BusinessMagazin

Tag: averi

  • Ce averi au aspiranţii la fotoliul de primar al Capitalei

    Gabriela Firea deţine tablouri şi gravuri de 80.000 euro, Cătălin Predoiu are mare parte din proprietăţi pe numele soţiei, Robert Turcescu are cinci apartamente şi o casă în Bucureşti, 18 conturi, acţiuni la OMV Petrol, Romgaz şi alte companii, iar Daniel Barbu are mobilă din secolele XVII – XIX.

    Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, deţine 81% din terenuri care cumulate au suprafaţă de 2304 de mp, nu are pe numele său clădiri, case sau apartamente, potrivit declaraţiei de avere depuse la Senatul României, în iulie 2015.

    Gabriela Firea conduce o maşină Mercedez Benz, fabricată în anul 2010.

    Social- democrata Gabriela Firea declară că deţine „bijuterii de platină, aur alb şi galben, de 14 şi de 18 karate, simple sau cum metale preţioase sau semipreţioase”, precum un „ceas din perioada interbelică, inele, lănţisoare, brăţări, pandante, coliere, cercei” în valoare de 100.000 de euro, care au fost dobândite înainte de căsătoria cu Florin Costel Pandele, adică în perioada 1990-2010. Firea mai menţionează că, după căsătoria cu Pandele, la bijuteriile de 100.000 de euro s-au mai adăugat şi altele în valoare de 30.000 de euro.

    Candidatul PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Predoiu, nu deţine terenuri pe numele său şi nu are nici clădiri pe numele său. Cele trei apartamente din Bucureşti şi casa de vacanţă din Pahova sunt deţinute de soţia sa, toate dobândite prin moştenire, în anul 2013, potrivit declaraţiei de avere din dosarul de candidatură depus la Biroul Electoral Municipal.

    De asemenea, două locuri de parcare, boxa de la subsol şi terenul aferent unui apartament, din Bucureşti, precum şi cel aferent unei case de vacanţă din Prahova sunt deţinute tot de soţia sa.

    Cătălin Predoiu are o maşină Honda Civic, fabricată în anul 2015.

    Liberalul a declarat bijuterii în valoare de 20.000 de euro, dobândite între anii 1995 şi 2016, ceasuri de 20.000 de euro, cumpărate între anii 2000-2015, icoane de 2000 de euro, obiecte de artă, tabouri şi cărţi în valoare de 45.000 de euro.

     

  • AVERILE candidaţilor PNL la sectoare: Vilă în Florida, ceasuri de 200.000 euro şi garsonieră ANL

    Candidatul PNL la primăria sectorului 1, deputatul Alexandu Nazare, deţine terenuri de peste 63.000 mp, primiţi moştenire, o casă în Focşani şi are în conturi aproximativ 3.956 de lei şi 5000 de euro, potrivit declaraţiei de avere depusă la Camera Deputaţilor, în vara anului trecut.

    Alexandru Nazare mai are şi o maşină Dacia, fabricată în anul 2005 şi, potrivit declaraţiei de avere, nu deţine ceasuri, bijuteriii sau obiecte de artă a căror valoare însumată să depăşească 5000 de euro, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se strâng averi de milioane de euro. Biserica Romano-Catolică este cel mai mare proprietar imobiliar din Satu Mare

    Episcopia Romano-Catolică Satu Mare, direct sau prin intermediul unor asociaţii, a dobândit 22 de imobile în municipiul Satu Mare, devenind astfel unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa imobiliară. Clădirile i-au fost retrocedate în natură de Primăria Satu Mare, între anii 2004 şi 2009. Cele 22 de imobile îi aduc Episcopiei venituri anuale de sute de mii de euro, din care o bună parte din chiriile încasate de la şcolile retrocedate.

    O avere de invidiat

    28 milioane de lei este averea Episcopiei Romano-Catolice Satu Mare, conform bilanţului pe anul 2015 publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe. Anul trecut a fost unul foarte bun pentru Episcopie, veniturile încasate fiind de 8,3 milioane de lei, din care 2,6 milioane de lei din activităţi economice.

    În 2014, veniturile Episcopiei erau de doar 6,2 milioane de lei, din care 2,4 milioane de lei din activităţi economice.

    Cea mai mare parte a veniturilor provin din administrarea averii imobiliare a Bisericii romano-catolice din Satu Mare. Direct, ori prin intermediul mai multor asociaţii, Biserica Romano-Catolică este cel mai mare proprietar imobiliar din Satu Mare.

