BusinessMagazin

Tag: bacalaureat

  • Matematica, cea mai grea probă a examenului de bacalaureat: iată subiectele date azi la matematică şi istorie şi baremele de corectare

    Elevii de clasa a XII-a trec miercuri prin noi emoţii, odată cu susţinerea probei de matematică de la bacalaureat. Iată care sunt subiectele pe care aceştia le au de rezolvat la proba de matematică, dar şi la cea de istorie

    După ce luni au dat proba la limba română, miercuri a venit momentul ca absolvenţii de liceu să îşi demonstreze cunoştinţe la proba obligatorie a profilului pe care l-au urmat. Astfel, elevii vor susţine un examen scris, fie la matematică, fie la istorie.Cei care susţin proba scrisă obligatorie a profilului la matematică vor primi subiecte diferenţiat, în funcţie de profilul corespunzător – Matematică-Informatică, Pedagogic, Ştiinţele Naturii şi Tehnologic.

    Subiecte Bacalaureat 2015 matematică, Mate-info, Tehnologic, Ştiinţele Naturii şi Pedagogic. Elevii de clasa a XII-a susţin proba scrisă la matematică la Bac 2015

    Subiecte Bacalaureat 2015 istorie şi barem

  • Au început probele scrise la bac 2015. Iată ce s-a dat azi la proba de limba şi literatura română

    Elevii de clasa a XII-a încep luni examenul de Bacalaureat cu proba la limba română. Vă prezentăm mai jos subiectele pe care le-au primit în sala de examen.

    Bacalaureatul a început luni cu mari emoţii pentru absolvenţii de liceu. Prima probă de care trebuie să treacă elevii este cea de limba română, pentru care mulţi s-au pregătit din vreme. Unii au făcut meditaţii, dar alţii au decis să înveţe în alt fel. Câţiva tineri inteligenţi i-au ajutat pe liceeni să înveţe literatura română în cel mai frumos fel posibil: la o plimbare pe străzile Bucureştiului. Cei care au avut ideea de a „preda” o adevărată lecţie de cultură într-un mod atât de atractiv sunt foşti elevi ai Şcolii Centrale din Bucureşti. Pentru ei literatura şi istoria nu sunt doar subiecte de examen, ci o parte integrantă a vieţii noastre.

    IATĂ SUBIECTELE DATE AZI LA PROBA SCRISĂ DE LIMBA ROMÂNĂ la BAC 2015

     

  • BACALAUREAT 2015: Aproape 150.000 de candidaţi susţin proba la limba română. Tot ce trebuie să ştii despre BAC 2015

    La sesiunea iunie-iulie a bacalaureatului s-au înscris 168.945 de absolvenţi, cu peste 7.000 mai mulţi decât în aceeaşi sesiune a anului trecut. Cei mai mulţi dintre candidaţii înscrişi, respectiv 163.462, au absolvit liceul la forma de învăţământ zi, 2.943 au urmat cursurile liceale la seral şi 2.540 la frecvenţă redusă, potrivit Ministerului Educaţiei.

    Dintre candidaţii înscrişi la Bacalaureat 2015, 143.949 (76,89%) provin din promoţia curentă. Numărul absolvenţilor de liceu fără bacalaureat din promoţiile anterioare este de aproximativ 340.000, însă doar 24.996 s-au înscris pentru susţinerea examenului din sesiunea iunie-iulie 2015, reprezentând 23,11% din totalul înscrişilor.

    Aproape 150.000 de candidaţi vor susţine, luni, testul scris la limba şi literatura română şi vor avea, în funcţie de profilul şi filiera pe care le-au urmat în învăţământul liceal, două tipuri de subiecte, pe care trebuie să le rezolve, începând de la ora 09.00, în cel mult trei ore. Astfel, absolvenţii filierei teoretice – profilul umanist şi cei ai filierei vocaţionale – profilul pedagogic vor avea aceleaşi subiecte, iar absolvenţii filierei teoretice – profil real şi ai filierei tehnologice vor primi alte subiecte.

