BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Fluxul de numerar, esenţial în retail. Andreea Pîrvu, CFO Flanco: „Este ca şi cum ai avea pe mâna circulaţia sanguină a unui organism.”

    „În retail, asigurarea fluxurilor de numerar este esenţială, este ca şi cum ai avea pe mâna circulaţia sanguină a unui organism. Când eşti CFO, trebuie să găseşti echilibrul şi resursele financiare care să-ţi permită să susţii o viziune de creştere. Din această direcţie au venit cele mai mari provocări profesionale în fiecare an, iar anul 2019 nu a fost cu nimic diferit. În plus, în ultima vreme integrarea proceselor automatizate, la nivel de management financiar, şi a soluţiilor create special pentru noi a fost şi o mare provocare, şi o mare realizare”, îşi descrie Andreea Pîrvu, CFO Flanco, activitatea.

    Pentru anul în curs ea spune că obiectivul său poate fi descris într-un cuvânt: eficientizare. În opinia CFO-ului Flanco, femeile sunt mult mai aplecate asupra detaliilor şi deşi uneori acestea „chiar fac diferenţa”, alteori tocmai această particularitate le face să se consume prea mult pentru lucruri care pot fi, de fapt, minore, şi le pot distrage atenţia de la obiectivul principal sau de la strategia pe care o au de urmat. „Personal consider că cele mai potrivite echipe de management sunt cele mixte întrucât viziunile şi modurile de abordare diferite, aplicate într-un mod constructiv şi profesionist pot atrage rezultate extraordinare.”

    Andreea Pîrvu crede că echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională este o realitate. „De curând am devenit mămică. Este cel mai minunat lucru care se poate întâmpla într-o familie. Pe mine m-a ajutat enorm de mult pe toate planurile.

    Din perspectivă profesională, am fost nevoită să restructurez şi să eficientizez la locul de muncă absolut fiecare activitate pentru a câştiga timp pentru viaţa personală.” Ea adaugă, ca sfat pentru tinerele aflate la început de drum, că totul este posibil şi atât timp cât visul, scopul sau obiectivul sunt realiste şi realizabile, pot fi atinse. 

    Profilul Andreeei Pîrvu, CFO Flanco, a fost inclus recent în anuarul 105 Cele mai puternice femei din business, realizat de Business MAGAZIN.

  • Miruna Senciuc, CEO, BNP Paribas Personal Finance Bucureşti: „Două dintre marile atuuri ale femeilor sunt diplomaţia şi empatia”

    Miruna Senciuc a preluat funcţia de CEO al BNP Paribas Personal Finance Bucureşti în luna august a anului trecut, iar de atunci spune că şi-a propus să înţeleagă, în detaliu, cât de apropiaţi sunt angajaţii băncii de cultura organizaţională a grupului, care sunt aşteptările lor şi cum a evoluat compania de-a lungul timpului. Au demarat şi studii în acest sens, iar în paralel s-au axat pe proiecte dedicate înţelegerii nevoilor şi aşteptărilor consumatorilor. „În opinia mea, toate aceste demersuri au condus la conturarea unei imagini de ansamblu, realiste şi transparente, ceea ce a sprijinit întreaga echipă de management în construirea planului strategic pe următorii cinci ani”, spune Miruna Senciuc. Iar pentru anul în curs, şi-a propus să continue aceste demersuri: „Să nu uit de ceea ce contează cu adevărat: să investesc în oameni, în echipă. Am convingerea că echipa este adevăratul responsabil pentru succesul unei companii: un angajat mulţumit va avea grijă de clienţi, va fi atent la nevoile lor, şi astfel compania va putea creşte organic”. Miruna Senciuc este de părere că am depăşit momentul la care femeile se confruntau cu nenumărate restricţii, iar în România fenomenul inegalităţii de gen nu poate fi considerat unul manifest: „Mai mult decât atât, prezenţa femeilor în structurile de management a devenit deja parte integrantă din culturile organizaţionale, din ADN-ul” societăţii româneşti, ceea ce ne oferă o poziţie privilegiată faţă de alte ţări”.

