BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • Ce se întâmplă în Rusia? Investiţiile străine directe au scăzut la 1,4 miliarde de dolari în 2020, cel mai mic nivel din 1994

    Investiţiile străine directe în Rusia s-au situat în 2020 la doar 1,4 miliarde de dolari, cel mai redus nivel din 1994 până în prezent, conform datelor publicate de banca centrală a Rusiei, citate de Bloomberg.

    Pe fondul unor preţuri în scădere la petrol, corelate cu o contracţie economică generată de pandemia de Covid-19, investiţiile străine directe au ajuns la cel mai redus nivel din 1994.

    La această evoluţie au contribuit şi sancţiunile economice impuse de Vest, dar şi o economie rusească din ce în ce mai slabă.

    Datele de la banca centrală a Rusiei arată că în 2019 nivelul investiţiilor străine directe s-a situat la aproape 30 de miliarde de dolari, însă în 2018 acest nivel nu s-a apropiat de 10 miliarde de dolari, fiind mult sub acest prag.

    Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe din ultimii 26 de ani a fost înregistrat în 2008, când acestea au spart pragul de 60 de miliarde de dolari. Nivelul investiţiilor străine directe s-a mai apropiat de acest prag doar în 2013.

  • Excepţia de la regulă: Danezii sunt mai bogaţi decât în perioada pre-coronavirus, cu o avere de 763 de miliarde de euro

    Averea totală a danezilor a depăşit nivelul de dinainte de pandemia de COVID-19, transmite Bloomberg.

    Gospodăriile au acumulat active financiare – în mare parte prin intermediul acţiunilor şi obligaţiunilor – de 5,66 trilioane de coroane, adică 763 de miliarde de euro în T3/2020, a declarat banca centrală din Copenhaga.

    În ultimele două trimestre, averea danezilor a crescut cu 709 miliarde de coroane, depăşind cu mult declinul din T1 de 541 de miliarde de coroane daneze, perioadă în care criza a răvăşit pieţele financiare din Europa.

    Banca centrală a declarat că averea totală a cetăţenilor va stabili un nou record în ultimele trei luni ale anului pe măsură ce pieţele continuă să crească, ceea ce ar trebui să şteargă efectele carantinei impuse de guvern în luna decembrie.

    Averea medie a unei gospodării este de aproximativ 2 milioane de coroane daneze, însă cele mai multe familii se încadrează sub această sumă, spune banca centrală.

     

  • Banca centrală a Japoniei devine principalul acţionar al companiilor ţării

    În momentul de apogeu al crizei actuale, banca centrală a Japoniei şi-a accelerat achiziţiile de acţiuni, notează Les Echos.

    Aceasta deţine astfel acţiuni japoneze de peste 355 miliarde de euro, fiind de fapt principalul acţionar al ţării, cu peste 6% din piaţă.

    BoJ este singura bancă centrală care intervine direct pe pieţele de acţiuni.

  • Sfârşitul banilor cash: Banca Centrală Europeană anunţă că plăţile cu cardul din zona euro au depăşit pentru prima dată pragul de 50%

    Peste jumătate din plăţile din zona euro au fost efectuate cu cardul pentru prima dată în 2019, conform unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), citat de Agence France-Presse.

    Astfel, consumatorii din cele 19 state au plătit cu bani cash în proporţie de doar 48%, cardurile şi opţiunile de plată contactless câştigând tot mai mult teren în ultimii ani. Un studiu al BCE din 2016 arăta că banii cash reprezentau 54% din totalul plăţilor din zona euro.

    Totuşi, 73% din totalul tranzacţiilor individuale au fost efectuate cu bani gheaţă în 2019, ceea ce sugerează că majoritatea achiziţiilor mici sunt finalizate prin intermediul cash-ului.

    În Spania şi Italia, rata plăţilor cu bani cash este de 83% şi, respectiv, 82%. La polul opus, în Olanda, procentul abia depăşeşte o treime din total.

    Un studiu separat, publicat în luna iulie, a subliniat extrem de clar impactul pandemiei asupra banilor cash, jumătate dintre respondenţi declarând că folosesc mai des cardurile faţă de perioada pre-coronavirus.