    Testele scrise vor continua marţi 30 iunie cu limba şi literatura maternă (maghiară, germană, slovacă, ucraineană, sârbă sau croată), miercuri 1 iulie cu proba obligatorie a profilului, respectiv matematică pentru absolvenţii profilului real şi istorie pentru cei de la profilul umanist, şi vineri 3 iulie cu proba la alegere a profilului şi specializării, respectiv biologie, geografie, fizică, chimie, logică, informatică, sociologie, psihologie, economie sau filosofie.

    Rezultatele vor fi afişate în 6 iulie, până la ora 12.00, iar contestaţiile vor fi depuse în aceeaşi zi, între orele 12.00 şi 16.00, urmând ca în perioada 7-9 iulie să fie soluţionate. Rezultatele finale vor fi afişate în 10 iulie.

    Bacalaureat 2015 a început pe 8 iunie, cu probele orale şi de competenţe, care s-au încheiat în 26 iunie. La aceste probe, candidaţii au primit calificative, care nu le vor afecta media la bacalaureat. Candidaţii care la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale au refuzat să răspundă sau să rezolve subiectele propuse, nu pot participa la probele scrise, întrucât se consideră că nu au susţinut probele orale.

    Examenul de bacalaureat se va desfăşura doar în sălile în care sunt camere video de supraveghere. Comisiile de bacalaureat judeţene, respectiv cea a municipiului Bucureşti trebuie să se asigure că sunt camere de supraveghere video funcţionale în toate sălile de examen, în sălile în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi în sălile în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise.

    Comisiile de examen vor verifica, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă, ori în cazul în care există sesizări, verificarea se va face pentru înregistrările din toate sălile de examen din unitatea de învăţământ respectivă.

    Dacă se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, comisia de bacalaureat din centrul de examen va luat măsurile necesare, care pot merge până la eliminarea candidaţilor din examen.

    Premieră la bacalaureat – lucrările scrise vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul

    Lucrările scrise ale candidaţilor la bacalaureat vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul, măsura fiind luată, prin ordin de ministru, cu puţin timp înainte de susţinerea probelor.

    Astfel, potrivit ordinului ministrului Educaţiei din 23 iunie, publicat o zi mai târziu în Monitorul Oficial, în sesiunile examenului de bacalaureat din acest an, evaluarea iniţială a lucrărilor scrise ale candidaţilor dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti se realizează în alt judeţ, care va fi stabilit de Comisia Naţională de Bacalaureat.

    Transportul lucrărilor scrise dintr-un judeţ în cel desemnat şi aducerea lor înapoi, precum şi consemnarea în catalogul electronic a rezultatelor obţinute de candidaţi se fac în conformitate cu procedurile elaborate de Comisia Naţională de Bacalaureat.

    Absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor; au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.

    Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat.

    Candidaţilor le este interzis să intre în sălile de examen cu ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete, acestea urmând să fie lăsate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia de bacalaureat. Cei care refuză să lase aceste obiecte în sala stabilită de comisia de bacalaureat nu vor fi primiţi în examen.

    De asemenea, candidaţii nu pot intra în sala de examen cu manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Aceştia nu pot avea asupra lor nici telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul ori de comunicare ce ar putea permite conectarea la internet sau la reţele de socializare şi care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu persoane din exterior.

    Candidaţii care încalcă aceste reguli vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele sau obiectele interzise au fost folosite sau nu şi indiferent dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane.

    Încălcarea acestor reguli va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi “eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. Aceştia nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

    Promovabilitatea la examenul de bacalaureat din 2014

    Promovabilitatea în prima sesiune a examenului de bacalaureat din 2014 a fost de 59,25% înainte de soluţionarea contestaţiilor.