  • Feriga, la rang de artă

    În această ultimă categorie, scrie Washington Post, se încadrează artista Sophie McCrocklin, care a fost fermecată de frunzele de ferigă pe care le-a descoperit într-o plimbare prin Parcul Rock Creek din capitala SUA. A ajuns astfel să treacă de la creat colaje din fibre şi materiale textile la adevărate sculpturi. Seria sa dedicată ferigilor numără 19 sculpturi foarte detaliate realizate din sârmă şi pânză specială pentru vele, care prezintă diferite specii ale acestei plante. Artistei i-a luat şase ani să realizeze cele 19 lucrări. Pentru fiecare sculptură fotografiază frunzele, după care măreşte imaginile şi apoi desenează în amănunt fiecare element al plantei, folosindu-se de desenul realizat pentru a decupa materialul textil. Pe lângă fotografii, Sophie McCrocklin a mai făcut vizite de documentare şi la Smithsonian, ca să se asigure că nu-i scapă niciun detaliu. O parte din lucrările sale cu ferigi au fost prezentate într-o expoziţie, iar artista afirmă că motivul pentru care a creat sculpturile botanice este dorinţa de a-i îndemna pe oameni să fie mai atenţi cu natura şi conservarea ei.

  • Noua eră a datingului online

    „Am decis să investesc în XO pe de o parte pentru că mă atrag afacerile cu potenţial disruptiv, care aduc ceva cu adevărat nou pe segmentul lor. În plus, Ştefan Dragic, băiatul meu, care are 21 de ani şi este şi el implicat în DMoonshot, m-a asigurat că noua aplicaţie va fi un hit în rândul tinerilor de vârsta lui”, a declarat Sacha Dragic, cofondatorul şi acţionarul principal al grupului Superbet, în informaţiile trimise Business MAGAZIN referitoare la cel mai recent pariu al său.


    El investeşte, prin intermediul fondului de investiţii cu capital de risc (VC) DMoonshot, 300.000 de euro în aplicaţia de dating şi jocuri XO. Printre numele care au pariat alături de el pe noua aplicaţie se numără şi fondul american UP2398, lansat de Pierre Omidyar, fondatorul eBay.
    XO este creaţia a trei antreprenori americani – Andy Ross, Danielle Fankhauser şi Nicholas Reville, care au acumulat anterior experienţă  în crearea şi lansarea de jocuri pentru telefon.
    Lansată în versiune beta în noiembrie 2019, la Toronto şi oficial luna aceasta în toată lumea, aplicaţia îşi propune o abordare nouă – cea a jocurilor pe telefon, doi dintre fondatori fiind de altfel creatori de astfel de jocuri.
    Aplicaţia permite realizarea unor activităţi online între utilizatori, cum ar fi: desenul realizat de un utilizator şi denumirea acestuia de un altul. XO îşi propune astfel să ofere o soluţie asupra conversaţiilor de tatonare prin care încerci să convingi pe celălalt că merită o întâlnire în viaţa reală, potrivit declaraţiilor celor care au folosit aplicaţii de genul acesta anterior.
    În ceea ce priveşte algoritmii care stabilesc compatibilităţile, creatorii spun că au fost concepuţi pentru a asigura maximă incluziune şi vizibilitate pentru toate orientările sexuale şi categoriile de utilizatori.  „Ideea de a crea XO ne-a venit când Nicholas şi Andy au lansat un joc care, în mod special, a reuşit să antreneze foartă multă conversaţie în jurul lui”, povesteşte Dani Fankhauser. Or, în cazul aplicaţiilor de dating, mai toţi utilizatorii deplâng tocmai faptul că cel mai greu este să porneşti o discuţie cu cineva complet necunoscut şi apoi să converteşti conversaţia digitală într-o întâlnire faţă în faţă. Drept urmare, cei doi s-au gândit să îmbine jocul cu datingul.
    Cei care au lansat aplicaţia au colaborat cu fondatorul eBay şi în 2018, când au reuşit să atragă o finanţare similară ca în cazul XO, în valoare de 1,2 milioane de dolari, într-o rundă de investiţii condusă de acelaşi fond UP2398 al  lui Pierre Omidyar.

    Fondatorii aplicaţiei sunt:


    Nicholas Reville, care este directorul executiv al companiei şi care a condus până acum mai multe firme de software, printre care şi agenţia de inovaţii digitale Space Inch. A creat aplicaţii care au ajuns la peste 35 de milioane de descărcări la nivel mondial.

