Tag: BERD

  • Mariana Gheorghe, Petrom: Pentru noi, energia regenerabila nu e “o adaptare la moda”

    “Toata lumea dezvolta proiecte, vorbeste de ferme si parcuri
    eoliene, dar ar fi bine ca aceste planuri sa se si materializeze”,
    spune Mariana Gheorghe, adaugand ca realizarea unor astfel de
    investitii depinde de cadrul legislativ si de capacitatea de a
    obtine resurse de finantare.

    Pentru Petrom, afirma Mariana Gheorghe, atat programul de
    intrare pe piata electricitatii si a energiei eoliene, cat si
    programul de eficienta energetica nu sunt insa “o adaptare la
    moda”, ci o oportunitate de business, de natura sa aduca venituri
    actionarilor.

    Petrom asigura 25% din necesarul total de energie al Romaniei,
    dar in acelasi timp consuma si 5% din consumul de energie. “Pana la
    sfarsitul anului viitor, Petrom va asigura aproape 10% din
    productia de electricitate a Romaniei, ceea ce va schimba profilul
    companiei, care in mod traditional a fost o companie de petrol si
    gaze”, spune Mariana Gheorghe.

    Petrom a anuntat recent ca intra pe piata energiei eoliene, cu
    un parc eolian cu o capacitate de 45 MW in Dobrogea, in care ar
    urma sa investeasca 100 de milioane de euro pana in 2011. La
    aceasta se va adauga centrala electrica de 860 MW de la Brazi, ce
    va folosi gaze din productia proprie si va intra in functiune la
    anul, la fel ca si parcul eolian, urmand sa faca din Petrom unul
    din cei mai mari furnizori de energie din Romania.

    Cresterea eficientei energetice, cu scopul de a reduce emisiile
    de carbon, are loc prin modernizarea activitatilor de extractie si
    rafinare in sectorul de extractie si de rafinare a hidrocarburilor
    si limitarea pierderilor la instalatii. “Avem in total peste 250 de
    campuri de extractie in tara, la unele nu s-au mai facut investitii
    de ani de zile, asa incat potentialul de imbunatatire a eficientei
    este mare – vorbim de o crestere de 20-30%”, afirma Gheorghe.

    Anul trecut, Petrom a avut o cifra de afaceri putin peste 3
    miliarde de euro, in scadere de la 4,5 miliarde in 2008. In primul
    trimestru din 2010, compania a avut afaceri de aproape un miliard
    de euro si un profit de aproape 200 de milioane de euro, in
    conditiile in care productia de hidrocarburi s-a redus cu 4%, iar
    vanzarile in acelasi segment au scazut cu 22%. Din bugetul de
    investitii de 1,6 miliarde de euro pentru 2010, compania a alocat
    un sfert pentru segmentul de gaze si electricitate.

    Compania a fost anul trecut cel mai mare beneficiar de finantare
    de la BERD din Romania, cu un credit de 200 de milioane de euro
    pentru centrala electrica de la Brazi si un credit sindicalizat de
    300 de milioane de euro pentru cresterea eficientei energetice.
    BERD detine circa 2% din actiunile Petrom, ai carei actionari
    majoritari sunt grupul austriac OMV, cu 51%, si statul roman cu
    circa 40%.

  • BERD vrea sa descurajeze creditele in valuta in Europa de Est

    Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii
    Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa
    selecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina
    dezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si
    concentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o
    tara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria,
    Romania sau Serbia, scrie
    Reuters
    .

    In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea
    insasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide
    de credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze
    cu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de
    asemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi
    consiliere tehnica si legislativa.

    “Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie
    actionat. Acum trebuie sa profitam de moment”, a spus Erik Berglof
    . “Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale
    regiunii – dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea
    excesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste
    vulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor
    financiare internationale, al bancilor si al altor actionari ai
    BERD din sectorul privat.”

    La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora
    cu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si
    institutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea
    instrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de
    Est, inclusiv prin “consolidarea bazei de
    investitori
    locali (fonduri de pensii si sectorul de
    asigurari)”.

    Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare
    a finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari
    de restrangere a imprumuturilor in valuta – luata in discutie in
    ultimele luni si de Banca Centrala Europeana – ar putea afecta si
    mai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.

    “Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui
    restranse”, a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
    International, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic,
    cat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si
    Federico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat
    creditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la
    finantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi
    rezonabile. “Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de
    capital”, a spus Ghizzoni. “Aceasta nu se poate face insa in cateva
    saptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp.”

    Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The
    New York Times
    scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai
    pronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in
    valuta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori
    sub povara “unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda
    variabila din lume” dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si
    Romania s-au depreciat.

    Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza
    acum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor
    iarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap
    economiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile
    estice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti,
    intre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara
    creditare nu se poate iesi din recesiune. “Reglementarea
    imprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca
    ea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai
    mult rau decat bine”, a admis si Erik Berglof.

    Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa
    de Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea
    creditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la
    8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui
    decembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste
    Bank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%.
    Erste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si
    Raiffeisen International.