    Din totalul celor 161.682 de absolvenţi înscrişi pentru examene, s-au prezentat atunci 151.301, 28.704 fiind din promoţiile anterioare. Din candidaţii prezenţi la teste, 275 au fost eliminaţi din examene, pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

    După soluţionarea contestaţiilor, promovabilitatea la nivel naţional a crescut cu 1,4%, la 60,65%. Pe filiere, ponderea absolvenţilor care au promovat este următoarea: filiera teoretică – 77,2%, filiera vocaţională – 67,8% şi filiera tehnologică – 38,7%.

    Promovabilitatea la bacalureat a fost: în 2004 – 84,59%, în 2005 – 84,68%, în 2006 – 80,48%, în 2007 – 82,08%, în 2008- 78,30%, în 2009 – 81,47%, în 2010 – 69,30%, în 2011 – 45,73%, în 2012 – 44,41%, în 2013 – 56,44%.

  • Schimbare importantă la bacalaureat? “Aşa nu va mai exista nicio suspiciune”

    Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a anunţat, luni, că reprezentanţii Ministerului Educaţiei au propus o modificare la examenul de bacalaureat, iar federaţia sindicală susţine această propunere.

    FSLI consideră că prin prin această schimbare nu va mai exista nicio suspiciune nici asupra rezultatelor finale ale examenului de bacalaureat.

    CARE ESTE MODIFICAREA PROPUSĂ DE MINISTERUL EDUCAŢIEI PENTRU BACALAUREAT

  • BAC 2015: Cinci la sută din şcoli au în săli de bacalaureat camere video care înregistrează şi audio

    “Eu am recomandat, acolo unde există posibilităţi tehnice şi financiare, să se achiziţioneze aceste echipamente. Nu putem obliga unităţile de învăţământ, mai ales că bacalaureatul începe săptămâna viitoare“, a spus Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei a adăugat că, din datele primite până în prezent, aproximativ cinci la sută din unităţile de învăţământ au posibilitatea de a înregistra video şi audio în sălile de curs.

    Câmpeanu a precizat că sistemele video funcţionează în toate sălile de examen din şcoli.

    Comisiile de bacalaureat judeţene şi cea a municipiului Bucureşti sunt obligate să se asigure că sunt camere de supraveghere video funcţionale în toate sălile de examen, în sălile în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi în sălile în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise.

  • BACALAUREAT 2015: Elevii clasei a XII-a se pot înscrie de luni la examen. Când vor avea loc probele

    Înscrierile pentru prima sesiune a bacalaureatului au loc în perioada 25-29 mai, potrivit calendarului examenului care va fi susţinut în sesiunea iunie-iulie.

    Cursurile la clasele a XII-a şi a XIII-a se vor încheia în 29 mai, iar examenul de bacalaureat va începe în 8 iunie, cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, susţinută până în 10 iunie.

    În perioada 10-12 iunie va avea loc proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, urmată în 15-19 iunie de proba de evaluare a competenţelor digitale şi în 22-26 iunie de proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

    Probele scrise de la bacalaureat vor fi susţinute în 29 iunie la limba şi literatura română şi în 30 iunie la limba şi literatura maternă. Testarea va continua în 1 iulie cu proba obligatorie a profilului, respectiv matematică, pentru absolvenţii profilului real, şi istorie, pentru cei de la uman, iar în 3 iulie va fi proba la alegere a profilului şi specializării.

    Rezultatele vor fi afişate în 6 iulie, până la ora 12.00, iar contestaţiile vor fi depuse în aceeaşi zi, între orele 12.00 şi 16.00, urmând ca în perioada 7-9 iulie să fie soluţionate. Rezultatele finale vor fi afişate în 10 iulie.

    A doua sesiune a examenului de bacalaureat din 2015 va avea loc în perioada august-septembrie, înscrierile fiind programate din 13 până în 17 iulie. În 17-18 august va avea loc atât evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, cât şi cea la limba maternă, în 18-19 august – evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, iar în 20-21 august – evaluarea competenţelor digitale.