    Din 2004 încoace, Bisericii romano-catolice i-au fost retrocedate 22 de proprietăţi imobiliare din Satu Mare, o bună parte fiind instituţii de învăţământ. Jumătate au fost retrocedate în anul 2004, iar restul  până în 2009.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cine sunt cei doi fondatori ai Mossack & Fonseca, compania care a ajutat zeci de personalităţi şi politicieni din lume să îşi ascundă averile cu ajutorul societăţilor offshore

    Jurgen Mossack s-a născut în 1949 în Furth, Germania, dar a trăit în Panama. El este fiul unui imigrant german care a fost membru al Waffen-SS. Potrivit Wikipedia se pare că după război acesta s-ar fi oferit să-i spioneze pe  comuniştii cubanezi pentru CIA.

    Ramon Fonseca Mora, 63 de ani, nu este doar avocat, ci şi scriitor.  A publicat patru romane, plus piese de teatru şi povestiri. A câştigat de două ori premiul literar Ricardo Miró. Romanele premiate sunt “La danza de las mariposas”  (1994) şi „Soñar con la ciudad” (1998). Cea mai nouă carte este „Mister politicus” şi a fost publicată în 2012.

    Mossack şi-a înfiinţat firma de avocatură în 1977, ca în 1983 să fuzioneze cu compania lui Fonseca.

     

  • Cine sunt cei doi fondatori ai Mossack & Fonseca, compania care a ajutat zeci de personalităţi şi politicieni din lume să îşi ascundă averile cu ajutorul societăţilor offshore

    Jurgen Mossack s-a născut în 1949 în Furth, Germania, dar a trăit în Panama. El este fiul unui imigrant german care a fost membru al Waffen-SS. Potrivit Wikipedia se pare că după război acesta s-ar fi oferit să-i spioneze pe  comuniştii cubanezi pentru CIA.

    Ramon Fonseca Mora, 63 de ani, nu este doar avocat, ci şi scriitor.  A publicat patru romane, plus piese de teatru şi povestiri. A câştigat de două ori premiul literar Ricardo Miró. Romanele premiate sunt “La danza de las mariposas”  (1994) şi „Soñar con la ciudad” (1998). Cea mai nouă carte este „Mister politicus” şi a fost publicată în 2012.

    Mossack şi-a înfiinţat firma de avocatură în 1977, ca în 1983 să fuzioneze cu compania lui Fonseca.

     

  • Panama Papers – “Cea mai mare scurgere de informaţii din lume” dezvăluie o reţea globală de corupţie

    Aproximativ 11 milioane de documente au fost făcute publice, dezvăluind cum unii dintre cei mai bogaţi oameni de pe plantetă se folosesc de diverse scheme pentru a-şi ascunde averile, informează BBC.

    Potrivit informaţiilor oferite de BBC, documentele ar aparţine uneia dintre cele mai bine ascunse companii din lume, firma de avocaţi Mossack Fonseca din Panama, scrie Mediafax.

    Aceştia arată cum Mossack Fonseca a ajutat diverşi clineţi în spălarea de bani, evitarea de sancţiuni ori a taxelor.

    Documentele arată legături către 72 de actuali sau foşti şefi de state, inclusiv dictatori acuzaţi de jafuri în propriile ţări.

    Se pare că milioanele de documente au fost trimise către ziarul german Suddeutsche Zeitung cu ajutorul Consorţiului Internaţional de Investigaţii Jurnalistice, iar BBC Panorama este printre cele 107 organizaţii media din 78 de ţări ce au analizat documentele, identitatea sursei iniţiale rămânând însă un mister.

    În plus, documentele arată un cerc condus de o bancă din Rusia, responsabilă de spălarea a peste un miliard de dolari, în care sunt implicaţi asociaţi apropiaţi lui Putin. Operaţiunea era condusă de Bank Rossiya, ce intră sub incidenţa sancţiunilor impuse anexării Crimeei de căre Rusia.

  • Un fotograf surprinde pietrele funerare fascinante ale mafioţilor ruşi – GALERIE FOTO

    Anii 90 au fost un deceniu de exces în Rusia pentru unii oameni. Un grup select de cetăţeni s-au bucurat de noul sistem economic proaspăt privatizat. Acest grup select a profitat de sistem şi s-a îmbogăţit rapid. Bineînţeles, pentru a-şi păstra averile mulţi dintre aceşti oameni au apelat la metode ilegale: şantaj, crime s.a.m.d

    Au trecut mulţi ani de când au început războaile între diferite grupuri mafiote din Rusia, însă urmele sunt evidente în cimitirele ruseşti. Locuri în care tronează pietre de mormânt extravagante, care mai de care mai bizare.

    Fotograful Denis Tarasov a vrut să documenteze aceste relicve de altă dată. Ceea ce a rezultat puteţi vedea în galeria foto.

