BusinessMagazin

Tag: biserica

  • Cum finanţează războaiele culturale din Europa laică miliardarii americani religioşi

     Însă şi miliardari americani, unii dintre ei prieteni ai preşedintelui american Donald Trump, plătesc organizaţiilor care militează contra avortului sau eutanasiei în Europa zeci de milioane de dolari pentru a influenţa politica şi legea.

    Grupurile americane nu au marcat încă victorii mari. Dar acţionează concertat şi până acum şi-au făcut doar încălzirea, au avertizat parlamentarii europeni care lucrează pentru sănătatea sexuală şi reproductivă. O anchetă privind operaţiunile acestor grupuri şi sponsorii lor a publicat EUobserver. Autorii sunt Michael Bird, care scrie pentru site-ul de ştiri The Black Sea şi s-a specializat pe materiale pentru drepturile omului, şi Blaz Zgaga, ziarist de investigaţie sloven.

    Războiul cultural este mai cuprinzător, drepturile femeilor, drepturile minorităţilor sexuale, cercetarea embrionară şi eutanasia fiind de asemenea implicate în ciocnirea valorilor. Aproximativ 21 de thinktank-uri, ONG-uri şi alte entităţi religioase cheltuie în prezent 2,1 – 3,1 milioane de euro pe an pentru lobby la Parlamentul European şi Comisia Europeană pe aceste fronturi, potrivit registrului de transparenţă al UE. Majoritatea provin din Austria, Belgia, Franţa, Polonia, Spania şi Elveţia. Dar Vaticanul este cel mai mare cheltuitor individual.

    Ambasadorul Bisericii Romano-Catolice în Belgia se întâlneşte uneori cu oficiali ai UE. Cealaltă unitate a Bisericii, Comisia Episcopiilor Uniunii Europene (Comece), creată la Bruxelles în 1980, cheltuie, de asemenea, 1,25 milioane de euro pe an pentru a încerca să influenţeze instituţiile UE. Comece crede că „fiecare persoană trebuie protejată de la concepţie şi până la moartea naturală”. Misiunea sa este „nu de a face lobby”, ci de a „pleda” pentru un punct de vedere catolic asupra afacerilor UE, a declarat purtătorul de cuvânt al organizaţiei, Alessandro Di Maio.

    Comece nu a făcut presiuni în ceea ce priveşte avortul sau eutanasia la nivelul UE deoarece acestea erau chestiuni de drept naţional care nu sunt de competenţa sa, a spus el. „Întrucât avortul şi eutanasia intră în competenţa statelor membre ale UE, dialogul dintre Comece şi instituţiile europene nu le include“, a explicat Di Maio. Însă, în ultima perioadă, Comece a coorganizat un seminar juridic în capitala UE intitulat „Prevenirea avortului în Europa”. Organizaţia a spus că ajutorul UE destinat ţărilor în curs de dezvoltare nu ar trebui utilizat pentru finanţarea avorturilor şi că Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare o interdicţie a fondurilor UE pentru proiectele ştiinţifice care implică distrugerea embrionilor. Organizaţia elveţiană internaţională pentru Dreptul la Educaţie şi Libertatea Educaţiei (OIDEL), un alt mare cheltuitor pe lobby la Bruxelles (200.000-300.000 euro pe an), se autodescrie ca avocat al învăţării pure.

    Însă are legături strânse cu grupurile anti-avort europene şi americane, în ciuda numelui său liberal. Unul dintre Noi, un grup umbrelă antiavort cu 48 de membri din 19 state ale UE, cheltuie anual la Bruxelles între 100.000 şi 200.000 de euro. Misiunea sa este „apărarea vieţii de la concepţie până la moartea naturală”, spune Ana del Pino, directorul său executiv.