    Andy Ross, directorul tehnic (CTO), este absolvent al facultăţii de electronică din cadrul Universităţii Columbia şi lucrează de peste zece ani cu aplicaţii pentru consumatori complexe. Anterior a fost CTO la acelaşi Space Inch. Ross a contribuit şi la crearea mai multor clipuri care s-au viralizat, înregistrând audienţe online record – peste 500 de milioane de vizualizări.

    Dani Fankhauser, directorul de marketing pentru XO, este scriitoare şi investitor din San Francisco, cu o experienţă de peste un deceniu în crearea şi dezvoltarea unor branduri de tehnologie.

    Pierre Omidyar este  cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari. El este inginer software, antreprenor şi filantrop şi a fondat în 1995 eBay (Auction Web, numele iniţial), iar la 31 de ani devenea miliardar, odată cu listarea eBay pe bursa americană, în 1998. În 2004, împreună cu soţia, Omidyar a pus bazele grupului Omidyar Network, prin care finanţează diverse ONG-uri şi proiecte filantropice. Din 2010, grupul este implicat şi în jurnalismul online. În 2013, Omidyar a anunţat crearea First Look Media, un fond de investiţii cu capital de risc dedicat proiectelor jurnalistice.

    Sacha Dragic este acţionarul principal al grupului Superbet, cea mai mare companie de pariuri sportive din România, cu operaţiuni directe în Polonia, birouri în alte şase ţări şi o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro în 2019. Tot de anul trecut, compania a atras ca acţionar minoritar Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Ca investitor, Dragic operează prin două vehicule – fondul de private equity Mozaik Investments, alături de Roland Haas şi Vlad Buşilă, prin care cei trei au achiziţionat anul trecut 35% din lanţul de cafenele 5 to Go şi fondul cu capital de risc DMoonshots, care finanţează start-up-uri şi unde este partener cu Ştefan Dragic şi Branka Paicu. În portofoliul DMoonshot se află deja investiţia de jumătate de milion de euro în Medicai, o platformă care permite colaborarea multidisciplinară între doctori şi pacienţii, şi cea de 300.000 de dolari în XO.

    CONTEXT:
    La nivel mondial, numărul celor care folosesc aplicaţiile de dating va depăşi anul acesta 300 de milioane, iar 75% dintre ei au sub 30 de ani, 90% sub 40 de ani, indică cercetările care evaluează piaţa aplicaţiilor de dating la peste 4 miliarde de dolari, potrivit studiilor citate de reprezentanţii companiei. 

    DECIZIE:
    Fondul de investiţii românesc cu capital de risc (VC) DMoonshot participă cu 300.000 de dolari la finanţarea unui start-up american de tehnologie. În rândul finanţatorilor se numără şi Pierre Omidyar, fondatorul eBay, cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari.

    CONSECINŢE:
    Potenţialul de venituri pentru aplicaţiile de dating este ridicat, în contextul în care liderul pe piaţa americană, Tinder (parte a grupului Match Group), considerat aplicaţia Milenialilor, a avut încasări anul trecut de 1,2 miliarde de dolari (o creştere de 43% faţă de 2018) şi peste 50 de milioane de utilizatori la nivel global. Monetizarea aplicaţiei se face prin intermediul abonamentelor premium. Reprezentanţii companiei nu au în acest moment o previziune de venituri, dar au deja câteva sute de clienţi plătitori.

  • Cushman & Wakefield Echinox: Bucureştiul şi marile centre universitare din ţară sunt bine poziţionate să atragă business nou în sfera serviciilor

    Bucureştiul şi marile centre universitare din ţară, precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov sau Craiova, sunt bine poziţionate pentru a atrage business nou în zona serviciilor, în ciuda pandemiei COVID-19 care a frânat activitatea tranzacţională şi a determinat companiile să recurgă „în masă” la munca de acasă, consideră consultanţii firmei Cushman & Wakefield Echinox.

    Contextul actual a scos şi mai mult în evidenţă flexibilitatea şi uşurinţa de adaptare la situaţii noi a angajaţilor români, precum şi infrastructura IT dezvoltată din marile oraşe, elemente care au făcut tranziţia de la biroul tradiţional către cel de acasă mult mai uşoară, reducând astfel impactul asupra operaţiunilor.

    De altfel, un studiu realizat de platforma Broadband Deals din Marea Britanie plasează Bucureştiul pe prima poziţie într-un clasament al celor mai bune 50 de oraşe din lume pentru desfăşurarea activităţii de acasă, ierarhie care a ţinut cont de elemente precum viteza internetului, disponibilitatea job-urilor care pot fi realizate de acasă, costurile de locuire şi existenţa platformelor de livrări la domiciliu. Pe următoarele trei poziţii se află oraşele Houston, Las Vegas şi Atlanta din Statele Unite, în timp ce în clasamentul european Bucureştiul este urmat de Budapesta, Kiev şi Varşovia.

    „Continuitatea operaţiunilor reprezintă un element esenţial pentru companiile din toate domeniile. Am observat acest lucru de-a lungul timpului prin felul în care companiile îşi securizau accesul la electricitate, servere şi Internet pentru a face faţă oricărei situaţii. Pandemia de COVID-19 a pus aceste companii în faţa unui nou test, şi anume de a deveni operaţionale de acasă de pe o zi pe alta, iar felul în care au reuşit să realizeze aceasta tranziţie marea majoritate a companiilor reprezintă un argument suplimentar care recomandă România drept unul dintre cele mai atractive hub-uri de IT şi servicii conexe din Europa şi nu numai”, spune Mădălina Cojocaru, partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

    Pe termen scurt, este preconizată o atitudine mai conservatoare a unor companii, care vor fi nevoite să analizeze impactul acestei situaţii asupra întregului portofoliu de clienţi, dar pe termen mediu şi lung piaţa locală va fi recompensată datorită capacităţii şi flexibilităţii de a lucra de acasă, în caz de necesitate. Pe de altă parte, majoritatea companiilor analizează în prezent oportunitatea de a oferi angajaţilor o mai mare flexibilitate cu privire la locul de desfăşurare a activităţii şi după relaxarea măsurilor de distanţare socială, dar în acelaşi timp se lucrează la planuri pentru reducerea densităţii din spaţiile de birouri, ca măsură de siguranţă sanitară.

    În primul trimestru al anului, în Bucureşti au fost livrate spaţii noi de birouri cu o suprafaţă de 81.000 de metri pătraţi, cele mai importante livrări fiind Ana Tower şi cea de-a treia clădire a proiectului Globalworth Campus din Pipera. Până la finalul anului, este preconizată livrarea unor spaţii noi cu o suprafaţă cumulată de circa 145.000 de metri pătraţi. Astfel, volumul total de spaţii de birouri noi este preconizat la circa 226.000 de metri pătraţi, în scădere cu circa 21% faţă de livrările din 2019.

    În ceea ce priveşte cererea, în timp ce volumul tranzacţionat în Bucureşti a scăzut în primul trimestru cu 50% faţă de perioada similară a anului precedent, până la 52.000 de metri pătraţi, în ţară nivelul a rămas stabil, la circa 21.000 de metri pătraţi, activitate importantă fiind înregistrată în Timişoara, Cluj şi Iaşi, dar şi în Craiova, oraş care începe să atragă tot mai des ocupanţi de birouri.

    Stocul de birouri din Bucureşti se ridică la aproape 3,2 milioane de metri pătraţi, având o rată de neocupare de 9,8%, în uşoară creştere, în timp ce suprafaţa birourilor moderne din marile oraşe regionale – Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov – se apropie de pragul de 1 milion de metri pătraţi.
     

  • Cushman & Wakefield Echinox: Bucureştiul şi marile centre universitare din ţară sunt bine poziţionate să atragă business nou în sfera serviciilor

    Bucureştiul şi marile centre universitare din ţară, precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov sau Craiova, sunt bine poziţionate pentru a atrage business nou în zona serviciilor, în ciuda pandemiei COVID-19 care a frânat activitatea tranzacţională şi a determinat companiile să recurgă „în masă” la munca de acasă, consideră consultanţii firmei Cushman & Wakefield Echinox.

    Contextul actual a scos şi mai mult în evidenţă flexibilitatea şi uşurinţa de adaptare la situaţii noi a angajaţilor români, precum şi infrastructura IT dezvoltată din marile oraşe, elemente care au făcut tranziţia de la biroul tradiţional către cel de acasă mult mai uşoară, reducând astfel impactul asupra operaţiunilor.

    De altfel, un studiu realizat de platforma Broadband Deals din Marea Britanie plasează Bucureştiul pe prima poziţie într-un clasament al celor mai bune 50 de oraşe din lume pentru desfăşurarea activităţii de acasă, ierarhie care a ţinut cont de elemente precum viteza internetului, disponibilitatea job-urilor care pot fi realizate de acasă, costurile de locuire şi existenţa platformelor de livrări la domiciliu. Pe următoarele trei poziţii se află oraşele Houston, Las Vegas şi Atlanta din Statele Unite, în timp ce în clasamentul european Bucureştiul este urmat de Budapesta, Kiev şi Varşovia.

    „Continuitatea operaţiunilor reprezintă un element esenţial pentru companiile din toate domeniile. Am observat acest lucru de-a lungul timpului prin felul în care companiile îşi securizau accesul la electricitate, servere şi Internet pentru a face faţă oricărei situaţii. Pandemia de COVID-19 a pus aceste companii în faţa unui nou test, şi anume de a deveni operaţionale de acasă de pe o zi pe alta, iar felul în care au reuşit să realizeze aceasta tranziţie marea majoritate a companiilor reprezintă un argument suplimentar care recomandă România drept unul dintre cele mai atractive hub-uri de IT şi servicii conexe din Europa şi nu numai”, spune Mădălina Cojocaru, partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

    Pe termen scurt, este preconizată o atitudine mai conservatoare a unor companii, care vor fi nevoite să analizeze impactul acestei situaţii asupra întregului portofoliu de clienţi, dar pe termen mediu şi lung piaţa locală va fi recompensată datorită capacităţii şi flexibilităţii de a lucra de acasă, în caz de necesitate. Pe de altă parte, majoritatea companiilor analizează în prezent oportunitatea de a oferi angajaţilor o mai mare flexibilitate cu privire la locul de desfăşurare a activităţii şi după relaxarea măsurilor de distanţare socială, dar în acelaşi timp se lucrează la planuri pentru reducerea densităţii din spaţiile de birouri, ca măsură de siguranţă sanitară.

    În primul trimestru al anului, în Bucureşti au fost livrate spaţii noi de birouri cu o suprafaţă de 81.000 de metri pătraţi, cele mai importante livrări fiind Ana Tower şi cea de-a treia clădire a proiectului Globalworth Campus din Pipera. Până la finalul anului, este preconizată livrarea unor spaţii noi cu o suprafaţă cumulată de circa 145.000 de metri pătraţi. Astfel, volumul total de spaţii de birouri noi este preconizat la circa 226.000 de metri pătraţi, în scădere cu circa 21% faţă de livrările din 2019.

    În ceea ce priveşte cererea, în timp ce volumul tranzacţionat în Bucureşti a scăzut în primul trimestru cu 50% faţă de perioada similară a anului precedent, până la 52.000 de metri pătraţi, în ţară nivelul a rămas stabil, la circa 21.000 de metri pătraţi, activitate importantă fiind înregistrată în Timişoara, Cluj şi Iaşi, dar şi în Craiova, oraş care începe să atragă tot mai des ocupanţi de birouri.

    Stocul de birouri din Bucureşti se ridică la aproape 3,2 milioane de metri pătraţi, având o rată de neocupare de 9,8%, în uşoară creştere, în timp ce suprafaţa birourilor moderne din marile oraşe regionale – Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov – se apropie de pragul de 1 milion de metri pătraţi.
     

  • E pentru cine se nimereşte

    Umblatul de colo până colo cu detectorul de metale dă câteodată roade, iar norocoşii se pot trezi c-au găsit o raritate cu care s-ar mândri orice muzeu.

    Aşa a fost cazul unor britanici care în urmă cu circa trei ani au găsit pe un vechi teren de vânătoare un obiect care s-a dovedit a  fi o broşă veche de 600 de ani din aur şi pietre preţioase, foarte rară, motiv pentru care a atras atenţia muzeului Victoria & Albert, care a decis s-o achiziţioneze pentru colecţia sa, scrie The Independent.

