BusinessMagazin

Tag: biserica

  • Mesajul tranşant al Bisericii Ortodoxe pentru cei care vor tăierea banilor pentru Catedrală

    “Evenimentul sfinţirii Catedralei Naţionale este un moment foarte important, care va puncta în cel mai luminos mod anul centenar. (…) La baza acestui proiect a stat iniţiativa cinstirii eroilor români din Primul Război Mondial, ulterior, din al Doilea Război Mondial, din vremea comunismului şi astăzi, de ce nu, este importantă pomenirea românilor care au murit şi după 1990, în toate câmpurile militare. Sfinţirea ei este acum fixată, pe 25 noiembrie, înainte cu doar câteva zile de al doilea hram al său, care este Sfântul Andrei. În zilele ulterioare, vor avea loc diverse festivităţi religioase, întâlniri importante, slujbe religioase în această nouă catedrală”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

    Evenimentul, care va marca şi anul Centenarului, va avea sute de invitaţi, printre care Patriarhul Kirill, de la Moscova, Patriarhul Bartolomeu, de la Constantinopol şi toţi conducătorii Bisericilor Ortodoxe din Europa şi nu numai.

    În ceea ce priveşte finanţarea construcţiei, Vasile Bănescu a explicat că, în anul precedent, Primăria Generală a Capitalei a donat 19,5 milioane de lei, iar Guvernul, alte 20 de milioane de lei, acestea fiind singurele fonduri venite de la stat. Restul au fost donaţii şi sponsorizări private şi contribuţia propriu-zisă a Patriarhiei Române.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul PMB pe 2018 – 1,3 miliarde euro. 111 milioane la spitale, 3 milioane la Catedrala Mântuirii

    Consilierii generali au votat, joi, proiectul de buget al Primăriei Capitalei pe anul 2018, care va fi de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

    Potrivit priectului, din acestă sumă, 111 milioane de euro vor merge către cele 19 spitale care aparţin Municipalităţii.

    De asemenea, Catedrala Mântuirii Neamului va primi în acest an suma de aproximativ 3 milioane de euro.

    „A contribui cu o sumă la finalizarea Catedralei Mântuirii Neamului nu înseamnă că se tăie de la infrastructură. Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar o biserică oarecare, este ceea ce vom lăsa noi copiilor, nepoţilor noştri în Anul Centenar (…) Consider că a aloca 111 milioane de euro pentru sănătate şi 3 milioane de euro pentru Catedrală este o decizie înţeleaptă”, a declarat primarul general, Gabriela Firea, la începutul şedinţei CGMB de joi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Imperiul pe care lumea l-a uitat: cum arăta “oraşul celor 1.001 biserici” – GALERIE FOTO

    Ani, cândva adăpost pentru zeci de mii de oameni, s-a transformat într-un oraş al fantomelor şi al ruinelor. Devenit un centru cultural important în timpul dinastiei armene Bagradit, rămăşiţele oraşului sunt astăzi împrăştiate pe un platou din nord-estul Turciei.

    Cei care vizitează ruinele acestui imperiu de mult apus sunt întâmpinaţi de privelişti ce amintesc de istoria bogată a oraşului Ani, întinsă de-a lungul a trei secole şi cinci dinastii – armenă, bizantină. turcă, georgiană şi otomană.

    La apogeul său, în secolul XI, oamenii de ştiinţă estimează că Ani adăpostea nu mai puţin de 100.000 de oameni, fiind cunoscut ca “oraşul celor 1.001 biserici”. Cifra era mult exagerată, dar studiile arheologice au scos totuşi la iveală peste 40 de locuri de cult.

  • Arhiepiscopul Ioan Robu: România suferă de o lipsă acută de perspectivă, seamănă cu un om care ia tot felul de medicamente fără să se consulte cu niciun medic bun

     Şi-a întors Dumnezeu faţa de la noi? „Cred că răspunsul e dincolo, în diferite feluri ne-am întors noi sau ne întoarcem noi, în fiecare zi poate, faţa de la Dumnezeu, atraşi fiind de idolii acestei lumi. (…) Eu am această convingere că da, după această criză, care nu-i scurtă, se vede, şi nu-i numai la noi, va veni un alt timp, altfel”, a spus ÎPS Ioan Robu pentru Gândul.
     
    „Criza poate să aducă o creştere, cum, e adevărat, poate să ducă şi la o distrugere, dar, în general, o criză bine depăşită aduce înflorire, aduce o creştere”. O viziune optimistă, venind dinspre o instituţie care a trecut printr-un secol greu, prin decenii de asuprire comunistă, dar care a reuşit să rămână un stâlp de rezistenţă.

    Cum era înainte de 1989 Dumnezeu, pentru ortodocşi şi catolici deopotrivă, aduşi împreună nu de aceeaşi religie, ci de suferinţă şi violenţe? „Dumnezeu era la fel şi atunci ca şi acum”, răspunde Ioan Robu, iar cheia a fost mai simplă decât ar crede oricine şi rămâne, şi în zilele noastre, un concept pe care îl înţelegem din în ce mai puţin, ideea de „a fi împreună”. Mai departe, democraţia a adus cu sine un paradox. O Biserică liberă să-şi predice învăţăturile, în care se investesc şi astăzi bani grei, dar care pare tot mai departe de enoriaşii săi, în special de cei tineri.

    Raportul dintre Dumnezeu şi credincioşi apare acum ca un fel de „troc”, în care fiecare îşi face datoria. Divinitatea, pe cea implicită, pentru că „ne-a chemat la existenţă” şi ne poate conduce, în final, „să vedem ceea ce nu am putut cu mintea noastră să ne închipuim”, spune Ioan Robu, citând din Apostolul Pavel. Oamenii, însă, trebuie să treacă un test ceva mai greu. Continuarea dialogului cu Dumnezeu, început în momentul botezului, care poate fi închis în câteva cuvinte simple: rugăciune, participarea la Tainele Bisericii şi, nu în ultimul rând, iubire. O provocare imensă într-o lume a tentaţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Prima ţară din lumea care INTERZICE cumpărăturile în zilele de duminică

    În tradiţia creştină, duminică este zi de odihnă. Iar în Polonia, acest lucru a devenit lege. Preşedintele Andrzej Duda a semnat legea care interzice cumpărăturile în zilele de duminică.

    Conform actului normativ, începând cu 1 martie anul curent, pieţele şi magazinele vor putea fi deschise doar în prima şi ultima duminică din lună. Progresiv însă, numărul zilelor va fi redus, astfel încât în 2020 cumpărăturile vor fi permise doar 7 duminici pe an.

    Excepţie de la aceasta regulă vor face farmaciile, benzinăriile, magazinele din gări şi unele florării. Noua lege este susţinută de biserica catolică, dar criticată aspru de marii retaileri occidentali,scrie stiri.tvr.ro

     

  • Cele mai mici insule locuite de pe glob – GALERIE FOTO

    Unii îşi protejează pământul şi locuinţele cu garduri, alţii duc asta la extrem şi stabilesc ocuinţele pe insule izolate de alte aşezări. Mai jos puteţi vedea câteva petice de pământ unde oamenii şi-au făcut o casă.

    1. Insula Lake Bled, Slovenia. Pe insulă se află biserica Mariinksy

    2. Insula Vilgelmshtayn, Hanover, Germania – Fortăreaţă muzeu

    3. Insula Visovac, Croaţia. Aici se află o mânăstire franciscană din secolul 17

    4. Insula Pontikonisi, Corfu, Grecia. Şi aici se află o mânăstire

    5. Insula de pe lacul Galve, Lituania, locul unde se află castelul Trakai

     

  • Care este numele din buletin al Patriarhului Daniel şi când şi-a susţinut doctoratul

    Potrivit biografiei sale postate pe site-ul Patriarhiei, s-a născut la data de 22 iulie 1951, din părinţii Alexe şi Stela Ciobotea, în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş. La Botez a primit numele Dan-Ilie.

    II. FORMAREA ŞI EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

    1958-1962 – urmează şcoala primară în satul natal Dobreşti, judeţul Timiş;
    1962-1966 – urmează gimnaziul în localitatea Lăpuşnic, judeţul Timiş;
    1966 – începe cursurile liceale în oraşul Buziaş, pe care le continuă în municipiul Lugoj, la Liceul „Coriolan Brediceanu” (1967-1970);
    1970-1974 – studiază la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Sibiu; 
    1974-1976 – urmează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universi­tar Ortodox din Bucureşti, Secţia Sistematică, sub îndrumarea pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae;
    1976-1978 – studiază la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa);
    1978-1980 – studiază la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii „Albert Ludwig” din Freiburg im Breisgau (Germania);
    15 iunie 1979 – susţine teza de doctorat la Universitatea din Strasbourg, intitulată: Réflexion et vie chrétiennes aujourd’hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité (424 p).
    31 octombrie 1980 – o versiune extinsă a acestei teze, pregătită sub îndrumarea mentorului său, pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, este susţinută la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti, cu titlul: Teologie şi spiritualitate creştină. Raportul dintre ele şi situaţia actuală;
    1980-1988 – lector la Institutul Ecumenic de la Bossey, Elveţia;
    6 august 1987 – intră în viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria, jud. Neamţ, cu numele Daniel, avându-l ca naş de călugărie pe Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie;
    14 august 1987 – este hirotonit ierodiacon, iar la 15 august 1987 ieromonah;
    1988 – este hirotesit protosinghel şi numit consilier patriarhal, director al Sectorului „Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic”;
    1988 – devine conferenţiar la Catedra de Misiune Creştină a Institutului Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti;
    12 februarie 1990 – este ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul de Lugojanul, iar în 4 martie 1990 este hirotonit arhiereu în Catedrala mitropolitană;
    7 iunie 1990 – este ales Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei;
    1 iulie 1990 –  este întronizat Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei;
    1992-2007 – este profesor de Teologie dogmatică şi pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi;
    12 septembrie 2007 – este ales în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române;
    30 septembrie 2007 – este întronizat Patriarh în Catedrala patriarhală din Bucureşti;
    Din 2007 este profesor de Teologie pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti.

  • Filmul care a SCANDALIZAT Biserica ortodoxă. Fanaticii ortodocşi ameninţă că vor da foc sălilor de cinema

    Filmul “Mathilda” a fost realizat de Alexei Outchitel şi spune povestea de dragoste dintre ultimul Ţar, Nicolae al II-lea, şi o balerină, Mathilda.

    Nicolae al II-lea a fost executat împreună cu întreaga sa familie (soţie şi cinci copii) la data de 17 iulie 1918, din ordinul expres al lui Lenin. Peste timp, după căderea regimului comunist, când locul îngropării sale a fost descoperit, Nicolae al II-lea a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă.

    Filmul “Mathilda” a fost vehement contestat de fanaticii ortodocşi, care au ameninţat chiar că vor da foc sălilor de cinema în care va fi difuzat.

    În cele din urmă, joi, autorităţile din Rusia au aprobat difuzarea filmului.

  • Decizie surprinzătoare luată de Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane. Biserica nu trebuie să ia taxă pentru inmormântare

    “Sfantul Sinod a reiterat interdictia conditionarii oficierii de catre preot a slujbei inmormantarii de plata vreunei taxe, mai ales in cazul familiilor sarace”. Chestiunea cu “mai ales” cam lasa loc de intors preotilor pentru care banul e sfant. Dar, ma rog, sa fim de acord cu luatul de la bogati si sa trecem peste interpretari. 
     
    Important e ca pozitia Episcopiei Salajului in acest caz este aceea de a nu se precepe tatxe pentru slujba de inmormantare, dar purtatorul de cuvant al Episcopiei spune ca in Salaj au mai fost cazuri de taxare a slujbei de inmormantare, cu mentiunea “cu totul izolate”. 
     
    La capitolul “izolate” am aminti cazul preotului ortodox de la Zimbor care nu a vrut sa inmormanteze o femeie saraca, mama a doi copii, pentru ca nu si-a platit taxele catre biserica si nici nu avea familia bani pentru slujba inmormantarii. Un alt caz este cel de la Garcei, cand o familie a fost nevoita sa-si ingroape mama in gradina casei pentru ca aceasta nu si-a platit taxele catre biserica de mai mult timp. 
     
    Sfantul Sinod a adus si precizari privind dinstinctia intre taxe si contributia benevola adusa de credinciosi pentru buna functionare a unitatilor de cult. Taxele stabilite la consiliul parohial se refera doar la sumele platite de credinciosi pentru concesionarea si intretinerea locurilor de inmormantare din cimitire. 
     

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.