    Pana acum, numai Ungaria a luat
    masuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a
    caror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70%
    in 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la
    sfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor
    in moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin
    peste 60% din total.

    Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in
    valuta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive – faptul
    ca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca
    piata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine
    dupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele
    denominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de
    dobanzi mult mai mari, “din cauza inflatiei mai mari decat in
    Europa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor
    locale”, nota The New York Times.

  • BERD a redus prognoza de crestere economica a Romaniei pentru 2010 de la 1,3% la zero

    Astfel, institutia financiara internationala anticipeaza acum
    crestere economica zero in acest an si un avans de 3% în 2011.

    “In Romania si Bulgaria (…) au fost convenite masuri
    suplimentare semnificative de restrangere fiscala care vor
    constrange cresterea cererii interne”, se arata intr-un raport
    prezentat sambata de BERD.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Al doilea val de recesiune in Europa de Est?

    “Scaderea cheltuielilor publice in Vest va
    duce la restrangerea creditarii si la sporirea somajului, ceea ce
    va inhiba consumul si cresterea in Europa de Est”, a spus Berglof.
    “E prea devreme sa spunem daca aceasta va cauza o a doua recesiune,
    dar in mod clar este posibil. In orice caz, va insemna o crestere
    mai anemica pentru Europa de Vest si de Est laolalta”, adauga
    economistul-sef al BERD.


    “Vom vedea o ajustare fiscala notabila nu
    numai la periferia zonei euro, dar si in centrul ei, din cauza
    presiunilor exercitate de piete”, apreciaza la randul lui Jeffrey
    Anderson, director al departamentului european al Institutului
    pentru Finante Internationale (IIF), referindu-se la faptul ca
    statele occidentale, incepand cu Spania si Portugalia, au anuntat
    saptamana aceasta masuri agresive de reducere a deficitelor
    bugetare, iar Marea Britanie se pregateste si ea sa ia masuri de
    taiere a cheltuielilor publice.

    Declaratiile celor doi au fost facute cu ocazia
    reuniunii comune de la Zagreb a BERD si a IIF.


    In ianuarie, BERD a anticipat ca Europa de
    Est va creste in ansamblu cu 3,3% anul acesta, dupa o restrangere
    cu 6,1% anul trecut. Cu ocazia reuniunii de la Zagreb, BERD va
    prezenta noua prognoza, pornind de la constatarea ca Polonia, Rusia
    si Turcia, ale caror economii beneficiaza de cresteri ale
    exporturilor si de influxuri de capital, au sanse sa aiba o
    crestere peste asteptari.

    Anderson de la IIF spune insa ca o depreciere
    a euro, care acum a ajuns pe piete spre 1,25-1,27 dolari/euro, fata
    de peste 1,30 doar cu cateva saptamani in urma, va reduce
    investitiile straine in Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia.
    “Producatorii din zona euro beneficiaza de deprecierea euro, iar
    aceasta va reduce presiunile de cost pentru ei, insa aceeasi
    slabire a euro dezavantajeaza investitiile straine catre Europa
    Centrala si de Est”, declara Anderson.


    O redresare dupa caderea de anul trecut a
    economiilor europene era inevitabila, a continuat Jeffrey Anderson,
    insa un reviriment adevarat nu mai este de asteptat, din cauza
    cererii interne slabe.

    In tranzactiile de vineri, euro a atins un
    nou record negativ, coborand pana la 1,2433
    dolari/euro, nivel nemaiatins din noiembrie 2008, in special din
    cauza scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea
    masurilor de austeritate fiscala din Grecia, Spania si
    Portugalia.

    Mark Allen, reprezentant al FMI pentru Europa
    Centrala si de Est, a declarat pentru publicatia Emerging Markets
    ca anul acesta “cresterea este fragila in estul Europei, iar
    redresarea este posibila, dar nu certa” in cele mai puternice state
    ale continentului. “Ne bazam pe cresterea in interiorul eurozonei,
    sperand ca in Germania va fi o crestere economica puternica”,
    adauga Allen.


    Presedintele BERD, Thomas Mirow, si-a exprimat
    ingrijoarea ca subsidiarele bancilor elene din Bulgaria, Romania si
    Serbia ar putea fi afectate de efectul crizei datoriilor grecesti,
    “in ciuda fundamentelor lor sanatoase”. Mirow a vorbit insa de un
    “risc potential”, precizand ca “pana acum nu am vazut nici un efect
    major, iar subsidiarele bancilor grecesti au evoluat
    bine”.

    Europa de Est are nevoie “urgenta”
    de
    noi surse de
    crestere
    , spre a pune
    capat dependentei excesive de credite in valuta si a deveni
    competitiva, considera Mirow. “Orice revenire dupa criza va fi
    indelungata si inconstanta. Principalele motoare de crestere ale
    perioadei dinainte de criza sunt asteptate sa ramana subturate in
    urmatorii ani, astfel incat e nevoie sa identificam noi surse de
    crestere”.


    Anul trecut, Europa de Est a fost regiunea
    cea mai lovita de criza creditului: dupa ce ani de zile
    investitorii au inundat zona cu capital, in 2009 capitalurile
    straine au plecat la fel de brusc cum au venit, iar pietele de
    export au cazut, astfel incat a fost nevoie de implicarea FMI
    pentru a tine pe linia de plutire tari ca Ungaria, Romania,
    Letonia, Ucraina sau Serbia: doua treimi din finantarile de urgenta
    acordate de FMI la nivel global au vizat aceasta
    zona.


    Dupa Mirow, statele din zona ar trebui sa iasa din
    epoca dependentei excesive de creditele in valuta si, in schimb, sa
    sa stimuleze pietele financiare locale, sa sustina mai mult
    IMM-urile, sa devina mai eficiente energetic, sa amelioreze
    relatiile comerciale regionale si sa urmareasca o integrare mai
    profunda cu UE.

    Reuniunea de la Zagreb este asteptata sa se
    incheie cu o majorare de capital cu 50% a BERD, pentru sustinerea
    finantarii in cele 29 de tari din Europa de Est si fosta URSS unde
    opereaza. Finantarea dezvoltarii in aceste tari reprezinta scopul
    pentru care a fost creata BERD in 1991. Daca va fi aprobata,
    majorarea de capital va insemna resurse suplimentare de 8,5-9
    miliarde de euro pe an intre 2011 si 2014.


    Anul trecut, BERD a acordat Romaniei
    finantari in valoare de 721 de milioane de euro, comparativ cu 318
    milioane in 2008. Intre 1991 si 2009, BERD a finantat Romania cu
    4,43 miliarde de euro in total.

  • Investitiile BERD in Romania vor depasi probabil nivelul convenit pentru 2009-2010

    Am investit anul trecut 721 milioane euro, majoritatea pentru
    investitorii straini prezenti in Romania, dar si in companii
    locale. (…) In prezent am realizat circa 70% din nivelul la care
    ne-am angajat in cadrul acordului semnat de autoritatile locale cu
    FMI si UE. Vom realiza restul, daca nu chiar mai mult anul acesta.
    Vom continua sa investim semnificativ in 2010, daca va exista
    cerere”, a declarat, marti, directorul BERD pentru Romania, Claudia
    Pendred, in cadrul unui seminar organizat de Asociatia Oamenilor de
    Afaceri Turci in Romania (TIAD).


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • BERD: “Stimulii” din programul economic al Romaniei sunt “mai mult imaginari decat reali”

    Efectul programului asupra cresterii economice a tarii a fost
    neglijabil, noteaza, intr-un document de lucru, economistul sef al
    BERD pentru Europa de Sud-Est, Peter Sanfey.


    Mai multe guverne din regiune au anuntat diferite programe
    fiscale care pareau să sprijine cresterea, insa in realitate
    acestea au avut un impact redus asupra economiei. BERD ofera ca
    exemplu planul executivului de la Bucuresti de stimulare a
    activitatii economice.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • Raiffeisen primeste 25 mil. euro de la BERD pentru consolidarea capitalului

    Finantarea face parte dintr-un pachet de 150 mil. euro pe care
    Raiffeisen International – actionarul majoritar al Raiffeisen Bank
    Romania – l-a negociat cu BERD. Vor mai primi bani filialele din
    Ucraina (100 mil. euro) si Rusia.
    Cititi mai mult pe
    www.zf.ro

  • E oficial: Romania imprumuta 19,95 mld. euro

    "Cu sau fara programul FMI, 2009 va fi un an foarte dificil. 2010 va fi de asemenea un an dificil, poate mai putin dificil decat acest an, dar va fi dificil. Dar sunt optimist, am incredere ca prin oferirea suportului financiar de 20 mld. euro Romaniei efectele crizei vor fi atenuate. Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani", a spus ieri Franks la incheierea vizitei FMI.
    Oficialii romani au declarat de mai multe ori ca acordul este "preventiv", este o "centura de siguranta". Unul dintre obiectivele principale ale acordului este reluarea creditarii prin reducerea rezervelor minime in valuta constituite de banci.
    Guvernul nu va mai pune presiune pe lichiditatile de pe piata monetara, ci va stimula investitiile si va lua masuri anti-somaj. De asemenea, va fi o gura de oxigen pentru curs.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Autoritatile romane nu se tem de dobanda, ci de ghinion

    Romania a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu Fondul Monetar International (FMI) pentru 12,95 miliarde euro; pachetul total de finantare externa, de la FMI, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro.

    Seful misiunii FMI din Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca imprumutul de 12,95 miliarde euro acordat Romaniei va avea o dobanda de aproximativ 3,5% pe an, “in acord cu actualele conditii de piata.”
    Imprumutul acordat de FMI va fi obtinut in transe pana la sfarsitul anului 2010, iar rambursarea se va face treptat pana in 2015. Prima transa, in valoare de cinci miliarde de euro, va fi deblocata imediat dupa avizul Consiliului Executiv al FMI.

    Cititi aici mai multe despre programul de ajutor extern.