  • Cine se plânge de sărăcie în mediul rural? Primarii comunelor au averi de sute de mii de euro lucrând numai în funcţii publice

    Iniţiativa de a oferi pensii speciale foştilor primari şi consilieri locali pune lanterna pe o categorie despre care s-a vorbit prea puţin până acum în România: primarii din mediul rural, dintre care mulţi au ajuns la averi de sute de mii de euro şi terenuri agricole în proprietate de zeci de hectare lucrând doar în funcţii publice în ultimii ani.

    Zeci de hectare de terenuri agricole şi mii de metri pătraţi de terenuri intravilane, câte 2-3 locuinţe, tablouri şi bijuterii de 400.000 de euro, credite bancare de 500.000 de euro acordate unor persoane cu salarii de 500 de euro pe lună şi datorii către persoane fizice de 750.000 de euro – acestea sunt doar câteva dintre „activele“ primarilor din cele mai bogate zece comune din România.
    Într-un exerciţiu jurnalistic, ZF prezintă astăzi câteva exemple de averi dobândite de primarii comunelor care fac parte din topul celor mai bogate şi al celor mai sărace comune din România, folosind un clasament realizat în funcţie de indicele de dezvoltare umană locală (care măsoară bunăstarea unei localităţi în funcţie de criterii precum starea de sănătate a populaţiei, educaţia, situaţia economică).

    Un exemplu inedit este cel al lui Anton Valeriu, primarul comunei Corbeanca din judeţul Ilfov, aflată pe locul 2 în topul celor mai bogate comune din punctul de vedere al indicelui de dezvoltare umană, care a reuşit să obţină împrumuturi din finanţări private semnificative, deşi a câştigat în 2014 un salariu de 2.150 de lei pe lună (cca 480 de euro net) din activitatea sa de bază, de primar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum să donezi 1 miliard de dolari

    În prezent pe glob se află 1826 de miliardari în dolari, iar mulţi dintre ei şi-au întors privirea înspre filantropie, dar se pare că este mai dificil să donezi o parte din avere decât ar părea la prima vedere, scrie Financial Times.

    În urmă cu câteva săptămâni Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a devenit pentru prima oară tătic şi a împărtăşit acest moment pe reţeua socială. În plus, el a anunţat că-şi va dona 99% din averea sa către diferite cauze. Acest lucru a stărnit opinii şi dezbateri, în special în SUA, unde  filantropia a devenit o tradiţie a celor bogaţi. În prezent, societăţile încearcă să găsească echilibrul perfect între încurajarea filantropiei şi impozitarea averilor de către stat, pentru redistribuire.

    Însă pentru un filantrop în devenire apar următoarele probeleme: către ce organizaţii să doneze banii, către ce cauze, cât de rapid şi în ce fel să-şi doneze banii, la ce structuri legale ar trebui să apeleze. Până la urmă nu este chiar uşor să donezi 1 miliard de dolari.

    Chuck Feeney, fondatorul Duty Free Shoppers, este unul dintre cei mai cunoscuţi filantropi din lumea modernă. În 1984 şi-a transferat dreptul de proprietate al companiei către o fundaţie şi a impus ca toată averea sa să fie donată până în 2020. Astfel Feeney face parte dintre oamenii care preferă să doneze cât timp sunt în viaţă şi nu după moarte. Un astfel de model este opus celui tradiţional prin care miliardari pun bazele unor fundaţii prin care donează o parte din veniturile companiei de-a lungul anilor. Fundaţiile stabilite de oameni de afaceri precum Rockefeller, Henry Ford sau Andrew Mellon încă sunt printre cele mai mari fundaţii filantropice din lume, deşi fondatorii acestora au murit de mult timp. Feeney a înfiinţat The Atlantic Philanthropies în 1982, una dintre cele mai mari fundaţii private din lume, cu care sprijină diferite cauze, de la educaţie, ştiinţă şi sănătate până la respectarea drepturilor civile de-a lungul a mai multor ţări, precum Statele Unite, Australia, Vietman sau Irlanda. În ultimii 30 de ani, prin intermediul organizaţiei Feeney a donat 6,2 miliarde de dolari către diferite cauze.

    Pe lângă faptul că acest model de a face donaţii este mai “fun” potrivit lui Feeney, acest model îi oferă o satisfacţie celui care donează banii deoarece acesta poate vedea efectele donaţiei.
    În plus, unele probleme necesită finanţare imediată – problemele din mediu înconjurător pentru care trebuie găsită o soluţie cât mai rapid până nu este prea tărziu.

    Rămâne problema „unde îmi trimit banii?” Averea poate fi redirecţionată către cauze generale precum Mark Zuckerber care vrea „să avanseze potenţialul uman şi să promoveze egalitatea în rândul tuturor copiilor” sau către un scop precis. Dustin Moskovitz, co-fondator Facebook, a finanţat GiveWell, organizaţie condusă de foşti analişti, astfel încât să poată cuantifica cele mai eficiente tipuri de filantropie. Un alt investor Facebook şi-a redirecţionat atenţia către bătălia împotriva cancerului, investind în imunoterapie.

    Alţi filantropi s-au orientat către politică. Paul Singer, fondatorul Elliot Management, a declarat pentru Financial Times că un filantropist trebuie să se folosească de toate instrumentele care-i stau la îndemână pentru a realiza schimbarea dorită, chiar şi intrarea în politică, cum a făcut şi Singer când a miliatat pentru drepturile homosexualilor. John Paulson, managerul unui fond de hedging, a decis să doneze 400 de milioane de dolari către universitatea unde a studiat. Un mod mai puţin controversat de a dona.

    Schimbarea la nivel de sistem este un obiectiv al multor filantropi de azi – este mai la modă decât construirea de spitale sau de finanţarea  unor muzee – dar acestă schimbare este dificilă de realizat. Iar de multe ori este nevoie de implicarea în politică. Pentru a realiza ceva, de multe ori, este necesară atragerea atenţei publicului, dar şi a politicienilor asupra problemei în cauză.
    Bill Gates  nu este doar unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă, ci şi unul dintre cei care sunt dispuşi să-şi doneze averea către îmbunătăţirea umanităţii. Chiar şi Warren Buffet a fost impresionat de fundaţia lui Gates prin care a decis să doneze.

    Pierre Omidyar, fondatorul eBay, a refuzat modelul tradiţional de filantropie şi a renunţat la fundaţiile de caritate. El a decis să înfiinţeze Omiday Network, o societate cu răspundere limitată, fără privilegii fiscale, dar şi fără restricţii. Mai mulţi oameni i-au urmat exemplul printre care Laurene Powell Jobs şi, mai recent, Mark Zuckerberg. Pe scurt, Omidyar Network este o companie care investeşte în organizaţii non-profit, dar şi companii  pro-profit care prin produsele sau serviciile oferite îmbunătăţesc lumea.

    Rămâne de văzut care dintre metodele de filantropie sunt mai eficiente şi ce o să facă tinerii miliardari cu averile lor.

  • ANAF a recuperat 2,5 milioane lei de la o persoană din cele 10 verificate cu averi de peste 20 milioane de euro

    O persoană din grupul PFAM a achitat 2,5 milioane lei, reprezentând impozit pe venituri suplimentare nedeclarate şi penalităţi de întârziere şi dobânzi.

    Reamintim că în acest an au fost finalizate  verificãrile fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM care este format din 336 persoane, asupra carora se fac analize si verificari privind riscurile fiscale si se aplica programe de conformare.
    Asa cum ANAF a informat in noiembrie 2015, in urma acestor verificări efectuate de Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice, în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM, pentru veniturile din anul 2011, au fost identificate venituri nedeclarate de 86.948.321 lei.
    Obs!: A nu se confunda cu “Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” (PFRF)”.

    Verificările fiscale prealabile documentare (VFPD), din cadrul programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM -peste 20 milioane de euro/persoană), au fost declanşate efectiv în anul 2013. 

    În anul 2014 au fost declanşate verificări fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat cu ocazia VFPD îndeplinirea condiţiilor legale privind diferenţa semnificativă între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi cele declarate organelor fiscale.
    Aceste verificări  au prezentat un grad ridicat de complexitate, generat de următoarele aspecte:

    – au fost analizate operaţiunile desfăşurate prin peste 480 de conturi bancare (peste 100.000 de tranzacţii) transmise de instituţiile de credit, în principal, pe format hârtie, fapt care a necesitat prelucrarea manuală a acestora

    – au fost verificate operaţiuni desfăşurate de persoanele fizice cu peste 120 de societăţi comerciale (peste 10.000 de operaţiuni)

    – au fost prelucrate informaţii privind deţinerile patrimoniale primite de la peste 100 de autorităţi ale administraţiei publice locale (servicii de impozite şi taxe locale)

    – mare parte dintre activităţile şi tranzacţiile verificate presupun analize complexe: activităţi investiţionale diverse, tranzacţii cu instrumente financiare pe pieţele interne şi internaţionale, tranzacţii disimulate sau artificiale, multiple operaţiuni cu numerar, inclusiv de valori semnificative, pentru care au fost prezentate informaţii neclare, insuficiente sau contradictorii (aspect datorat reticenţei contribuabililor de a furniza astfel de informaţii).