    „Scopul nostru este să continuăm să prezentăm o alternativă reală pentru Europa, fidelă demnităţii umane şi protecţiei vieţii umane, aşa cum ar trebui să o facă o societate avansată”, a afirmat ea. Federaţia Asociaţiilor de Familii Catolice din Europa (FAFCE) cheltuie între 50.000 şi 100.000 de euro pentru lobby la nivelul UE. „Considerăm că ocrotirea familiei ar trebui să fie o chestiune centrală a politicilor UE şi că abordarea individualistă actuală este, de fapt, în contradicţie cu aspiraţiile oamenilor şi cu realitatea vieţii lor de zi cu zi“, se arată într-un comunicat al Federaţiei. Ordo Iuris, un think tank cu sediul în Polonia, cheltuie 25.000 – 50.000 de euro. Misiunea sa este „protejarea vieţii umane de la concepţie până la moartea naturală” şi „protecţia identităţii căsătoriei şi a familiei”. Jeden Z Nas, un alt ONG polonez cu cheltuieli similare, a declarat că încearcă să împiedice Europa să „impună orice lege antiviaţă şi antifamilie statelor membre”.

    Majoritatea grupurilor de lobby înregistrate în UE au refuzat să răspundă la întrebări cu privire la natura activităţilor lor. Printre cei care au tăcut sunt Alliance Vita, Asociacion Enraizados, Europa pentru Familie, European Dignity Watch, Institutul European de Bioetică, Femina Europa, Fondation Jerome Lejeune, Open Doors International, Profesionişti pentru Etică, Consiliul Creştin Transatlantic şi YouthProAktiv.

    Unele dintre ele, cum ar fi fundaţia franceză Jerome Lejeune, au bugete declarate de doar 10.000 de euro. Alţii, cum ar fi Institutul European de Bioetică din Bruxelles, se laudă cu cheltuieli de peste 100.000 de euro anul trecut. În ceea ce priveşte finanţările americane, registrul de transparenţă al UE dezvăluie doar vârful unui aisberg european. O analiză a sute de declaraţii fiscale din SUA arată că şase grupuri conservatoare din SUA au cheltuit cel puţin 19,4 milioane de dolari (17,2 milioane euro) pentru lobby în Europa între 2012 şi 2017.

    În aceeaşi perioadă, grupurile au strâns 429 milioane dolari de la donatori americani, o parte din fonduri provenind de la miliardari conservatori care au legături strânse cu Trump. Printre ele figurează: Alianţa Mondială a Tineretului (WYA), Alianţa Apărând Libertatea (ADF), Institutul Acton, Centrul American pentru Drept şi Justiţie (ACLJ), Human Life International şi Heartbeat International. WYA, cu sediul în New York, a transferat 644.000 de dolari organizaţiilor afiliate din UE între 2012 şi 2017. În aceeaşi perioadă, a obţinut 1,86 milioane dolari de la Fundaţia Chiaroscuro a lui Sean Fieler, un miliardar catolic care l-a consiliat pe Trump în campania electorală din 2016. De asemenea, organizaţia a primit 571.000 de dolari de la un alt grup conservator, Fundaţia John Templeton. Biroul WYA din Bruxelles are trei lobbyişti acreditaţi care au cheltuit 45.000 de euro anul trecut şi care au organizat o conferinţă despre „bună guvernare” la Parlamentul UE în luna iulie a acestui an. De asemenea, WYA are sucursale în Austria şi Croaţia. Aceasta susţine că are 300.000 de membri cu vechime în întreaga lume. Pentru a i se alătura, oamenii trebuie să semneze un formular online în care se spune: „Suntem convinşi că demnitatea intrinsecă deţinută de fiecare fiinţă umană de la concepţie până la moartea naturală este fundamentul dreptului tuturor la viaţă”. Aceasta nu este politica UE, însă nu a oprit Uniunea de la a acorda WYA 63.000 euro în subvenţii în cadrul programului de educaţie Erasmus în ultimii ani. La rândul său, ADF, cu sediul în Arizona, a transferat 8,4 milioane dolari afiliaţilor săi europeni în ultimii cinci ani. Organizaţia şi-a obţinut finanţarea, de circa 228 milioane dolari, parţial de la Fundaţia Richard şi Helen DeVos şi de la Fundaţia Edgar şi Elsa Prince. Familia DeVos are legături strânse cu Trump – Betsy DeVos este secretarul educaţiei al lui Trump. Familia Prince are, de asemenea, legături cu Trump şi un trecut controversat. Erik Prince, preşedintele fundaţiei, este fratele lui Betsy DeVos. El este, de asemenea, fondatorul fostei firme americane de securitate Blackwater, care a mitraliat şi ucis 37 de civili irakieni în 2007. ADF îşi are sediul european la Viena şi filiale la Bruxelles, Londra, Strasbourg şi Geneva. Doar unitatea sa din Bruxelles cheltuieşte între 200.000 şi 300.000 de euro pe an. În statutul său se arată că „pledează pentru dreptul la viaţă al nenăscutului în faţa celor mai puternice instituţii din lume”.

    „În ultimii 24 de ani, o mişcare proviaţă în plină ascensiune a forţat închiderea a 75% din afacerile de avort chirurgical din America (…) dar peste 500 de facilităţi de avort încă mai există. Mai sunt multe de făcut”, se mai arată în statut – un indicator al agendei sale europene. Institutul Acton cu sediul în Michigan a transferat 1,1 milioane de dolari reţelei sale europene şi a obţinut 58 milioane de dolari în donaţii americane în perioada 2012-2017. De asemenea, a obţinut fonduri de la Fundaţia Edgar şi Elsa Prince şi de la un alt miliardar conservator, Charles G. Koch. ACLJ, cu sediul la Washington, a transferat 7,5 milioane dolari în Europa, cea mai mare parte la Centrul European de Drept şi Justiţie (ECLJ) din Roma, care depune dosare cu privire la demnitatea persoanei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg şi la alte tribunale. ACJL a obţinut 111 milioane de dolari în donaţii din SUA între 2012 şi 2017. A fost creată de un evanghelist de televiziune, Pat Robertson, în 1990, în timp ce filiala sa europeană a fost co-fondată de Jay Sekulow, care a fost avocatul lui Trump. Human Life International, cu sediul în Virginia, este un grup misionar cu peste 100 de afiliaţi din întreaga lume. A strâns 17,1 milioane dolari de la donatorii americani şi a cheltuit 1,5 milioane dolari în 15 ţări europene în  cinci ani.

    International Heartbeat International îşi propune „să facă avortul nedorit astăzi şi de neconceput pentru generaţiile viitoare”. A strâns 15,2 milioane dolari în SUA şi a cheltuit 190.000 de dolari în Europa.

    Grupurile sunt legate nu doar prin valorile şi donatorii lor. Uneori, acestea acţionează în concert pe scena UE. Unele au participat la evenimente organizate de Agenda Europe, o „reţea informală” de „persoane, ONG-uri şi experţi” care organizează reuniuni anuale, potrivit propriei descrieri.

    Agenda Europa a fost o „reţea sigură şi închisă de aliaţi profamilie, proviaţă, prolibertate”, a declarat Sophia Kuby, unul dintre lobbyiştii ADF din UE şi fiica unui scriitor german de dreapta, într-o prezentare din 2014. O altă modalitate de a descrie Agenda Europa ar fi „o reţea liberă de asociaţii ale societăţii civile, reprezentanţi ai bisericii catolice, ale altor biserici, academicieni catolici şi politicieni, care iau contact, discută şi fac strategii pentru a promova o viziune religioasă asupra lumii în Europa, la nivel naţional şi în instituţiile europene „. Acest lucru îl spune Neil Datta, secretarul Forumului Pafrlamentar European pentru Populaţie şi Dezvoltare (EPFPD), o ONG cu sediul la Bruxelles care reprezintă parlamentari din întreaga Europă ce lucrează pentru sănătatea sexuală şi reproductivă. Agenda Europa este împotriva avortului, a unor forme de contracepţie, a educaţiei sexuale liberale şi a favorizat familiile heterosexuale şi patriarhale, povesteşte Datta. „Pentru ei, drepturile lor ca persoane religioase au prioritate în faţa legilor naţionale laice.”

  • Biserica unde se ţin concerte rock şi care are 2 milioane de fani pe Instagram

    În vreme ce numeroase organizaţii religioase par să îşi piardă din adepţi, un cult a găsit metoda potrivită de a ţine pasul cu timpurile.
     