    Din 24 august vor începe probele scrise ale sesiunii de toamnă, prima testare fiind la limba şi literatura română, urmată în 25 august de limba şi literatura maternă, 26 august – proba obligatorie a profilului şi 28 august – proba la alegere a profilului şi specializării.

    Primele rezultate vor fi afişate în 31 august, până la ora 12.00, iar contestaţiile vor fi depuse între orele 12.00 şi 16.00. În 1-2 septembrie vor fi soluţionate contestaţiile, iar în 3 septembrie vor fi afişate rezultatele finale.

    La simularea din acest an a examenului de bacalaureat, care a avut loc în martie, note peste 5 au obţinut: la limba română – 61,36%, la limba maternă – 75,49%, la proba obligatorie a profilului (matematică sau istorie) – 52,49% şi la proba la alegere a profilului – 60,30%.

    Rata de participare a fost de 83,31%, probele fiind susţinute de 147.454 de elevi din clasa a XII-a, din 177.000 înscrişi.

    Anul trecut, în cele două sesiuni ale bacalaureatului au promovat 71% (93.433) dintre cei 131.571 de absolvenţi de clasa a XII-a din promoţia 2014 care s-au prezentat la examene.

    Pentru absolvenţii promoţiilor anterioare care au susţinut examenul în 2014, rata de promovare a fost de 30,89%.

    Dintre cei 166.415 de candidaţi prezenţi în sesiunile de bacalaureat 2014, din promoţia curentă şi din cele anterioare, au promovat 62,6% (104.229).

    Comparativ cu ultimii ani, ponderea candidaţilor care susţin examenul de bacalaureat în acelaşi an în care îşi finalizează studiile este în creştere cu 10%: 2014 – 71%, 2013 – 64,35%, 2012 – 59,04% şi 2011 – 57,59%.

    În ceea ce priveşte promovarea pe filiere, situaţia pentru 2014 a arătat că cele mai bune rezultate s-au înregistrat la filiera teoretică, unde procentul a tins spre 90 pentru generaţia de absolvenţi ai anului 2014. Cumulată cu situaţia absolvenţilor din promoţiile anterioare, a generat o rată de promovare apropiată de 80%.

    Şi la filiera vocaţională, situaţia absolvenţilor din generaţia 2014 indica un procent foarte ridicat, care tinde spre 80, în timp ce situaţia cumulată a menţinut procentul la peste 70. La filiera tehnologică, absolvenţii din anul 2014 au obţinut aproape 50%, în timp ce situaţia cumulată a produs un rezultat sub 45%.

    Pe filiere, ratele de promovare au fost: filiera teoretică – 85,18% (absolvenţi 2014), 32,29% (absolvenţi promoţiile anterioare), 79,63% (rezultat final cumulat); filiera vocaţională – 77,89% (absolvenţi 2014), 42,45% (absolvenţi promoţiile anterioare), 73,06% (rezultat final cumulat); filiera tehnologică – 48,35% (absolvenţi 2014), 28,53% (absolvenţi promoţiile anterioare), 41,76% (rezultat final cumulat).

  • Şcoala de programatori unde poţi veni şi fără bacalaureat, dar care are cel mai dur sistem de selecţie din România

    Academy Plus un proiect al companiei de software Pitech Plus, o şcoală de formare profesională în domeniul IT cu o programă diferită de cea utilizată de universităţile de profil.

    Este axată pe practică şi mai puţin pe concepte teoretice şi reuneşte 116 studii de caz pentru primii trei ani, studii care aduc în prin-plan noutăi din piaţă şi materie adaptată cerinţelor. Programul a fost dezvoltat în urma unui acord de parteneriat semnat la începutul anului 2014 cu şcoala 42 din Paris, cel mai amplu experiment de inovaţie aplicat pe sistemul educaţional.

