Tinerii din Capitala, deci şi studenţii, vor putea aplica atât individual, cât şi în echipă cu profesorii, la programul start-up susţinut de Primăria Capitalei. Sprijinul municipal va fi în valoare de 30.000 de euro. Dezvoltarea economică a unui oraş este baza pentru dezvoltarea sa socială, administrativă şi culturală şi ştim că din ASE provin cei mai importanţi oameni de afaceri”, a declarat, miercuri, Gabriela Firea, la aniversarea de 105 de la înfiinţarea Academiei de Studii Economice.
Edilul a mai precizat că Municipalitatea intenţionează în sprijine tinerii încă din facultate.
-
Apple a lansat un nou produs. Acesta este dedicat studenţilor
Noul iPad a primit cea mai mare atenţie din partea companiei, fiind prezentat sub numele „The new 9.7” iPad”. Acesta ar putea fi considerat iPad-ul de generaţie a şasea (sau a opta, dacă luăm în calcul modelele Air) şi vine cu hardware mai puternic decât modelul de anul trecut. Acesta face trecerea la chipset-ul Apple A10 Fusion, care a debutat pe iPhone 7, înlocuind astfel cipul A9. Acesta mai are în plus suport pentru stylus-ul Apple Pencil, însă în rest pare să fie similar.

-
Descoperire revoluţionară la Galaţi. Cercetătorii români au realizat parizerul complet sănătos
Parizerul a fost premiat la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii „Pro Invent 2018” de la Cluj-Napoca deoarece în compoziţa sa nu se mai găseşte azotitul de sodiu, un aditiv cancerigen utilizat în industria cărnii pentru fixarea culorii.
Produsul cu care gălăţenii au atras atenţia generală este un parizer din carne de porc cu şrot de cătină, fără adaos de nitrit. Practic, profesorii gălăţeni au reuşit să scoată din compoziţia produsului din carne un aditiv considerat periculos pentru sănătate. Rezultatul a venit la capătul a 40 de ani de cercetare, spun reprezentanţii facultăţii gălăţene.
”Am eliminat unul dintre cei mai înjuraţi aditivi, azotitul de sodiu. Acel azotit dovedit a fi cancerigen, am reuşit să-l eliminăm din clasa de produse de carne. Poate produsul va avea rezultate în producţie. De 40 de ani, la facultate încercăm să obţinem acest rezultat, în timp am reuşit să diminuăm cantitatea de azotit rezidual în produsele de carne. Acest brevet de invenţie reprezintă o soluţie aplicabilă în industria românească”, a spus decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, Petru Alexe.
Produsul bio fără coloranţi şi conservanţi are valabilitatea de cel mult 28 de zile. Acesta nu are un gust diferit, în comparaţie cu parizerul tradiţional, şi poate fi fabricat în toate unităţile existente fără a fi nevoie de investiţii suplimentare.
-
Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie
UPS
+ Bucureştiul devansează Roma, Berlin sau Madrid, într-un clasament al nivelului de trai calculat ca PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare.+ Valoarea totală anuală a pieţei de mâncare gătită în cinci dintre cele mai mari oraşe din România este de 7,24 miliarde de lei, din care 4,89 miliarde de lei (67%) este ocupată de Bucureşti. Din totalul pieţei, aproximativ 46% este reprezentată de segmentul restaurantelor standard, cu mese.+ Tarifele de interconectare între reţele de telefonie mobilă vor fi mai mici. Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii a decis ca, de la 1 mai, acestea să scadă cu 12,5%.+ Grădiniţa şi liceul, până la clasa a XII-a, ar putea deveni obligatorii. Este o iniţiativă a deputaţilor PSD şi UDMR. Concret, aceştia vor ca până în 2020, ultimii doi ani de grădiniţă şi ultimii doi ani liceu să devină obligatorii. Proiectul va fi supus votului în Camera Deputaţilor.+ Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede ca vinerea dinaintea Paştelui (Vinerea Mare) să fie zi liberă legală.+ Uber a lansat în România serviciul Uber Eats, o aplicaţie de livrare de mâncare separată de platforma de comenzi auto. Uber foloseşte tehnologia şi reţeaua de curieri şi restaurante pentru a livra mâncare către utilizatori, care îşi pot urmări comanda în aplicaţie, pot modifica cu punctul de livrare şi pot folosi acelaşi cont de pe care solicită curse Uber.DOWNS– Fizicianul Stephen Hawking, care a murit pe 14 martie, la vârsta de 76 de ani, a fost cel mai celebru om de ştiinţă britanic al vremurilor actuale, un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului.– Companii din UE şi Marea Britanie vor suporta costuri de 58 mld. de lire sterline pe an, dacă nu se va ajunge la un acord de liber-schimb după Brexit.– Peste jumătate de milion de oameni au decedat în şapte ani de război în Siria. O treime dintre ei erau civili.– Aproape 85% dintre cetăţenii UE nu îşi cunosc drepturile ca pasageri ai liniilor aeriene şi pierd anual peste 5 miliarde de euro pentru că nu cer despăgubiri pentru zborurile întârziate sau anulate.– România ocupă ante-penultimul loc în lume şi ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte indexul global al statutului profesorilor în societate, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) şi D&D Research. Indexul este generat în baza locului ocupat de învăţători şi profesori în topul ocupaţiilor, a nivelului salariului, a încrederii profesorilor în a le recomanda propriilor copii să devină profesori şi a evaluării respectului acordat profesorilor de către elevi.– Designerul francez Hubert de Givenchy, faimos pentru colaborarea cu Audrey Hepburn şi Jackie Kennedy, a murit la vârsta de 91 de ani.– Bandele criminale din Mexic, alimentate cu bani din traficul de droguri încearcă să controleze politica, în special la nivel local, şi îi iau ca ţinte pe politicienii care ar putea acţiona împotriva lor. Aproximativ 30 de candidaţi la alegerile care vor avea loc în iulie în Mexic au fost ucişi, potrivit ministrului de interne Alfonso Navarrete. -