    De asemenea, 90% au spus că vor continua să folosească mai rar banii cash după sfârşitul crizei.

     

  • O veste bună pentru investitori: Banca Centrală Europeană ar putea lăsa anumite bănci să plătească dividende după luna decembrie

    Banca Centrală Europeană (BCE) va revizui în decembrie recomandarea transmisă către băncile din zona euro, prin care le-a cerut să nu plătească dividende momentan, şi ar putea trece la o abordare mai flexibilă, de la caz la caz, a transmis Yves Mersch, membru al boardului BCE, citat de Reuters.

    „Această recomandare este şi trebuie să rămână una excepţională şi temporară”, a spus Yves Mersch, şeful adjunct al diviziei de supraveghere din BCE.

    Analiza de la finalul anului trebuie să decidă dacă proiecţiile de capital ale băncilor sunt cufundate încă în incertitudine sau dacă există o anumită claritate în piaţă.

    „O vom revizui în decembrie şi dacă nu vom ajunge la concluzia că asupra proiecţiilor de capital ale băncilor planează încă o incertitudine ridicată, ne vom întoarce la practicile obişnuite de supraveghere şi vom analiza distribuirea dividendelor de la bancă la bancă”, a explicat Mersch.

  • Cea mai puternică bancă centrală a lumii se recunoaşte învinsă de inflaţie

    Banca centrală americană (Fed) a anunţat o schimbare majoră de politică la finalul săptămânii trecute, declarând că este dispusă să permită inflaţiei să crească peste normal pentru a putea susţine piaţa muncii şi economia în general, scrie CNBC.

    Într-o mişcare caracterizată de preşedintele acesteia Jerome Powell drept o „updatare robustă“ a politicii Fed, banca centrală a adoptat oficial o politică de „ţintire a inflaţiei medii“, însemnând că aceasta va permite inflaţiei să treacă „moderat de ţinta de 2% „pentru ceva timp“ după perioade în care aceasta s-a situat sub obiectivul respectiv.

    Practic, Fed-ul va fi mai puţin înclinat să majoreze dobânzile când şomajul scade, atâta timp cât inflaţia nu creşte în acelaşi timp. În mod tradiţional, oficialii băncii au considerat că şomajul scăzut duce în mod periculos la niveluri mai crescute de inflaţie şi au acţionat preventiv pentru a evita acest lucru.

    Potrivit oficialilor Fed, schimbarea de abordare „poate părea subtilă, dar aceasta reflectă poziţia noastră că o piaţă robustă a muncii poate fi susţinută fără a cauza o creştere puternică a inflaţiei“.

    Fed-ul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pandemiei asupra celor mai puţini capabili să-i facă faţă, astfel că schimbarea de limbaj reprezintă o încercare de a soluţiona această situaţie pe măsură ce economia se redresează.

    În pofida rezistenţei economiei, milioane de muncitori americani rămaşi fără un loc de muncă vor întâmpina dificultăţi în a-şi găsi unul nou şi au nevoie de susţinere constantă din partea guvernului, a declarat Powell, avertizând că redresarea pieţei muncii ar putea fi un proces de durată, care s-ar putea întinde pe mai mulţi ani, potrivit Reuters.

    După criza financiară din 2008, Fed-ul s-a lansat într-un ciclu de majorări de dobânzi pentru normalizarea poziţiei sale de politică monetară şi evitarea unei potenţiale creşteri a inflaţiei. Cu anunţul recent, banca centrală americană a semnalizat că dacă ar putea întoarce timpul, ar fi acţionat diferit, scrie Financial Times.

    Schimbarea de abordare echivalează implicit cu o recunoaştere a faptului că majorările de dobânzi din ultimul deceniu nu au fost în ton cu realitatea economică, evidenţiind în acelaşi timp determinarea Fed de a menţine dobânzile în apropiere de zero pentru a ajuta economia să-şi revină.

    Noul plan al Fed este privit cu scepticism de către economişti în condiţiile în care banca centrală se confruntă cu multiple forţe care ţin inflaţia scăzută, scrie Bloomberg.

    „Fed-ul trebuie să precizeze foarte clar cum intenţionează să-şi atingă noul obiectiv. Altfel, sunt simple cuvinte pe hârtie care nu înseamnă nimic“, arată Aneta Markowska, de la Jefferies.

    Totuşi, James Bullard, preşedinte St. Louis Fed, a venit în apărarea noii strategii, arătând că aceasta ar putea contribui la creşterea aşteptărilor privind inflaţia în rândul investitorilor, un factor despre care economiştii spun că influenţează masiv traiectoria inflaţiei.

     

     

  • Optimism de la Christine Lagarde, preşedintele BCE: „Probabil am depăşit cel mai rău moment al crizei”

    Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), crede că lumea a trecut deja de cel mai dur moment al crizei coronavirusului, însă crede că revenirea la normalitatea anterioară pandemiei este puţin probabilă, potrivit CNBC.

    „Probabil am depăşit cel mai rău moment al crizei şi spun asta cu nelinişte pentru că ar putea exista un al doilea val”, a spus Christine Lagarde, într-o intervenţie online, în cadrul Northern Light Summit.

    BCE a estimat că PIB-ul zonei euro a căzut cu 16% în primele două trimestre din 2020. Cu toate acestea, banca centrală se aşteaptă la revenirea creşterii economice în următoarele luni, pe măsură ce economiile din zona euro se redeschid.

    După o contracţie de 8,7% pentru întreg anul 2020, BCE previzionează o revenire de 5,2% în 2021 şi de 3,3% în 2022.

    Lagarde a avertizat că revenirea „va fi incompletă şi ar putea fi transformaţională”, considerând că lumea nu va mai fi la fel după pandemie.

    Anumite modele de business se vor chinui să supravieţuiască şi să se adapteze noii lumi, în timp ce alte companii vor fi create pentru a adresa această realitate schimbătoare, a spus ea.

    Lagarde consideră că într-o lume în care proximitatea ar putea deveni noul trend, „este posibil ca schimburile comerciale să se reducă semnificativ”.

    „Trebuie să fim foarte atenţi la cei mai vulnerabili dintre noi”, a adăugat şefa BCE.

    BCE a anunţat luna aceasta o expansiune a programului de achiziţie de obligaţiuni, întrucât banca centrală s-a obligat la un program de achiziţie de datorie de 1.350 miliarde euro până în iunie 2021.

  • Rusia taie ratele dobânzilor la un nivel nemaiîntâlnit de la dizolvarea Uniunii Sovietice încoace

    Banca Centrală a Rusiei a tăiat ratele dobânzilor cu 100 de puncte de bază până la 4,5%, cel mai scăzut nivel de căderea Uniunii Sovietice încoace, în condiţiile în care economia ţării continuă să fie afectată de pandemia de coronavirus, conform CNBC.

    Banca Centrală tăiase deja ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază în luna aprilie, sugerând că va continua să reducă din costurile de creditare pe măsură ce riscul inflaţiei va rămâne scăzut, iar economia va continua să se contracte. Produsul intern brut (PIB) al ţării a scăzut cu 28% în luna aprilie.

    Rusia este în prezent a treia cea mai afectată ţară de coronavirus, cu 569.000 de cazuri confirmate. Banca Centrală a declarat că măsurile de distanţare socială au afectat activitatea economică mult mai mult decât estimările iniţiale ale autorităţilor, PIB-ul urmând să se contracte într-un ritm la fel de alert şi în al doilea trimestru.

    „Spre deosebire de 2008 şi 2014-2016, rubla a rămas în 2020 relativ stabilă în raport cu dolarul american, înregistrând o scădere de doar 15% anul acesta, în conformitate cu celelalte monede emergente”, a declarat Erik Norland, senior economist în cadrul CME Group.

    „Există un contrast puternic faţă de scăderile din 2008-2009 şi 2014-2016 când moneda a scăzut cu 35% şi, respectiv, cu 60% în raport cu dolarul american, cauzând o creştere rapidă a inflaţiei, care a fost întâmpinată de creşterea ratelor dobânzilor.”

    Economia Rusiei se bazează în continuare pe exporturi, petrol şi alte resurse naturale, însă Norland subliniază faptul că ţara are unul dintre cele mai joase nivele de datorie în ceea ce priveşte marile puteri globale.

    „În Rusia, datoria din sectorul public şi cel privat reprezintă doar 80% din PIB, comparativ cu 250%+ în China, Europa, Japonia şi Statele Unite”, a declarat Norland, adăugând că decizia Băncii Centrale reflectă încredere în politicile monetare lansate de autorităţi.

     

  • Economia olandeză va înregistra o scădere record în 2020: banca centrală

    Economia olandeză va înregistra o scădere record pentru o perioadă de pace, deoarece restricţiile au întrerupt producţia şi exporturile şi urmează să aducă şomajul la cel mai înalt nivel din ultimii ani, a declarat banca centrală olandeză luni, citată de Reuters.

    Cea de-a cincea economie a zonei euro urmează să scadă cu 6,4% în acest an, chiar dacă eliminarea restricţiilor induse de epidemia de coronavirus continuă în lunile următoare.

    Ceşterii va fi reluată în 2021 şi 2022, cu 2,9, repsectiv 2,4%.

    Dar un al doilea val de infecţii cu coronavirus şi o reînchidere a unor părţi importante ale economiei, fie în Olanda, fie în străinătate, ar putea duce cu uşurinţă la un scenariu mult mai slab, a spus DNB.

    “O contracţie de 6,4% este deja de două ori mai mare decât am văzut în timpul crizei financiare”, a declarat directorul DNB Olaf Sleijpen, într-o conferinţă video. „Dar există multă incertitudine. Profunzimea recesiunii şi puterea revenirii depind de evoluţii care sunt greu de estimat în acest moment”.

    În scenariul său cel mai sumbru, DNB a anticipat că economia olandeză va scădea 11,8% în acest an şi va rămâne departe de nivelurile sale pre-coronavirus până în 2023.

    În toate scenariile, şomajul, aflat la un minus istoric în ultima vreme, va creşte rapid pe parcursul acestui an şi al următorului an, atingând un nivel între 6% şi 9% în 2021.

  • Ce se întâmplă cu economia nemţilor: Bundesbank estimează că economia Germaniei va cădea cu 6% în 2020, faţă de o previziune iniţială de minus 7,1%

    Economia Germaniei se va contracta cu 6% în acest an, reprezentând o cădere mai puţin abruptă în comparaţie cu alte ţări mari din zona euro, ceea ce se datorează în principal pachetelor de stimuli lansate de Berlin de la începutul pandemiei, conform previziunilor Bundesbank, banca centrală a nemţilor, citate de FT.

    Bundesbank a publicat previzunile revizuite, despre care a menţionat că au fost conturate înainte ca guvernul să anunţe, miercuri, o nouă rundă de reduceri de taxe pentru a revitaliza economia, într-un pachet de 130 miliarde euro.

    Iniţial, banca centrală a modelat un scenariu de bază în care previziona o cădere de 7,1% pentru economia germană în 2020. Mai mult, economia ar fi urmat să îşi revină pe o creştere de 3,2% în 2021 şi 3,8% în 2022.

    Cu toate acestea, Bundesbank arată că pachetul de 130 miliarde euro anunţat miercuri ar adăuga încă un punct procentual economiei germane în acest an şi încă o jumătate de punct procentual pentru 2021 – ceea ce înseamnă o cădere de 6% pentru 2020 şi o creştere de 3,7% pentru 2021.

    Planurile guvernului de a reduce TVA-ul, într-o ambiţie care va costa 20 miliarde euro, ar duce inflaţia aproape de zero, faţă de o estimare iniţială a băncii centrale de 0,8% pentru 2020.

    Banca Centrală Europeană a publicat previziunile săptămâna aceasta, iar acestea arată un declin de 8,7% pentru zona euro în 2020, cu Franţa înregistrând o contracţie de 11%.