BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Bursă. Vlad Micu fost numit director general al INNO Investments, administrator de fonduri de investiţii alternative, parte a Băncii Transilvania

    Vlad Micu a fost numit director general şi preşedinte al directoratului INNO Investments, cea mai nouă companie a grupului financiar Banca Transilvania (simbol bursier TLV), specializată în administrarea de fonduri de investiţii alternative.

    Potrivit unui comunicat de presă, în cei aproape 30 de ani de experienţă, Vlad Micu a ocupat diverse poziţii de management, în corporate banking, investment banking, trade finance şi business development la mai multe bănci din România.

    De asemenea, a fost membru în consiliile de administraţie ale unor companii de leasing şi societăţi de servicii de investiţii financiare (SSIF). S-a alăturat echipei Băncii Transilvania acum şase ani, cu responsabilităţi de coordonare în aria împrumuturi pentru companii. Este absolvent de Executive MBA Vienna University of Economics and Business Administration.

    „Vizăm creşterea business-ului de administrare a fondurilor de investiţii alternative, piaţă cu potenţial în România, dar aflată într-o etapă incipientă de dezvoltare, dacă o comparăm cu cea a fondurilor deschise de investiţii sau cu pieţele specializate pe acest segment de activitate de la nivelul UE. Vedem perspective semnificative de creştere pe termen mediu şi lung în aria de capital privat (private equity) şi capital de risc (venture capital), care pot fi susţinute prin crearea, de exemplu, de fonduri tematice sau de fonduri cu abordare sectorială”, spune Vlad Micu.

    El a primit recent aprobarea pentru funcţia de preşedinte directorat al INNO Investments S.A.I. S.A. din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară. De asemenea, INNO Investments S.A.I. S.A. a primit autorizarea din partea ASF ca Administrator de Fonduri de Investiţii Alternative (AFIA).

    „Abordarea aceasta ne va permite să susţinem în continuare iniţiativele antreprenoriale locale pe întreg parcursul dezvoltării lor, începând cu capitalul de start (seed money), continuând cu runde suplimentare de finanţare până la listări la bursă, în completarea ofertei de servicii şi produse financiare ale Grupului Banca Transilvania”, adaugă noul CEO.

    INNO Investments a trecut prin rebranding în iunie 2025, fiind fosta companie OTP Asset Management România achiziţionată de Banca Transilvania în octombrie 2024 în contextul cumpărării tuturor entităţilor OTP Group din România.

     

     

  • Warren Buffett spune că adevărata măsură a succesului în viaţă se rezumă la un singur cuvânt. La finalul vieţii, un singur lucru va conta cu adevărat, crede el. Care este acesta?

    Warren Buffett nu este doar unul dintre cei mai mari investitori ai vremurilor noastre – este şi un maestru al adevărurilor simple, dar profunde. Iar poate cel mai subestimat dintre ele nu are legătură cu bursa sau cu strategiile financiare, ci cu inima omului, după cum reiese dintr-un articol publicat de Inc.com. 

    „Dacă ajungi la vârsta mea şi nimeni nu are o părere bună despre tine, nu contează cât de mare e contul tău bancar, viaţa ta e un dezastru.”

    Aşa le-a răspuns Buffett, cu ani în urmă, studenţilor de la Georgia Tech, întrebat fiind cum defineşte el succesul. Dar citatul nu se opreşte aici. Într-un alt context, Buffett a adăugat o lecţie care poate fi esenţială pentru liderii de astăzi.

    În biografia sa, The Snowball: Warren Buffett and the Business of Life, el dezvoltă ideea cu o sinceritate rară:

    „Când ajungi la vârsta mea, vei măsura cu adevărat succesul în viaţă după câţi dintre oamenii pe care vrei să te iubească chiar te iubesc. Cunosc mulţi oameni bogaţi, care au parte de dineuri omagiale şi au secţii de spital ce le poartă numele. Dar adevărul este că nimeni nu îi iubeşte. Acesta este testul suprem al felului în care ţi-ai trăit viaţa… iar singura cale de a primi iubire este să fii vrednic de iubire. Cu cât dai mai multă iubire, cu atât primeşti mai mult.”

    Este o idee care vine în contrast puternic cu ceea ce ni se predică deseori: că succesul înseamnă să ajungi sus, să câştigi mai mult, să ieşi în evidenţă. Dar această cultură a individualismului ne epuizează. Ne îndepărtează unii de alţii. Şi ne face, în cele din urmă, mai puţin capabili să clădim lucruri cu adevărat durabile: încredere, respect, loialitate şi sens.