    În acest moment Academy Plus are cea mai grea admitere din România. O preselecţie filtrează prima bază de candidaţi, iar după preselecţie cei selectaţi au o discuţie cu conducerea şcolii, urmată de 28 de zile de testare la sediul intituţiei. Până în prezent au fost înregistrate 1200 de aplicaţii, 450 de testări, 125 de validaţi pentru testarea de 28 de zile, 64 de locuri validate. Şcoala este gratuită şi nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat.

    Pe termen lung Pitech îşi va putea recruta viitorii angajaţi ai companiei, ceea ce înseamnă că scad costurile de recrutare şi internship. Instiutuţia schimbă şi interacţiunea cu mediul de afaceri, trecerea de la competiţie la colaborare şi de la individualitate la efort comun. Şi alţi membri ai clusterului IT de la Cluj-Napoca pot beneficia de pool-ul de candidaţi. Descriere

    Academy(plus)Plus este axată pe practică şi pune în centrul acţiunilor eleviul şi nu profesorul. Profesorii au rol consultativ, iar evaluarea se bazează pe modelul “peer-to-peer”. Rezultatatele sunt crearea unui mediu organizaţional încă din faza de şcolarizare şi obţinerea unor profile complexe. Pe termen scurt Academy(plus)Plus îşi propune să creeze o comunitate puternică şi valoroasă de oameni care vor să performeze în domeniul IT, atât în calitate de angajaţi pentru piaţa din România cât şi în calitate de antreprenori.

    Pe termen mediu vor fi organizate parteneriate sau clase speciale pentru alte companii aflate în căutare de resurse, iar pe termen lung iniţiatorii cred că vor schimba modul de raportare la formarea resurselor umane, vor creşte criteriile de preformanţă şi va apărea o schimbare în zona de educaţie.

  • REZULTATE BACALAUREAT 2014 Timiş: Promovabilitate de 22,13% la sesiunea de toamnă

    Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Timiş, la examenul de bacalaureat, sesiunea de toamnă, promovabilitatea înaintea contestaţiilor este de 22,13 la sută.

    Conform sursei citate, în judeţ sunt şi cinci licee unde niciun candidat nu a obţinut medie de trecere, precum şi 12 licee unde a fost declarat admis câte un singur candidat.

    De asemenea, în judeţul Timiş niciun candidat nu a obţinut media 10.00 la acest examen.

    În judeţul Timiş, la sesiunea de toamnă a examenului de bacalaureat s-au înscris 1.813 candidaţi, dintre care 1.435 au fost prezenţi, iar patru au fost eliminaţi, fiind prinşi în sala de examen cu telefonul mobil asupra lor, Un număr de 1.110 candidaţi au fost respinşi.

    În anul 2013, promovabilitatea la examenul de bacalaureat, sesiunea august-septembrie, a fost de 28 la sută în judeţul Timiş.

    La nivel naţional, 22,27 la sută dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat sesiunea a doua a examenului de bacalaureat, înainte de contestaţii, a anunţat Ministerul Educaţiei Naţionale. Contestaţiile vor fi soluţionate între 2 şi 3 septembrie, iar rezultatele finale vor fi făcute publice pe 4 septembrie.

     

  • Austeritatea intelectuală

    Scriam, la sfârşitul lunii mai, de cât de repetitiv este şeful Băncii Centrale Europene în discursuri. Reamintesc: Mario Draghi despre evoluţia preţurilor, în octombrie 2013: „… and are ready to consider all available instruments“; noiembrie 2013: „… but there are a whole range of instruments that we can activate, if needed“; decembrie 2013: „… and are ready to consider all available instruments“; ianuarie 2014: „ … and to take further decisive action if required“; februarie 2014: „… and to take further decisive action if required“; martie 2014: „… and to take further decisive action if required“; aprilie 2014: „… and act swiftly if required“; mai 2014: „… and act swiftly, if required“.