    Broşa, din care se crede că există doar şapte exemplare în lume, va fi expusă alături de o coroană deschisă a reginei Victoria şi un inel al cântăreţei Beyonce. Muzeul nu a dorit să precizeze valoarea bijuteriei, spunând doar că este „nepreţuită”.

  • Ce se întâmplă de fapt în Rusia: Primarul Moscovei îi atrage atenţia lui Putin că sunt mai multe cazuri în realitate

    Segei Sobyianin, primarul Moscovei, îi atrage atenţia preşedintelui Vladimir Putin, că numărul scăzut de cazuri din Rusia nu arată o imagine completă şi că sunt mai multe cazuri în realitate, potrivit FT.

    Rusia a anunţat marţi doar 57 de czuri noi, ceea ce duce numărul total al cazurilor la 495 – mult mai redus decât alte ţări din Europa.

    Aceste statistici oficiale ale Rusiei sunt privite cu scepticism de mai mulţi experţi internaţionali, întrucât este pusă la îndoială metodologia de testare şi nivelul la care se testează.

    „Vedem că sunt mulţi oameni acasă, întorşi din alte ţări, pe care nu i-a testat nimeni. Însă de fapt cei bolnavi sunt mult mai mulţi”, i-a spus Sergei Sobyanin lui Putin într-o întâlnire a oficialilor ruşi.

    El a mai spus că toate regiunile Rusiei trebuie să fie pregătite pentru pandemie.

    „Toate regiunile, fără excepţii, indiferent dacă au sau nu au pacienţi, toţi trebuie să se pregătească”, a spus Sobyanin.

     

  • Start-up-ul local care a dezvoltat o platformă online pentru servicii medicale şi vrea să devină un „Google medical”