    Biserica Hillsong a fost fondată în 1983 de un cuplu din Sidney, Australia, Brian şi Bobbie Houston. Astăzi, Hillsong are adepţi pe 6 continente şi biserici în 23 de oraşe. În fiecare duminică, 130.000 de oameni din jurul lumii asistă la slujbe.
     
    Printre aceştia se numără şi câteva celebrităţi: Justin Bieber şi soţia sa sau jucătorii de baschet Kevin Durant şi Kyrie Irving; actorul Chris Pratt a fost şi el menţionat, în câteva rânduri, ca fiind adept al Hillsong.
     
    Biserica se descrie ca fiind una “contemporar” creştină, având misiunea “de a vedea Regatul lui Dumnezeu stabilit pe tot Pământul”. Hillsong sponsorizează două instituţii de învăţământ superior, mai multe conferinţe anuale, un post TV şi o casa de producţie muzicală.
     
    Hillsong United, “formaţia oficială” a bisericii, este însă punctul forte: cu 2 milioane de fani pe Instagram şi 3,5 milioane de accesări săptămânal pe Spotify, formaţia este un ambasador excelent pentru biserica cu acelaşi nume.
     
    În timpul concertelor, ţinute de obicei chiar în incintele bisericeşti, membri formaţiei obişnuiesc să transmită celor prezenţi că nimic nu e întâmplător şi că Dumnezeu i-a adus pe toţi în acel loc.

  • Povestea economistului român care a cumpărat o BISERICĂ veche de 800 de ani iar în ce a transformat-o a uimit pe toată lumea

    A cumpărat o bserică veche, ruinată, de pe insula Murano, şi a transformat-o într-un adevărat colţ de rai. Ion Cafadaru, originar din Dărmăneşti, Dâmboviţa, este acum proprietarul unei biserici de patrimoniu UNESCO şi a învăţat meşteşugul producerii sticlei de Murano, scrie Gazeta Dâmboviţei.

    Ecomonist de profesie, a ales drumul Italiei atunci când s-a căsătorit cu o italiancă. Pe tânărul român îl aştepta în Italia un destin pe care mulţi l-ar numit spectaculos, clădit pe ruinele unei biserici vechi de 800 de ani.

    Santa Chiara, o biserică celebră în anii de glorie a sticlei de Murano, era acum în ruină. Cu banii obţinuţi din vânzarea afacerii pe care o avea în România, Ion a cumpărat ruinele bisericii Santa Chiara Murano. ”Noi nu am cumpărat o locaţie, am cumpărat o semnificaţie”, a declarat românul.
     
     
    Cinci ani a muncit cu fratele, cel mai bun prieten şi socrul pentru a reconstrui lăcaşul. Fiind o clădire de patrimoniu UNESCO, reconstrucţia s-a făcut manual, din materiale de epocă. Constructorii italeni au fugit de proiect, considerându-l imposibil de realizat.
     
    „Eu cred că biserica e specială. În toţi aceşti ani, toate greutăţile am reuşit să le trecem fără nici măcar o răceală. Nu am avut nici un accident de muncă. Totul a decurs ca o tabără de vară.”  spune Cafadaru.
     
     
    Santa Chiara Murano este, astăzi, o bijuterie care găzduieşte o colecţie impresionantă de obiecte din sticlă Murano, realizate de român. Acesta a făcut ucenicie pe lângă ultimii meşteri sticlari ai insulei şi a învăţat tainele unui meşteşug vechi. A aşezat un cuptor de sticlă chiar în biserică unde realizează demonstraţii pentru turiştii care trec pragul bisericii. Cuptorul de sticlă face parte tot din sufletul bisericii care a găzduit în urmă cu 200 de ani cea mai mare fabrică de sticlă din insula Murano.
     
    Românul a ajuns un reper pentru insula italiană. Televiziuni internaţionale au realizat documentare despre insulă şi meşteşugul sticlăriei, care l-au avut în prim plan pe dâmboviţeanul care a ajuns un ambasador al sticlei de Murano în lume.

  • Primăria Capitalei va tăia peste 600 de milioane de lei de la străzi, şcoli şi biserici, din cauza veniturilor scăzute

    „Având în vedere gradul efectiv de realizare a veniturilor în primele 5 luni ale anului curent, când se constată o diminuare a veniturilor bugetului local, urmare a încasărilor din cotele defalcate din impozitul pe venit în scădere semnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018 se constată necesitatea rectificării atât a unor venituri prognozate a fi încasate la bugetul Municipiului Bucureşti cât şi reducerea unor cheltuieli propuse a se realiza pe parcursul anului curent”, se arată în expunerea de motive a proiectului de rectificare bugetară aprobat, miercuri, în şedinţa CGMB.

    Suma propusă pentru diminuare este, potrivit proiectului de hotărâre, de 608 milioane de lei, adică aproximativ 10% din bugetul total.

    Principalele tăieri:

    – 35 de milioane de la învăţământ,
    – 11 milioane de la promovarea culturii tradiţionale,
    – 33 de milioane de la întreţinere parcuri şi spaţii verzi,
    – 53 de milioane de la Transporturi,
    – 5 milioane de lei mai puţin la biserici,
    – 10 milioane de lei mai puţin la Administraţia Străzilor,
    – Centrul de creaţie artă şi tradiţie, minus 11 milioane,
    – 3 milioane mai puţin la Poliţia Locală,
    – Administraţia Monumentelor, tăiere de 14 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PMB vrea să taie 600 de mil. de la străzi, şcoli, cultură şi biserici din cauza veniturilor scăzute

    „Având în vedere gradul efectiv de realizare a veniturilor în primele 5 luni ale anului curent, când se constată o diminuare a veniturilor bugetului local, urmare a încasărilor din cotele defalcate din impozitul pe venit în scădere semnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018 se constată necesitatea rectificării atât a unor venituri prognozate a fi încasate la bugetul Municipiului Bucureşti cât şi reducerea unor cheltuieli propuse a se realiza pe parcursul anului curent”, se arată în expunerea de motive a proiectului de rectificare bugetară.

    Suma propusă pentru diminuare este, potrivit proiectului de hotărâre, de 608 milioane de lei, adică aproximativ 10% din bugetul total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Chipurile a doi afacerişti, pictate pe pereţii unei biserici din Teleorman/ Cei doi sunt cunoscuţi pentru prietenia strânsă cu fiul lui Dragnea | FOTO

    Picturile cu fraţii Codrea, doi afacerişti prosperi din Turnu Măgurele, care sunt la intrarea într-o biserică din oraş, astfel că toţi enoriaşii care ajung aici pot vedea tabloul.

    Cei doi sunt cunoscuţi în zonă pentru prietenia strânsă pe care o au cu Valentin Dragnea, fiul fostului lider al PSD, Liviu Dragnea.

    Aceştia desfăşoară afaceri în domeniul imobiliar şi ar fi donat sume considerabile pentru construirea lăcaşului de cult, ceea ce ar fi justifica, din punctul de vedere al preoţilor, gestul de a fi pictaţi în interiorul bisericii.

    Contactat de corespondentul MEDIAFAX, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Galaction Stângă, a declarat că nu cunoaşte situaţia, dar se va interesa şi va oferi un punct de vedere în următoarea perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara europeană care vrea să închidă magazinele în fiecare duminică pentru ca oamenii să aibă timp de biserică şi familie

    De când au format în Italia o coaliţie de guvernare în urmă cu un an, conservatorii din La Liga şi populiştii antisistem din Mişcarea Celor 5 Stele (M5S) nu au reuşit să se pună de acord cu prea multe aspecte, începând de la infrastructură şi imigraţie şi până la reglementarea prostituţiei. Cu toate acestea, ambele partide sunt de acord cu închiderea magazinelor duminica, potrivit Bloomberg.

    În luna aprilie, în Parlamentul italian au început dezbaterile pe o lege prin care se doreşte „restabilirea weekendului ca timp pentru familie”.