    Săptămâna trecută, pe fondul crizei politice din Franţa şi al revoltei miniştrilor francezi împotriva programenolor de austeritate, Draghi a făcut din nou pieţele să vuiască anunţând că oficialii BCE vor folosi „toate instrumentele pe care le au la dispoziţie şi de care este nevoie pentru a asigura stabilitatea preţurilor pe termen mediu“. Poate că de această dată bancherii europeni vor purcede la programe de relaxare cantitativă şi la măsuri de relansare a economiei continentului. Mai sigur nu, pentru că avem de-a face cu un act de procrastinare: vin datele, sărim ameninţători, nu facem nimic pentru că nu sunt suficiente date, apar date suficiente care confirmă dar în loc de acţiune începe o nouă perioadă de aşteptare a următorului rând de date. Şi aşa trece austeritatea din economie în intelect.

    Aş sări acum de la îndepărtaţii europeni la neaoşi. Există domenii în care până la 70% din personalul calificat a plecat. 10% din populaţia activă a României lucrează peste hotare. Cei mai mari zece angajatori şi-au redus efectivele cu 55.000 de oameni faţă de 2008; s-au pierdut slujbe în energie, în servicii, în siderurgie, telecomunicaţii, transporturi, industria auto. Cresc doar retailul şi recrutarea şi închirierea de forţă de muncă temporară, oricum nu la nivelul plecărilor – adică slujbe lipsite de competenţe tehnice şi de creativitate.

    Bănuim cu toţii că urmează o perioadă dominată de campania electorală, ceea ce s-ar traduce, eufemistic vorbind, printr-o „toamnă interesantă“. Mi-ar plăcea să regăsesc temele dezindustrializării şi deprofesionalizării în programele şi cuvântările şi promisiunile candidaţilor şi partidelor, dar cum austeritatea intelectuală se manifestă de o bună bucată de vreme, mă tem că vor fi de ajuns atacurile tembele, acuzaţiile absurde şi micile chiţibuşării din zona „ba pe-a mă-tii“. Pentru că austeritatea intelectuală deja s-a instalat.

    România suferă în mod cronic de reducerea competenţelor, iar clasa de mijloc înregistrează, indiferent de rezultatele economice, o pierdere importantă de substanţă. Trăim nu numai efectele crizei economice internaţionale, ci şi pe cele ale limitării competenţelor pe bază de criterii politice, în care insul este judecat pe baza carnetului de partid şi nu a rezultatelor sau ideilor. Există studii clare, documentate, cu formule, explicaţii şi grafice, care leagă ştiinţa de carte a unei naţii de creşterea PIB, de calitatea vieţii, de investiţii, economii şi spor economic. România are nevoie şi de investiţii străine şi de credite şi de reducerea deficitelor şi de producţie industrială, dar în egală măsură are nevoie de creativitate, de idei, de un mediu social stabil, de şcoală decentă, cu absolvenţi întregi la cap.

    Un tablou delicat pentru un subiect sumbru: Dantelăreasa, de Caspar Netscher.

  • REPORTAJ: Absolvenţii de 10, în liceele de top sau în marile universităţi ale lumii

     Cei 16 elevi de nota 10 din Bucureşti (13 care au obţinut acest rezultat la evaluarea naţională şi trei, la bacalureat) s-au adunat, marţi dimineaţă, în sala de consiliu a Ministerului Educaţiei Naţionale pentru a-şi primit diplomele şi premiile în bani oferite (2.000 de lei în cazul celor care au promovat evaluarea naţională şi 3.000 de lei pentru 10 la bac). Cei mai mulţi erau însoţiţi de părinţi care au avut sarcina să imortalizele momentul în care le-au fost înmânate premiile.

    Dacă absolvenţii clasei a XVIII-a visau deja la viaţa de licean de la “Sf. Sava”, “Gheorghe Lazăr”, sau “Mihai Viteazul”, doi din cei trei absolvenţi de 10 ai bacalaureatului îşi adună banii şi resursele pentru a învăţa la Universitatea Cambridge. Cel de-al treilea a optat pentru Politehnică, spre bucuria ministrului delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, recor suspendat al acestei universităţi, care şi-a arătat disponibilitatea de a-l ajuta pe viitorul inginer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro