BusinessMagazin

Tag: autostrazi

  • Drumurile din România făcute de mântuială. Şoferi sunt în pericol chiar daca ele abia ce au fost terminate şi sunt încă în garanţie

    Viaductul de un kilometru de la Aciliu, parte din autostrada  Sebeş-Sibiu, a intrat în reparaţii la mai puţin de un an de la inaugurare. Nu este vorba de o simplă întâmplare. În România, există nenumărate cazuri în care drumuri noi sunt închise ori intră într-un regim de trafic restricţionat când sunt încă în perioada de garanţie, potrivit TirMagazin

    Trebuie spus că autostrăzile au termene de garanţie care variază între 2 şi 4 ani, potrivit contractelor existente la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

    Sursa citată a realizat clasamentul celor mai de mântuială lucrări din infrastructura rutieră a României. 

    1. Autostada Sebeş-Sibiu, unde  lucrările de consolidare au început la 9 luni de la inaugurare. Lucrările sunt estimate să dureze 60 de zile, iar măsura a fost luată după ce, luni de zile, presa şi specialiştii au arătat că bucata de autostradă este un pericol pentru şoferi, având numeroase probleme de construcţie.

    2. Podul Calafat–Vidin, unde s-au făcut lucrări de consolidare după doar 15 luni de la inaugurare. La doar un an şi trei luni de la inaugurarea podului Calafat-Vidin, suprafaţa de asfalt de pe o parte a podului a trebuit să fie înlocuită în întregime

    3. Autostrada Arad-Timişoara, lucrări de reabilitare, cu un an înainte de finalizarea lucrărilor.  În stilul pompieristic foarte cunoscut, cei 32 de kilometri de autostradă au fost daţi în folosinţă în luna decembrie a anului 2011. Din lipsă de parapeţi, spaţii parcare, garduri etc, autostrada nu a putut fi recepţionată decât în luna august 2013.

    Citiţi mai multe pe www.tirmagazin.ro

  • Ambasadorul SUA: Dacă nu ar fi existat corupţie în România, s-ar fi construit mai repede autostrăzi

    “Trebuie să felicit România pentru lupta împotriva corupţiei, pentru că această corupţie este furt din resursele publice care sunt disponibile României. Dacă acea corupţie nu ar fi apărut, acele resurse poate că ar fi mers în direcţia construirii mai rapide de autostrăzi. (…) Am văzut statisticile potrivit cărora numărul de kilometri de autostradă este în continuare foarte mic, comparativ cu alte ţări ale UE, inclusiv vecinii României”, a declarat ambasadorul, în timpul unui tur ghidat prin centrul Capitalei.

    De asemenea, ambasadorul a spus că România primeşte asistenţă financiară din partea Uniunii Europene şi că este necesară dezvoltarea capacităţii administrative pentru folosirea resurselor care sunt puse la dispoziţia României.

    “România este în mare parte, în continuare, în dezvoltare, se recuperează după dictatura sub care a trăit pentru o perioadă de timp atât de mare, după al Doilea Război Mondial. Au trecut doar 25-26 de ani de la Revoluţie. România primeşte asistenţă din partea Uniunii Europene, fonduri structurale care vor permite în timp să îşi îmbunătăţească infrastructura. Ca să folosească aceste fonduri, trebuie să dezvolte capacitatea administrativă, serviciul public cu aptitudini şi talentat, capabil să folosească în cea mai bună şi eficientă manieră resursele care sunt disponibile României”, a mai spus diplomatul.

    Întrebat dacă a mers şi în afara Bucureştiului, Klemm a spus: “Nu, dar voi merge foarte curând. Luna viitoare merg cu maşina la Craiova, la Timişoara, înapoi la Sibiu şi Braşov. Astfel voi avea ocazia să vizitez o parte mai mare din România, să experimentez pe cont propriu infrastructura rutieră”.