    M5S vrea să închidă magazinele timp de 45 de zile pe an în total, în timp ce La Liga propune o versiune mai puţin extremă care propune ca regula să fie ridicată de Crăciun şi în perioadele de sărbători. Însă ambele părţi sunt de părere că o asemenea legislaţie ar restabili o serie de tradiţii precum prânzul de duminică şi le-ar da muncitorilor din retail timp să se ducă la biserică.

    „Centrele oraşelor sunt goale încât familiile îşi petrec zilele de odihnă la mall”, spune Andrea Dara, parlamentar La Liga.

    Cele două partide au ajuns la putere bazându-se pe discursuri diferite şi electorat separat: nordici pro-business, respectiv tineri şi şomeri sudici. Însă ambele formaţiuni politice ar fi afectate dacă ar impune aceste restricţii asupra retailului, potrivit unui grup de cercetare economică din Bologna numit Istituto Cattaneo.

    Propunerea M5S ar micşora PIB-ul cu 0,5%, adică 9,4 miliarde euro şi ar duce la pierderea a circa 150.000 de locuri de muncă, potrivit institutului.

    Încasările din taxe ar scădea cu 2 miliarde de euro, ceea ce ar afecta eforturile guvernului de a reînvia o eonomie de la care nici nu aşteaptă creştere pentru anul acesta, cu şomajul la 11%.

    „Este evident că planul actual nu este modalitatea potrivită pentru a salva comerţul. Sper că aceste propuneri vor fi abandonate”, spune Carlo Rienzi, preşedint al Codacons, un grup pentru drepturile consumatorilor.

    În afară de Germania unde o parte din magazine îşi închid uşile duminica, majoritatea europenilor pot face cumpărături în orice zi din săptămână. Însă, acest tip de restricţii au o rezonanţă aparte pentru noul val de extremism de dreapta are se ridică în continent încât şi alte două ţări conduse de populişti au vrut să introducă astfel de interdicţii.

    Ungaria a încercat în 2015 dar a dat înapoi cu un an mai târziu după ce consumatorii şi-au exprimat nemulţumirea iar partidul de opoziţie cerea un referendum pe această temă.

    În urmă cu un an Polonia le-a ordonat magazinelor să închidă uşile două duminici pe lună. Anul viitor interdicţia s-ar putea extinde pentru fiecare duminică însă momentan această idee este în dezbatere pe fondul nemulţumirilor exprimate de mediul de business.

     

     

  • Nici bisericile nu scapă de controale. 16 biserici amendate pentru că nu îndeplineau condiţiile de siguranţă înainte de Paşte

    16 biserici fără autorizaţie de securitate la incendiu au fost amendate cu suma de 14.500 lei de angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud care au controlat mai multe lăcaşuri de cult din judeţ pentru a evita apariţia unor probleme în perioada sărbătorilor de Paşte.
     
    În Bistriţa-Năsăud există peste 500 de biserici, pompierii efectuând, în ultimele zile, 54 de controale la aproape toate bisericile în care se vor oficia slujbe de Paşte.
     
    „Au fost efectuate mai multe controale la lăcaşuri de cult – biserici , având în vedere că în perioada sărbătorilor sunt frecventate de un număr mare de utilizatori. Pe timpul celor 54 de acţiuni de control au fost identificate 16 obiective fără autorizaţie de securitate la incendiu şi au fost aplicate 16 amenzi, în valoare de 14.500 lei şi 357 avertismente”, a anunţat, joi, într-un comunicat de presă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud.
     

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.

  • O nouă tragedie în Sri Lanka, evitată în ultima clipă: Explozie controlată, în apropierea unei biserici

    Un martor ocular, citat de agenţia de ştiri Reuters, a transmis că “vehiculul utilitar a explodat atunci când echipa de genişti a STF (Grupul Special de Forţe) şi forţele aeriene încercau să dezamorseze bomba”.
     
    Poliţia a confirmat ulterior că a fost vorba de detonarea în mod controlat a unui pachet suspect descoperit într-un vehicul utilitar.
     
    Incidentul a avut loc la doar o zi după seria de atentate care a vizat hoteluri şi biserici din Sri Lanka. Atacurile teroriste s-au soldat cu cel puţin 290 morţi şi sute de răniţi.