    Cei mai buni lideri pe care i-am cunoscut, cercetat sau antrenat nu se concentrează pe ei înşişi. Ei se concentrează pe ceilalţi. Îi servesc, îi susţin, îi ghidează, îi inspiră. Şi îi ajută să devină cea mai bună versiune a lor. Aceasta este, pentru ei, adevărata definiţie a succesului.

    Moştenirea pe care o lăsăm nu este dată de câţi bani am câştigat sau de câte funcţii am avut, ci de modul în care i-am tratat pe oameni. Buffett spune clar: succesul nu înseamnă avere, ci iubirea şi respectul celor care contează pentru tine. Dacă i-ai făcut să se simtă văzuţi, valoroşi şi iubiţi, dacă le-ai schimbat viaţa în bine – ai reuşit.

    Într-o lume marcată de diviziune, teamă, lipsă de încredere, burnout şi distanţare, acest mesaj pare mai necesar ca oricând. Nu vei fi ţinut minte pentru departamentul pe care l-ai construit, ci pentru felul în care ai construit oamenii din jurul tău.

    Cum trăim acest principiu într-o lume care ne cere constant rezultate?

    1. Condu fără să aştepţi ceva în schimb.

      Cei mai buni lideri oferă primii. Îi ridică pe ceilalţi fără să ţină scorul. Îi sprijină chiar şi când nu e un „beneficiu” vizibil imediat. Studiile despre leadershipul servitor arată că acest tip de comportament generează echipe mai loiale şi mai eficiente. Oamenii nu uită cum i-ai făcut să se simtă – în siguranţă, încurajaţi, apreciaţi.

    2. Creează o cultură în care grija faţă de oameni nu e un moft, ci o strategie.

      Buffett spunea: „Iubesc fiecare zi. Adică, intru aici dansând şi lucrez doar cu oameni care îmi plac.”

      Nu e vorba de sentimentalism, ci de eficienţă. Echipele care lucrează într-un mediu bazat pe valori clare, trăite, nu doar afişate pe pereţi, sunt mai motivate, mai colaborative, mai performante. Iar această cultură porneşte de la lider.

    3. Aplică regula de platină, nu doar pe cea de aur.

      Regula de aur spune: „Tratează-i pe ceilalţi aşa cum vrei tu să fii tratat.”

      Regula de platină o reformulează: „Tratează-i pe ceilalţi aşa cum vor ei să fie trataţi.”

      Diferenţa constă în empatie şi inteligenţă emoţională. Înseamnă să fii curios în privinţa nevoilor celuilalt, să-ţi adaptezi stilul şi să arăţi disponibilitate reală. Asta separă liderii mediocri de cei care chiar contează.

    4. Fă ce iubeşti – şi ajută-i şi pe ceilalţi să-şi găsească drumul.

      Buffett mai spunea: „Cei mai de succes oameni din business sunt cei care fac ceea ce iubesc.”

      Asta nu înseamnă să urmăreşti orbeşte o pasiune, ci să îţi aliniezi munca cu ceea ce îţi dă energie. Liderii adevăraţi îi ajută pe ceilalţi să găsească un sens, nu doar un salariu. Dacă încă nu ştii ce te motivează cu adevărat, fă din asta o prioritate. Energia autentică atrage şi inspiră.

    În final, succesul nu se măsoară în funcţii sau averi, ci în felul în care i-ai făcut pe ceilalţi să se simtă, în iubirea pe care ai oferit-o şi în vieţile pe care le-ai schimbat.

    După cum spune Buffett: „Cu cât dai mai multă iubire, cu atât primeşti mai mult.”

    În leadership – şi în viaţă – aceasta este singura măsură care chiar contează.

  • Bursă. Grupul Agroland anunţă o creştere cu 50% a cantităţii de furaje produse în T2/2025 faţă de T2/2024. Producţia de ouă s-a majorat cu 17%

    Grupul antreprenorial Agroland (simbol bursier AG), prezent pe piaţa de retail, agribusiness, producţie alimentară şi nutriţie animală, a anunţat vineri că fabricile de la Caransebeş şi Işalniţa au produs o cantitate de 7.268 tone de furaje în T2/2025, echivalentul unei creşteri de 50% comparativ cu T2/2024.

    De asemenea, platforma de la Mihăileşti a vândut în perioada aprilie-iunie 2025 o cantitate de 17,9 milioane de ouă de consum, o creştere de 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La nivelul primului semestru (S1), platforma de la Mihăileşti a închis cu 38,7 milioane de ouă de consum vândute, un avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

    În trimestrului al doilea, Agroland a valorificat producţia de ouă de consum la un preţ mediu cu 20% mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024.