    Hans Klemm a avut, joi, şi o întâlnire cu conducerea CSM, respectiv cu preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, Marius Badea Tudose şi Bogdan Gabor, în cadrul căreia a reafirmat sprijinul SUA în identificarea şi dezvoltarea unor mecanisme de susţinere a independenţei justiţiei, luptei împotriva corupţiei şi a statului de drept în România.

    “În cadrul vizitei, prilejuită de numirea Excelenţei Sale, domnul Hans Klemm, în calitate de ambasador al Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, acesta a reafirmat sprijinul Statelor Unite ale Americii în identificarea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de colaborare care să susţină independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi statul de drept în România”, se arată într-un comunicat de presă, transmis agenţiei MEDIAFAX, de CSM.

    Conform sursei citate, conducerea Consiliului a făcut o prezentare generală a rolului, structurii şi atribuţiilor instituţiei, accentuând priorităţile stabilite pentru această perioadă: garantarea independenţei sistemului judiciar şi responsabilizarea acestuia, evaluarea impactului intrării în vigoare a noilor coduri civile şi penale, formarea profesională a magistraţilor, luarea măsurilor pentru buna funcţionare a instanţelor şi parchetelor, formularea propunerilor de modificări legislative cu privire la legile justiţiei şi demersuri privind recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni.

    “Conducerea Consiliului a apreciat preocuparea şi sprijinul constant al misiunii diplomatice la Bucureşti în susţinerea acţiunilor de reformare a sistemului judiciar din România, fiind subliniată în mod deosebit colaborarea instituţională, inclusiv prin programe de formare şi schimb de experienţă dedicate judecătorilor şi procurorilor români. De asemenea, în cadrul discuţiilor, s-a evidenţiat buna colaborare dintre instituţiile reprezentative ale sistemului judiciar din România, dar şi dintre Consiliu şi celelalte puteri ale statului, în scopul continuăriinreformelor legislative din România, cu precădere cele vizând continuarea luptei împotriva corupţiei”, au precizat reprezentanţii CSM.

  • CINCI MOTIVE pentru care nu avem drumuri în România. Cum s-au scurs banii de autostrăzi şi în buzunarele cui

    Cu o companie pentru drumuri şi autostrăzi cu un buget anual de 1,7 miliarde de euro, de ce nu avem totuşi şosele în România? Banii ar ajunge pentru construirea a 300 de kilometri de autostradă pe an sau reabilitarea a 2.500 de kilometri de drum naţional. Se scurg însă printr-o reţea de interese politice şi economice. Contracte cu dedicaţie, supraevaluări de costuri, plăţi pentru lucrări inexistente sunt doar câteva dintre motivele pentru care astăzi, după 25 de ani de la Revoluţie, nu avem nici măcar 700 de kilometri de autostradă.

    CINCI MOTIVE pentru care nu avem drumuri în România. Cum s-au scurs banii de autostrăzi şi în buzunarele cui

  • Noi autostrăzi în România! Când vor fi gata lucrările

    Premierul Victor Ponta a anunţat noi autostrăzi în România.

    Şeful Guvernului a precizat unde vor fi construite autostrăzi şi când se vor termina lucrările.

    VEZI AICI CARE VOR FI NOILE AUTOSTRĂZI ŞI CÂND VOR FI FINALIZATE

  • Ponta: Anul acesta se dau în folosinţă două loturi de autostradă, înainte şi după Lugoj

    Premierul Victor Ponta a declarat, sâmbătă, după inaugurarea Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II – Csanadpalota şi a lotului II al Autostrăzii Nădlac-Arad, că nu a ţinut un discurs la eveniment, pentru că, fiind vorba de un proiect cu finanţare europeană, a preferat să îl lase să vorbească pe ministrul Fondurilor Europene, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Anul acesta se dau în folosinţă loturile până la Lugoj şi lotul I după Lugoj, iar anul viitor, din Ungaria până dincolo se Sibiu se va merge pe autostradă. Bucata cea mai grea şi importantă, Sibiu-Piteşti, a fost aprobată ieri (vineri – n.r.) şi este pe primul loc în proiectele de infrastructură finanţate de Comisia Europeană. S-au finalizat contestaţiile şi s-a făcut studiul de fezabilitate”, a afirmat Ponta.

    Premierul a spus că ultimele 24 de ore sunt foarte importante pentru România, pentru că vineri s-a semnat contractul pentru o finanţare de 12 miliarde de euro pentru infrastructura din România.

    “În plus, de azi (sâmbătă – n.r.), pentru prima dată în istoria noastră suntem conectaţi prin autostradă de Uniunea Europeană. Vreau să rămânem, acest guvern, nu doar cu faptul că am dat pensii, salarii şi am scăzut TVA. În sfârşit, după 25 de ani, se fac lucruri concrete pentru infrastructura din România”, a spus el.

    Întrebat de jurnalişti despre alte subiecte, premierul a refuzat să răspundă la orice altă întrebare, spunând că este supărat că presa din România nu a scris vineri despre finanţarea de 12 miliarde de euro obţinută.

    “O să vă dezamăgesc foarte tare, dar având în vedere că ieri nu s-a vorbit deloc în presă despre 12 miliarde de euro primiţi de România, s-a vorbit despre altceva, pentru că eu am vorbit de altceva, azi nu mai fac greşeala aceasta şi vorbesc doar despre infrastructură, ca să fiţi obligaţi voi să vorbiţi despre ce e important, să vorbiţi despre autostrăzile din ţara asta, după care, de luni, ne întoarcem la problemele politice”, a spus Ponta.

    Întrebat despre numirea noului ministru al Transporturilor, Ponta a spus că este convins că preşedintele Klaus Iohannis se va pronunţa în perioada următoare.

    Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, şi vicepremierul ungar Semjen Zsolt au tăiat, sâmbătă, panglica inaugurală a Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II – Csanadpalota, la eveniment fiind prezent şi premierul Victor Ponta, care a venit sprijinindu-se în cârje.

    În timpul discursurilor ţinute de oficiali, Ponta a stat lângă podiumul amenajat, pe un scaun adus pentru el.

    Punctul de frontieră va fi deschis circulaţiei publice sâmbătă, la ora 15.00, odată cu deschiderea lotului II al Autostrăzii Nădlac-Arad, cuprins între Pecica şi Arad.

    Noul punct de control de la graniţă, aflat la joncţiunea A1 (RO) şi M43 (H), se va numi Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II (RO) – Csanadpalota (H).

    Punctul de frontieră se află pe teritoriul României, la aproximativ zece kilometri de Vama Nădlac, situată pe DN 7.

    Noul punct de control are 20 de benzi de circulaţie, respectiv câte zece pe fiecare sens, cu câte zece cabine duble, în care vor sta poliţişti de frontieră români şi ungari.

    Suprafaţa punctului Nădlac II este de 22 de hectare şi este complet supravegheată video. De asemenea, camerele instalate la cabinele de control identifică automat numerele de înmatriculare ale maşinilor, iar programele informatice afişează dacă maşinile sunt furate sau dacă au vigneta plătită.

    Din cele zece benzi de pe fiecare sens, patru sunt pentru autoturisme, patru sunt pentru automarfare, nefiind inclus transportul de mărfuri ce trebuie controlate fitosanitar şi veterinar şi transportul de mărfuri periculoase, iar două sunt pentru autocare.

    Pentru traficul greu vor exista patru cântare, două pe fiecare sens de circulaţie.

    Parcarea de pe sensul de ieşire din ţară are 107 locuri pentru camioane.

    Proiectul amenajării acestui punct de frontieră a fost modificat faţă de cel cuprins în contractul de construire a autostrăzii Nădlac-Pecica. Astfel, la solicitarea autorităţilor, punctul a fost extins, pentru a avea o capacitate de tranzit mult mai mare decât cea prevăzută iniţial, iar costurile de amenajare se ridică la peste 30 de milioane de lei, pentru care s-a semnat un contract nou cu asocierea de firme care a realizat autostrada.

    Începând din 15 iulie, automarfarele cu o capacitate de peste 7,5 tone nu vor mai putea tranzita Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac, de pe DN 7.

    Deschiderea acestui nou punct de frontieră a fost aprobată de Guvern printr-o hotărâre. Pentru acest proiect, bugetului Ministerului Afecerilor Interne a fost suplimentat cu 280.000 lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în vederea achiziţionării de echipamente necesare completării dotării şi operaţionalizării punctului de trecere a frontierei.

    Amenajarea Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II (România) – Csanadpalota (Ungaria) a fost inclusă în proiectul autostrăzii Nădlac-Arad, care face parte din Reţeaua – Europeană de Transport (TEN-T), ce traversează România şi care are ca obiectuiv conexiunea între Autostrada (A1) şi Autostrada (M43).

    Lotul II al Autostrăzii Nădlac-Arad are o lungime de 16 kilometri, însă şase kilometri au fost deschişi circulaţiei în luna decembrie 2014, odată cu primul lot, pentru a exista legătură între DN 7 şi şoseaua de mare viteză. Astfel, sâmbătă sunt deschişi traficului cei zece kilometri rămaşi, cuprinşi între DN 7 Pecica şi Arad.

    Construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat iniţial de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul II a revenit Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro.
    Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuţie fiind de un an şi jumătate.

    CNADNR a reziliat, la finele anului 2012, contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, şi a atribuit, în decembrie 2013, asocierii italo-germane Astaldi-Max Boegl, un contract de 308 milioane de lei (69 de milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea acestora.

    CNADNR a reziliat în vara anului trecut şi contractul de proiectare şi execuţie a lotului al doilea, după falimentul constructorului Alpine Bau din Austria, comunicând la vremea respectivă că stadiul de execuţie a lucrării era de 84,75%. Lotul al doilea al autostrăzii Nădlac-Arad, în lungime de 16,6 kilometri, a fost finalizat tot de asocierea italo-germană Astaldi – Max Boegl.

  • Reţeaua de AUTOSTRĂZI din România s-a extins: Câţi kilometri vor fi daţi în folosinţă în iulie

    Un nou tonson de autostradă va fi inaugurat pe 11 iulie, la eveniment fiind aşteptat şi premierul Victor Ponta. Valoarea contractului a fost de 124,45 milioane de euro.

    Reprezentanţii consorţiului care au realizat lucrările la autostradă spun că sunt pregătiţi pentru deschiderea circulaţiei.

    UNDE SE DESCHIDE UN NOU TRONSON DE AUTOSTRADĂ

  • Autostrăzile „capitaliste“: cât au costat şi cu ce ne-am ales

    După Revoluţie, doar 570 de kilometri de autostrăzi noi au apărut pe harta rutieră a României, iar mare parte dintre aceştia au fost construiţi după intrarea în UE, în principal cu sprijin financiar de la Bruxelles, scrie re­vista Business Construct în ediţia din iunie.

    Autostrăzile „capitaliste“: cât au costat şi cu ce ne-am ales

  • CONFERINŢA ZF – Enache Jiru, secretar de stat: Sunt bani de autostrăzi, dar nu există spaţiu fiscal

    “Ne aflăm într-o poziţie financiară foarte bună, deci avem bani pentru autostrăzi, dar se pune problema spaţiului fiscal pentru a le construi. Statul are şi el cheltuieli de dezvoltare”, a spus Jiru.

    El a arătat că dacă statul se află într-o poziţie puternică poate lăsa resurse în economie. În perioada de criză s-au marit taxele, apoi s-au făcut reforme structurale, iar acum urmează relaxarea fiscală, ceea ce înseamnă mai mulţi bani pentru consumul privat sau investiţiile private, a declarat Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în cadrul conferinţei ZF Industria Auto: motorul economiei româneşti.

  • CONFERINŢA ZF – Enache Jiru, secretar de stat: Sunt bani de autostrăzi, dar nu există spaţiu fiscal

    “Ne aflăm într-o poziţie financiară foarte bună, deci avem bani pentru autostrăzi, dar se pune problema spaţiului fiscal pentru a le construi. Statul are şi el cheltuieli de dezvoltare”, a spus Jiru.

    El a arătat că dacă statul se află într-o poziţie puternică poate lăsa resurse în economie. În perioada de criză s-au marit taxele, apoi s-au făcut reforme structurale, iar acum urmează relaxarea fiscală, ceea ce înseamnă mai mulţi bani pentru consumul privat sau investiţiile private, a declarat Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în cadrul conferinţei ZF Industria Auto: motorul economiei româneşti.

  • Băsescu: “Penibilii de la transporturi”, poate un subiect la consultările de la Cotroceni?

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a sugerat, joi, pe Facebook, că la consultările pe care preşedintele Klaus Iohannis le va avea luni cu partidele politice, “penibilii de la transporturi” poate ar trebui să fie un subiect de discuţie.

    “Miron Mitrea, Ludovic Orban, Dan Şova, Relu Fenechiu şi, în sfârşit, ultimul pe listă, adus cu mari sacrificii de la Cluj pentru a completa galeria de incompetenţi de la transporturi, Ioan Rus au vânturat românilor hărţi cu mii de kilometri de autostrăzi. De fiecare dată,Comisia Europeană le-a dat cu hărţile în cap, etichetându-i ca fiind incompetenţi”, a scris fostul preşedinte, explicâd că România are un Masterplan pentru construcţia de autostrăzi adoptat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 16/1999.

    Băsescu susţine că ”guvernele PSD-iste au adăugat în anexa acestei ordonanţe tot soiul de bazaconii conform intereselor baronimii, dar şi pe măsura incompetenţei miniştrilor transporturilor care n-au priceput elementarul, că pot utiliza bani europeni prioritar pentru autostrăzi care fac parte din coridoarele pan-europene IV şi IX (ca de altfel şi la calea ferată)”.

    Fostul şef al statului mai spune că aceşti miniştri ”au cheltuit enorm pentru tot soiul de noi master-planuri” şi îl sfătuieşte pe actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, să dea în lucru autostrăzile Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu/Ploieşti – Buzău – Focşani – Albiţa şi Centura Bucureşti – Sud, “autostrăzi încă neexecutate faţă de Masterplanul din 1999” şi care trebuie făcute întrucât altfel România nu va mai primi bani europeni pentru alte autostrăzi.

    O altă sugestie făcută de Traian Băsescu este includerea pe lista de priorităţi a autostrăzii Craiova – Piteşti: “Cu siguranţă aveţi argumentul puternic al existenţei uzinei Ford şi ar putea fi acceptat de Comisie pentru noul exerciţiu bugetar”.

    Într-un alt mesaj, postat pe Facebook tot joi şi adresat “propagandiştilor mincinoşi” care susţin că el nu a vrut să se construiască autostrăzi, Traian Băsescu publică numele oficialilor care au semnat şi contrasemnat Ordonanţa nr. 16/1999, adoptată de Guvernul Radu Vasile.

    Ordonanţa de Guvern pentru aprobarea Programului prioritar de construcţie a autostrăzilor din România, publicat în Monitorul Oficial nr. 39 din 29 ianuarie 1999, a fost contrasemnată de ministrul Transporturilor de atunci Traian Basescu şi de Bujor Bogdan Teodoriu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

    Consultările între preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii partidelor parlamentare pe tema legislaţiei electorale, dar şi pe alte teme de actualitate vor avea loc luni, 20 aprilie, a anunţat, joi, Administraţia Prezidenţială.

    Consultările vor viza “stadiul legislaţiei electorale, inclusiv cel al reglementărilor necesare asigurării dreptului de vot al românilor care trăiesc în afara graniţelor”.

    De asemenea, pe agenda întâlnirilor se vor mai afla “discuţii referitoare la procedurile parlamentare de încuviinţare a cererilor de urmărire penală, reţinere, arestare sau percheziţie a membrilor Parlamentului, precum şi alte teme de interes public”.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat, miercuri, la Cluj, că speră ca până la sfârşitul lunii mai să primească aprobarea de la CE pentru Masterplanul de transport.