Metodă dovedită ştiinţific prin care să impresionezi pe oricine în primele două secunde ale întâlnirii
În 1922, cercetătorii Nalini Ambady şi Robert Rosenthal au găsit că primele impresii sunt esenţiale pentru succesul unei persoane. În experimentul lor, au rugat studenţii să le dea note profesorilor pe baza unui clip video de două secunde. De asemenea studenţii au fost rugaţi să noteze aceeaşi profesori după fiecare semestru. Au comparat notele de la clipul video de două secunde cu cele după un semestru de predare. Profesorii care au luat note mici la clipul de două secunde au avut note mici şi după un semestru de predare, iar profesorii care au luat note mari la clip au luat note mari şi după, potrivit Entrepreneur
Profesorii au fost judecaţi pe urma acelor clipuri de două secunde. Mai mult, acele clipuri video au fost redate fără sonor. Drept urmare, profesorii au fost judecaţi în funcţie de limbajul corpului.
Cercetătorii au concluzionat că oamenii sunt predispuşi să judece alte persoane în primele secunde când le cunosc, impresii pe care rareori le schimbă. De aceea este foarte important să faci impresia corectă în primele secunde ale unei întâlniri.
Cum faci asta?
Ne concentrăm foarte mult pe ce şi cum spunem însă este mult mai important limbajul corpului. Ai grijă să fie totul pregătit, microfonul să meargă, prezentarea să fie gata în aşa fel încât să nu petreci primele secunde, minute aranjând totul.
Când faci cunoştiinţă cu cineva trebuie să arăţi încântat pasionat de ceea ce faci, de ce transmiţi. Asta îi va face să te ţină mintă. Când aştepţi ca alţi oameni să ajungă nu te uita în telefon, ci fii gata să-i primeşti pe fiecare în parte zâmbind.
După primele două secunde este important să faci contact vizual cu toţi interlocutorii. Două-trei secunde cu fiecare, iar dacă eşti într-o sală mare poţi să te uiţi în câteva puncte cheie timp de câteva secunde apoi sa schimbi.
După ce ai făcut toate astea poţi să te relaxezi: audienţa deja şi-a făcut o primă impresie şi dacă ai făcut totul bine atunci o să fie ok.
-
Statusul profesorilor din România este cel mai scăzut din Europa
Potrivit studiului, părinţii îi consideră pe profesori la fel de importanţi precum medicii, dar profesorii se poziţionează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenţilor consideră actul de educaţie drept o prestaţie de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcţionarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocaţie care ar trebui remunerată în funcţie de performanţă şi să se bucure nu numai de încredere, ci şi de respectul cuvenit altor meserii de vocaţie, precum cea de doctor”, a declarat Dragoş Neacşu, membru al consiliul director al RBL şi CEO Erste Asset Management.
Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu şi-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În acelaşi timp, doar o treime dintre părinţi nu şi-ar direcţiona copiii să urmeze o carieră în învăţământ.
În privinţa salariilor, 86% dintre părinţii care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici şi că şi-ar dori ca salariile la intrarea în învăţământ să crească cu 75-100%. „Un profesor bun va forma bine toţi copiii, indiferent de dotările clasei, programa şcolară sau numărul de copii din clasă. Creşterea salariului de intrare în sistemul de învăţământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (sumă care ar reflecta creşterea de 75-100% a salariilor din prezent – n.r.) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piaţa muncii şi să atragă tineri cu vocaţie în sistemul de educaţie românesc. Astfel, munca profesorilor performanţi va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeş, membru al consiliul director al RBL şi manager Intuitext.

Cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educaţie, procentul a sărit cu puţin de 4% doar de două ori din 1990 până în prezent. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat educaţiei este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura ţară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB acestui domeniu, în condiţiile în care media europeană depăşea cinci procente din PIB.
Potrivit studiului Futureof Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există. Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competenţe STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.