    „Valorificând din plin avantajul producţiei proprii de furaje (în continuă expansiune) şi creşterea efectivelor de păsări pe platforma avicolă de la Mihăileşti până la aproximativ 300.000 de găini ouătoare, Agroland a reuşit să întoarcă în favoarea sa contextul european extrem de volatil. Am reuşit, astfel, să obţinem un avans de 27% la vânzările de ouă de consum în primele şase luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la un preţ mediu de vânzare care s-a situat peste nivelul din 2024, atât în trimestrul 1 cât şi în trimestrul 2 din acest an”, spune Horia Cardoş, fondator şi CEO al grupului Agroland.

    De la debutul producţiei de furaje din T3/2023, Agroland Group a crescut constant gradul de utilizare a capacităţii de producţie, ajungâHoria Cardoş, fondator şi CEO al grupului Agrolandnd în prezent la aproximativ 90% din capacitatea nominală de producţie. Astfel, în 2024, media trimestrială a producţiei a crescut cu 113% faţă de 2023, de la 2.120 tone la 4.526 tone. În plus, în 2025, media trimestrială a crescut cu 60% faţă de 2024, ajungând la 7.233 tone. De asemenea, la nivelul primului semestru din 2025, fabricile de la Caransebeş şi Işalniţa au produs o cantitate de 14.465 tone de furaje, un avans de 69% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024.

    În ceea ce priveşte segmentul de retail, cele 92 de magazine proprii Agroland au înregistrat un număr de 696.000 de clienţi în al doilea trimestru din 2025, o creştere de 19% în comparaţie cu perioada similară din 2024. De asemenea, valoarea medie a bonului fiscal s-a ridicat la 92 lei, păstrând un nivel constant faţă de T2 2024. Pentru primul semestru din 2025, numărul de clienţi a crescut cu 20%, la 1,1 milioane de persoane, iar valoarea medie a bonului fiscal a înregistrat un avans până la 88 lei. Grupul se aşteaptă ca magazinele în franciză să obţină rezultate comparabile, având în vedere mărfurile achiziţionate în primul semestru din 2025.

    Acţiunile Agroland Business System şi Agroland Agribusiness sunt listate pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti începând din 2021, sub simbolul AG şi respectiv AAB. Grupul Agroland a raportat pentru 2024 un profit net de 7,6 mil. lei, în creştere cu 62% comparativ cu rezultatul net din 203, la venituri de 316 mil. lei, plus 7%.

     


     

     

  • Val de optimism în Europa: Bursa de Valori de la Bucureşti atinge un nou maxim istoric. La fel şi Frankfurt. În Ungaria indicele BUX sparge în premieră 100.000 de puncte. La Varşovia compania petrolieră Orlen scrie istorie cu o capitalizare de 24 mld. euro, în urcare cu 80% anul acesta. Ce mişcă bursele?

    Un val de optimism a cuprins joi bursele europene, în pofida anunţurilor recente despre posibile tarife americane ridicate, veşti pe care pe investitorii par să le trateze ca manevre de negociere, mizând pe relaxarea tarifelor în săptămânile următoare şi pe un posibil acord între Uniunea Europeană şi administraţia de la Washington.

    Acest sentiment pozitiv se reflectă şi la Bursa de Valori Bucureşti, unde indicele BET creşte la ora redactării acestei ştiri cu 0,8%, atingând un maxim istoric de 18.905 puncte, arată datele agregate de ZF. Doar că volumele sunt mici.

    “Volumele rămân destul de scăzute, posibil să vină un val de optimism din zona retail. Conform unor declaraţii ale Ministrului Finanţelor, pachetul de măsuri fiscale a fost apreciat de Comisia Europeană ca un pas important în corectarea deficitului. Cel mai probabil aceste informaţii au adus o notă de optimism în piaţă”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring. Cea mai tranzacţionată acţiune acum la Bucureşti este Transelectrica – 3,4 mil. lei în ziua corecţiei ex-date.

    Presa din Ungaria titrează astăzi: “Moment istoric pe Bursa de la Budapesta — indicele BUX depăşeşte pragul de 100.000 de puncte!” iar jurnaliştii de la portofoliu.hu notează că indicele a atins o bornă istorică, trecând pentru prima dată de pragul psihologic de 100.000 de puncte.

    Performanţa reflectă evoluţia pe termen lung a bursei maghiare, cu lideri precum OTP, Mol, Richter şi Magyar Telekom, care au contribuit decisiv la creşterea indicelui. Deşi BUX a crescut puternic în ultimii ani, inclusiv prin reinvestirea dividendelor, performanţa ajustată cu inflaţia arată că, pe termen lung, indicele rămâne în urma unor pieţe majore precum DAX, Nikkei sau S&P 500.

    La Frankfurt, indicele DAX creşte cu 0,2% la un nivel record, susţinut de aşteptările investitorilor privind o rezolvare blândă a disputelor globale privind tarifele. Creşterea a fost impulsionată în special de acţiunile din sectoarele economice sensibile, dependente de export, precum industria auto, scrie presa externă. în cursul zilei, DAX a atins un maxim de 24.639 puncte, depăşind recordul din iunie. Totuşi, analiştii avertizează că optimismul excesiv poate fi periculos, iar piaţa manifestă o „indiferenţă prudentă” faţă de tensiunile tarifare în curs.

    La Varşovia, compania petrolieră de stat Orlen a spart pragul de 100 mld. zloţi (25 mld. euro) după o creştere spectaculoasă de 80% anul acesta. Orlen a devenit astfel cea mai valoroasă companie poloneză listată, detronând PKO BP, care se menţine aproape de recordul său de capitalizare. Indicele WIG20 creşte cu 0,1% la 2.900 de puncte.

     

  • Despre ascensiunea strategiilor pasive de investiţii: „Interesul pentru ETF-uri va continua. Performanţa fondului nostru bazat pe BET o depăşeşte pe ce a unor ETF-uri regionale”, spune Răzvan Paşol, Patria AM

    ETF-urile (exchange traded funds), fonduri tranzacţionate la bursă care replică, de obicei, structura unui indice general sau sectorial, câştigă tot mai mult teren în preferinţele investitorilor globali şi români datorită randamentelor superioare pe termen lung faţă de strategiile active, spune Răzvan Paşol, CEO-ul administratorului de active Patria Asset Management, care gestionează primul şi cel mai mare astfel de fond de la Bursa de Valori Bucureşti.

    „Piaţa globală a ETF-urilor este într-o creştere accelerată de mai mulţi ani şi cred că acest trend va continua. Există un număr din ce în ce mai mare de investitori care constată că investiţiile administrate pasiv, care urmăresc un indice, au performanţe mai bune pe termen lung decât investiţiile active, când un administrator sau o persoană caută acţiuni individuale”, afirmă el.

    Fondul Deschis de Investiţii ETF BET-Patria TradeVille (simbol bursier TVBETETF), care replică structura indicelui de referinţă BET, are active de circa 500 mil. lei şi înregistrează o creştere de 16,5% de la începutul anului, peste dinamica de 11,7% a benchmark-ului. Un alt fond administrat de Patria AM (PTENGETF), bazat pe indicele companiilor de energie şi utilităţi BET-NG, a crescut cu 15,9% în 2025, faţă de 12,5% pe indice.

    „Vedem şi în România acest interes, cu creşterea acestui ETF al nostru (pe BET – n.r.), a cărui performanţă o depăşeşte cea a unor ETF-uri din Polonia sau Ungaria; nu mai zicem de ţări care nici măcar nu au o astfel de componentă, cum ar fi Cehia”, continuă Răzvan Paşol.

    În ultimul an s-au listat la BVB tot mai multe astfel de fonduri: unul bazat pe indicele BET-TRN, care presupune reinvestirea dividendelor, unul pe indicele de referinţă al investitorilor instituţionali BET-BK, unul pe indicele BET-EF, unde sunt incluse companii de energie, utilităţi şi din sectorul financiar, iar altul pe principalul indice al pieţei de capital din Slovenia.

    „Vorbim de indici generali ai unor burse, dar posibil să existe interes şi pe anumite sectoare: IT, regenerabile etc. Cred că este un domeniu pe care toată lumea ar trebui să îl urmărească. Oamenii nu ar trebui să piardă oportunitatea investiţiei la bursă cu o parte din economii”, adaugă Răzvan Paşol, invitat într-o recentă ediţie a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi.

  • Premieră: Donatorii de sânge pot cumpăra titluri de stat Fidelis şi în euro, nu doar în lei, ca până acum. Ministerul Finanţelor anunţă dobânzi de până la 8,25% pentru lei şi 6,3% pentru euro. Subscrierile încep pe 4 iulie

    Ministerul Finanţelor a anunţat începerea unei noi emisiuni de titluri de stat Fidelis în perioada 4-11 iulie. Instrumentele sunt neimpozitabile atât la tranzacţionare, cât şi la câştigul din dobânzi.

    Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei şi 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv, 1.000 de euro.

    La această ediţie donatorii pot cumpăra şi titluri de stat în EURO, nu doar în lei ca până acum. Astfel, aceştia pot investi în titlurile de stat în lei cu scadenţa la 2 ani şi dobânda de 8,25%, sau 4,4% în euro, cu scadenţa tot la 2 ani.

    Donatorii se bucură de un prag minim de subscriere redus de la 5.000 de lei la 500 lei, în limita unui plafon maxim de 100.000 lei. Pentru a beneficia de dobânda mai mare, investitorii vor trebui să facă dovada donării de sânge începând cu 1 ianuarie 2025.

     

    Cum arată scadenţele şi dobânzile:

     

    LEI

    7,25% pentru titlurile de stat scadente în 2 ani

    8,25% pentru titlurile de stat scadente în 2 ani. Ediţie specială pentru donatorii de sânge

    7,70% pentru titlurile de stat scadente în 4 ani

    7,95% pentru titlurile de stat scadente în 6 ani

     

    EURO

    3,4% pentru pentru titlurile de stat scadente în 2 ani

    4,4% pentru pentru titlurile de stat scadente în 2 ani. Ediţie specială pentru donatorii de sânge

    5,5% pentru pentru titlurile de stat scadente în 5 ani

    6,3% pentru pentru titlurile de stat scadente în 7 ani

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: O bursă, două burse, trei burse. Un milion de burse. Atât a putut ”România Educată”. În loc să conecteze sistemul de educaţie la piaţa muncii ca să ne ţinem copiii şi nepoţii în ţară, ”România Educată” a dat burse

    Am dat treapta întâi la un liceu teoretic, dacă nu intram, eram redistribuit către un liceu profesional cu profil agricol. Statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

    La treapta a doua, mai multe clase au fost comasate într-una singură. Dacă nu luam treapta, eram redistribuit la un liceu profesional cu profil industrial. Statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

    În clasele XI si XII făceam practica o zi pe lună la filatura de mătase naturală din Lugoj şi apoi, după ce m-am mutat, la fabrica “Independenţa” din Sibiu (ambele exportau în zeci de ţâri, astăzi sunt închise, probabil ceva mall-uri in locul lor). Daca nu luam bacalaureatul statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

    Am luat bacalaureatul şi, dacă nu intram la facultate, după serviciul militar, statul mă angaja muncitor la o fabrică.

    Am intrat la facultate. Statul îmi dădea după cei 6 ani de facultate un serviciu la un cabinet medical.

     

    Ăsta era sistemul de educaţie a lui Nicolae Ceauşescu. Fiecare decreţel cunoaşte şi poate confirma din propria experienţa şi prin propriul parcurs povestea de mai sus – o pot confirma chiar şi decreţeii care au lucrat la proiectul ”România Educată”. În orice etapa de şcoală sau liceu sau facultate se putea intra într-un sistem de pregătire care iţi oferea cele necesare pentru a-ţi găsi un serviciu.

     

    În 2025, după 35 de ani de reforme şi reforme şi reforme sistemul de educaţie este în continuare desprins de realităţile şi nevoile pieţei muncii. Statul nu poate, nu ştie sau nu vrea să dea tinerilor un serviciu după absolvire ca să-i ţină în ţară. Asta pentru că nu ştim de caţi muncitori, contabili, medici, profesori, ingineri, chimişti, IT-işti, contabili, frizeri, macaragii, zootehnişti, sudori, bucătari, fierari-betonişti, etc, etc., etc., avem nevoie până în 2030, în aşa fel încât să-i formăm şi să le dam un job la capătul liceului, scolii profesionale sau facultăţii. Şi asta se întâmplă, desigur, pentru că nu avem nici un plan sau schemă de competitivitate economică până în 2030, ca să ştim, la urma-urmei, ce profesii să pregătim.

     

    Timp de 10 ani, sistemul de educaţie, sub conducerea savantă a proiectului fastuos ”România Educată”, care a dat burse în stânga şi în dreapta, nu a ţinut deloc legătura cu nevoile din piaţa muncii şi a generat NEET-ul României – tineri care nu sunt într-o forma de educaţie, angajare sau instructaj – aproape 20% dintre tinerii cu vârsta 15-29 de ani, record european. Circa un milion de bărbaţi şi femei în floarea vârstei şi cu putere de muncă pentru care angajatorii ar face orice să ii aducă la muncă, să îi instruiască şi să le dea salarii deja comparabile cu cele din vest.

     

    Romania este pe locul întâi în Uniunea Europeană la NEET, în condiţiile în care oricum avem o populaţie de 15-29 de ani care a fost decimată prin emigrare.

     

    O bursa, doua burse, trei burse, un milion de burse, aşa a rezolvat ”România Educată” problema educaţiei. A scăzut abandonul şcolar, s-a învăţat mai bine, s-au ocupat miile de posturi vacante din economie, s-a rezolvat problema deficitului de resursa umană, a scăzut migraţia către vest, a crescut IQ-ul?

     

    Ilie Bolojan, sunt de acord cu supărarea publică că bursele elevilor şi studenţilor nu trebuiau tăiate înainte de a fi tăiate alte cheltuieli publice mizerabile. Dar trebuie spus răspicat că, daca este să ne luam după NEET, o bursă, doua burse, trei burse, un milion de burse, date de ”România Educata”, de responsabili care continua să ocupe funcţii cheie în sistemul de educaţie, de politicienii ai căror copii învaţă în străinătate, nu au servit la nimic.

    Nu este vorba despre bani, este vorba despre un plan.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: O bursă, două burse, trei burse. Un milion de burse. Atât a putut ”România Educată”. În loc să conecteze sistemul de educaţie la piaţa muncii ca să ne ţinem copiii şi nepoţii în ţară, ”România Educată” a dat burse

    Am dat treapta întâi la un liceu teoretic, dacă nu intram, eram redistribuit către un liceu profesional cu profil agricol. Statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

    La treapta a doua, mai multe clase au fost comasate într-una singură. Dacă nu luam treapta, eram redistribuit la un liceu profesional cu profil industrial. Statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

    În clasele XI si XII făceam practica o zi pe lună la filatura de mătase naturală din Lugoj şi apoi, după ce m-am mutat, la fabrica “Independenţa” din Sibiu (ambele exportau în zeci de ţâri, astăzi sunt închise, probabil ceva mall-uri in locul lor). Daca nu luam bacalaureatul statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

    Am luat bacalaureatul şi, dacă nu intram la facultate, după serviciul militar, statul mă angaja muncitor la o fabrică.

    Am intrat la facultate. Statul îmi dădea după cei 6 ani de facultate un serviciu la un cabinet medical.

     

    Ăsta era sistemul de educaţie a lui Nicolae Ceauşescu. Fiecare decreţel cunoaşte şi poate confirma din propria experienţa şi prin propriul parcurs povestea de mai sus – o pot confirma chiar şi decreţeii care au lucrat la proiectul ”România Educată”. În orice etapa de şcoală sau liceu sau facultate se putea intra într-un sistem de pregătire care iţi oferea cele necesare pentru a-ţi găsi un serviciu.

     

    În 2025, după 35 de ani de reforme şi reforme şi reforme sistemul de educaţie este în continuare desprins de realităţile şi nevoile pieţei muncii. Statul nu poate, nu ştie sau nu vrea să dea tinerilor un serviciu după absolvire ca să-i ţină în ţară. Asta pentru că nu ştim de caţi muncitori, contabili, medici, profesori, ingineri, chimişti, IT-işti, contabili, frizeri, macaragii, zootehnişti, sudori, bucătari, fierari-betonişti, etc, etc., etc., avem nevoie până în 2030, în aşa fel încât să-i formăm şi să le dam un job la capătul liceului, scolii profesionale sau facultăţii. Şi asta se întâmplă, desigur, pentru că nu avem nici un plan sau schemă de competitivitate economică până în 2030, ca să ştim, la urma-urmei, ce profesii să pregătim.

     

    Timp de 10 ani, sistemul de educaţie, sub conducerea savantă a proiectului fastuos ”România Educată”, care a dat burse în stânga şi în dreapta, nu a ţinut deloc legătura cu nevoile din piaţa muncii şi a generat NEET-ul României – tineri care nu sunt într-o forma de educaţie, angajare sau instructaj – aproape 20% dintre tinerii cu vârsta 15-29 de ani, record european. Circa un milion de bărbaţi şi femei în floarea vârstei şi cu putere de muncă pentru care angajatorii ar face orice să ii aducă la muncă, să îi instruiască şi să le dea salarii deja comparabile cu cele din vest.

     

    Romania este pe locul întâi în Uniunea Europeană la NEET, în condiţiile în care oricum avem o populaţie de 15-29 de ani care a fost decimată prin emigrare.

     

    O bursa, doua burse, trei burse, un milion de burse, aşa a rezolvat ”România Educată” problema educaţiei. A scăzut abandonul şcolar, s-a învăţat mai bine, s-au ocupat miile de posturi vacante din economie, s-a rezolvat problema deficitului de resursa umană, a scăzut migraţia către vest, a crescut IQ-ul?

     

    Ilie Bolojan, sunt de acord cu supărarea publică că bursele elevilor şi studenţilor nu trebuiau tăiate înainte de a fi tăiate alte cheltuieli publice mizerabile. Dar trebuie spus răspicat că, daca este să ne luam după NEET, o bursă, doua burse, trei burse, un milion de burse, date de ”România Educata”, de responsabili care continua să ocupe funcţii cheie în sistemul de educaţie, de politicienii ai căror copii învaţă în străinătate, nu au servit la nimic.

    Nu este vorba despre bani, este vorba despre un plan.

  • Nou record pe Wall Street: Indicii bursieri americani sunt la maxime istorice. S&P 500 deschide în plus cu peste 0,5%, Dow Jones Industrial Average adaugă 0,7%, iar Nasdaq Composite 0,4%

    Indicele S&P 500 a urcat vineri la un nou record. Creşterea a fost alimentată de speranţa că în curând vor fi încheiate acorduri comerciale cu China şi alte ţări, titrează CNBC.

    S&P 500 a adăugat 0,5%, ajungând la 6.172,24 puncte vineri, un nou record care a depăşit precedentul maxim absolut de 6.147,43 înregistrat pe 19 februarie. Nasdaq Composite a urcat cu 0,4%, până la aproximativ 20.218 puncte, stabilind şi el un nou record. Dow Jones Industrial Average a crescut cu 304 puncte, adică 0,7%.

    Joi seara, secretarul pentru Comerţ, Howard Lutnick, a declarat că a fost finalizat un cadru de cooperare comercială între China şi SUA. Lutnick a adăugat că administraţia Trump se aşteaptă să încheie în curând acorduri cu 10 parteneri comerciali importanţi.

    Preşedintele Donald Trump a spus joi că „tocmai am semnat ieri cu China.” Un oficial al Casei Albe a clarificat ulterior că acesta se referea la faptul că China a fost de acord cu „o înţelegere suplimentară a cadrului pentru implementarea acordului de la Geneva.”

    Ministerul Comerţului din China a declarat vineri că cele două ţări au confirmat un cadru comercial care va permite exportul de minerale rare către SUA şi va relaxa restricţiile tehnologice.

    După ce în februarie acţiunile au atins un nou maxim, alimentate de speranţe privind politici favorabile afacerilor din partea lui Trump, pieţele au căzut atunci când preşedintele a decis să impună mai întâi tarife dure. La minimul din aprilie, S&P 500 înregistra o scădere de aproape 18% pentru 2025. Ulterior, indicele a început o revenire spectaculoasă după ce Trump a renunţat la cele mai dure tarife, iar SUA au demarat negocieri pentru acorduri comerciale.

    Indicele S&P 500 a crescut cu peste 20% de la minimul atins pe 8 aprilie şi este acum în urcare cu aproape 5% pentru acest an. O revenire în sectorul inteligenţei artificiale, condusă de Nvidia şi Microsoft, a contribuit semnificativ la această redresare.

  • Tranzacţie în IT. AROBS, cel mai mare jucător din IT de la Bursă, face prima achiziţie directă pe piaţa din Statele Unite ale Americii şi preia 70% din Codingscape, specializată în consultanţă software, pentru 12 mil. dolari

    AROBS Transilvania Software (BVB: AROBS), companie antreprenorială românească de tehnologie, listată la Bursa de Valori Bucureşti, anunţă achiziţionarea unei participaţii de 70% în compania americană Codingscape, specializată în consultanţă tehnologică, design şi servicii de dezvoltare software personalizat pentru clienţi enterprise.

    Aceasta este prima achiziţie directă a AROBS în Statele Unite ale Americii şi a doua tranzacţie semnată după majorarea capitalului social realizată în iulie 2024, în urma căreia Grupul a atras aproximativ 30 milioane euro pentru a susţine strategia de creştere internaţională bazată pe fuziuni şi achiziţii.

    „Pentru Grupul AROBS, parteneriatul cu Codingscape reprezintă o etapă importantă în accelerarea expansiunii internaţionale în America de Nord şi în consolidarea capacităţii noastre de a oferi servicii software personalizate, mai aproape de clienţi,” a declarat Voicu Oprean, fondator şi CEO AROBS.

    Fondată în 2018 de antreprenorii americani Porter Haney, Jimmy Jacobson, Pawel Szymczykowski, şi ulterior completată de Kim Sullivan, Codingscape este o companie de consultanţă software cu sediul în Las Vegas, Nevada.

    Codingscape a fost inclusă pe locul 310 în clasamentul Inc. 5000 al celor mai dinamice companii din America. Compania are aproximativ 60 de specialişti seniori şi operează într-un model complet remote.

    Porter Haney, CEO, este un antreprenor cu experienţă, implicat direct în dezvoltarea şi scalarea mai multor afaceri prin investiţii de capital de risc şi creştere organică, conducând Codingscape de la înfiinţare până la dezvoltarea unei echipe de peste 60 de persoane, fără finanţare externă.

    „Am găsit cel mai potrivit partener pe care ni-l puteam imagina pentru a creşte împreună într-o perioadă revoluţionară pentru industria de consultanţă, marcată de AI. Împreună, ne concentrăm şi mai mult pe ceea ce ne face remarcabili: ingineri de elită, echipe mici şi autonome, şi o cultură a livrării constante. Suntem entuziasmaţi de parteneriatul cu AROBS şi de perspectivele pe care le deschide pentru clienţii noştri,” a declarat Porter Haney, fondator şi CEO al Codingscape.

    Jimmy Jacobson, CTO, şi-a început cariera în anii 2000 în companii precum Overstock şi Zappos şi este un organizator activ al comunităţii de tehnologie din Las Vegas, fiind premiat cu Top Tech Award în 2023.

    Pawel Szymczykowski, Head of Technology, a avut un rol esenţial în inginerie la Zappos în perioada de creştere şi achiziţie de către Amazon, fiind recunoscut pentru standardele ridicate şi orientarea spre succesul clienţilor. Kim Sullivan, Head of Product, are o experienţă vastă în companii precum Wells Fargo Bank, Netezza (achiziţionată de IBM) şi Backcountry.com şi conduce în prezent echipele de Product, Design şi Delivery la Codingscape.

    În 2024, Codingscape a înregistrat venituri de aproximativ 15 milioane de dolari, având un portofoliu solid de clienţi enterprise din sectoare precum tehnologie, sănătate, servicii financiare şi retail.

    După finalizarea tranzacţiei, Codingscape va continua să opereze ca un brand independent, condus de aceeaşi echipă şi deservind aceiaşi clienţi, dar cu acces la resurse tehnice mai aprofundate, o amprentă europeană mai puternică şi o capacitate sporită de scalare.

    Echipa de management Codingscape va păstra o participaţie de 30% în companie. Rezultatele financiare ale Codingscape vor fi consolidate în situaţiile financiare ale AROBS odată cu încheierea tranzacţiei, care este supusă anumitor condiţii şi aprobări din partea autorităţilor competente.

    Anunţul marchează cea de-a 12-a achiziţie de la listarea AROBS la Bursa de Valori Bucureşti în 2021, după achiziţiile Berg Software (2021), AROBS Engineering (fosta ENEA Software Services – 2022), Nordlogic Group (2022), Centrul de Soft România (2023), AROBS Polska (2023), AROBS Software Moldova şi AROBS TrackGPS Moldova (2023), AROBS Pannonia Software (2023), Future Workforce Group, Infobest (2024) şi SVT România (2025).

    În cadrul tranzacţiei, AROBS a fost asistată de Avid Legal PLLC, pentru due diligence juridic şi consultanţă în tranzacţie, Virtas Partners, pentru due diligence financiar, şi Andersen Tax LLC, pentru due diligence fiscal. Din partea Codingscape, tranzacţia a fost facilitată de STS Capital Partners şi Holland & Hart LLP.

    Care a fost structura tranzacţiei

    “Achiziţia a fost realizată de către Arobs Transilvania Software S.A. prin intermediul a două entităţi nou-înfiinţate în Statele Unite: Arobs North America Inc. (folosită ca vehicul de investiţie) şi Codingscape by Arobs LLC (care a acţionat ca achizitor direct al companiei ţintă – Codingscape LLC).

    Anterior tranzacţiei, Compania a transferat aproximativ 12 milioane USD către Arobs North America Inc., sub formă de aport la capital şi finanţare sub formă de împrumut.

    Ulterior, Arobs North America Inc. a injectat suma primită de la Companie în Codingscape by Arobs LLC, sub formă de aport la capital. Codingscape by Arobs LLC a utilizat apoi aceste fonduri pentru a achiziţiona un pachet de 70% din capitalul social al Codingscape LLC, compania ţintă din SUA. Restul de 30% din Codingscape LLC a fost adus sub formă de aport în natură, de către cei patru fondatori ai Codingscape în Codingscape by Arobs LLC, în schimbul unui pachet de 30% din capitalul social al Codingscape by Arobs LLC.

    Această restructurare a condus la următoarea structură de acţionariat, valabilă după încheierea tranzacţiei: Codingscape by Arobs LLC deţine 100% din Codingscape LLC. La rândul său, Arobs North America Inc. (vehicul în întregime deţinut de către Companie) deţine 70% din Codingscape by Arobs LLC, iar vânzătorii Codingscape (prin intermediul unui vehicul de tip holding) deţin restul de 30%.

    De asemenea, în conformitate cu articolul 108, alineatul (8) din Legea nr. 24/2017, Consiliul de Administraţie al Companiei a aprobat în mod expres tranzacţia. Deşi, potrivit articolului 108, alineatul (10), litera a1 din aceeaşi lege, nici aprobarea, nici raportarea tranzacţiei ca tranzacţie cu parte afiliată nu sunt obligatorii – având în vedere că Arobs North America Inc. este deţinută în totalitate de către AROBS Transilvania Software S.A. – Compania a ales în mod voluntar să o raporteze ca atare, reafirmându-şi angajamentul faţă de transparenţă, conformitate şi guvernanţă corporativă responsabilă.”