    „Povestea Feeel a început în urmă cu cinci ani, când mă chinuiam să înţeleg cum funcţionează partea de feedback pacient şi am creat platforma calitatespitale.ro, care ulterior a devenit Feeel.health. Am creat platforma calitatespitale.ro cu 600 de lei – bani pe care i-am dat unui student pentru a-mi programa platforma. Acesta este şi astăzi în echipa Feeel”, a relatat Horea Timiş, cofondatorul Feeel.health, la emisiunea ZF IT Generation. Platforma calitatespitale.ro s-a dezvoltat treptat, iar investiţia a crescut la 5.000 de euro.
    „Apoi am primit o finanţare de 30.000 de euro, iar după ce am mai creat noi businessuri cu date, am ajuns la finanţări de 90.000 de euro. Iar anul trecut am obţinut o investiţie de 200.000 de euro de la ROCA X. La început, proiectul a fost evaluat la un milion, iar după ultima finanţare valoarea a crescut la 3 milioane de euro şi urmează să crească în continuare”, a completat el.
    Ce face însă platforma Feeel.health? Platforma reuneşte o serie de date din domeniul medical, de la baze de date cu spitale, clinici medicale şi farmacii, la baze de date cu medici de la nivelul întregii Europe. Astfel, spre exemplu, atunci când un român se află în străinătate, poate căuta direct în limba română un spital sau o farmacie, şi viceversa – atunci când un străin se află în România poate găsi uşor o farmacie sau o clinică medicală fără a fi necesar să ştie limba română. 
    „Practic suntem un Google medical gratuit care va avea o creştere procentuală de la an la an a gradului de folosire fiindcă la ora actuală cetăţeanul din Franţa nu ştie că are şansa aceasta. Anul acesta şi anul viitor vom face cunoscut produsul beneficiarilor la nivel european”, a explicat Horea Timiş.
    În prezent, baza de date Feeel.health reuneşte circa 11.000 de spitale din Europa, iar numărul va creşte treptat. În background lucrăm acum şi la zona Americii. Avem circa 400.000 de medici şi aproximativ 100.000 de clinici, stomatologi, şi încă vreo 50.000 de farmacii în platformă acum. Este o bază de date care la anul va ajunge la 90% din capacitatea UE”, a punctat el. „Construim baza de date ţară cu ţară. Sunt bazele de date publice – tot ce există în baza de date, medici, clinici, farmacii, sunt entităţi comerciale. Proprietarii acestor societăţi comerciale – furnizori de servicii de sănătate – pot să-şi creeze un cont, să şi-l modifice sau să şi-l şteargă. Deci proprietarul contului este deplin proprietar al datelor.”
    Modelul actual de business al Feeel.health se bazează pe oferirea informaţiilor în mod gratuit până la un punct, start-up-ul urmând apoi să furnizeze anumite servicii şi date contra cost. „Am pornit pe modelul de business că totul este gratuit – tot ceea ce se foloseşte este gratuit până la un anumit nivel, dar 99% oferim expunere largă furnizorilor de servicii de sănătate pe care i-am enumerat (spitale, medici, stomatologi, farmacii cât şi pacienţi)”, a precizat el.
    Pe lângă funcţia de motor de căutare în domeniul medical, platforma Feeel.health va permite de asemenea colaborarea doctorilor la distanţă pe diferite cazuri. De asemenea, pacienţii îşi vor putea crea dosarul medical direct în cloud pentru a-şi putea accesa analizele şi investigaţiile medicale de oriunde şi oricând. „Fiecare cetăţean european are un cont de pacient în care oferim pentru prima dată un portofel electronic pentru dosarul medical. Toţi utilizatorii au analize, ecografii care sunt fie pe e-mail, fie acasă într-un birou şi niciodată nu le ai când ai o problemă şi nu ai un medic. Noi am creat acest dosar electronic personal. Acolo salvezi totul – radiografii, reţete, urmează să lucrăm şi de anul viitor va fi partea de partajare către medici cu acordul pacienţilor în mai multe moduri, respectând normele GDPR”, a menţionat cofondatorul Feeel.health. Astfel, utilizatorii vor putea face poze inclusiv reţetelor, iar din trei clicuri le vor putea încărca în platformă. 
    „Spaţiul este nelimitat, oferim acest lucru gratuit tuturor oamenilor. Sistemul nostru nu pică aşa cum pică sistemul naţional de IT din sănătate, care din săptămână în săptămână se blochează. Noi folosim tehnologie Amazon, folosim sisteme de criptare AWS şi toate tehnologiile la nivelul acesta de platformă cu resurse destul de mari.”
    Deocamdată, platforma Feeel.health este disponibilă doar ca aplicaţie web, însă la finalul anului start-up-ul va lansa şi aplicaţia mobilă dedicată. „Aplicaţia mobilă va veni cu un nou element foarte important, este partea de biodate, care se trimit direct în contul tău de pacient. Contul de pacient are un scop: acesta este prevenţia. Pe lângă acest dosar electronic mai poţi să îţi calculezi şi indicele ponderal, poţi să faci o analiză a stilului de viaţă, poţi să faci o analiză a riscului cardiovascular. Avem un modul de prevenţie care te îndeamnă să mergi o dată pe an la medicul de familie, să îţi programezi acest lucru. O dată pe an trebuie să mergi la stomatolog, o dată pe an trebuie să mergi la analize de laborator, fiindcă dacă faci lucrul acesta, tu faci prevenţie”, a explicat cofondatorul Feeel.health. 

    Proiect: Planable
    Ce face? Soluţie de colaborare pentru echipele de social media
    Venituri 2019: aproximativ 500.000 de euro
    Invitat: Xenia Muntean, CEO şi cofondator al Planable

    Proiect: Vivico.ro
    Ce face? Platformă online de design interior
    Investiţia iniţială: 10.000 de euro
    Necesar de finanţare: 35.000 de euro
    Invitat: Raluca Cătinaş, architect şi cofondator al Vivico.ro

    Proiect: SoftLead
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Necesar de finanţare: 300.000-500.000 de euro
    Venituri totale 2019: 165.000 de euro
    Invitat: Alexandra Roată, managing partner în cadrul SoftLead

    Proiect: Brainy.ro
    Ce face? Platformă online pentru educarea copiilor în moduri alternative
    Invitaţi: Ana Petrescu, cofondator Brainy, şi Teodora Nemţanu, membru în echipa Brainy

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • OPINIE – Daniel Stăncescu, CEO Adeplast: “De ce nu se extind mai mult antreprenorii români pe alte pieţe?”

    De altfel, dacă ne uităm la numeroasele politici industriale noi, adoptate în ultimii ani de către ţările dezvoltate, acestea se bazează într-o măsură semnificativă pe atragerea investiţiilor în general şi a investiţiilor străine directe, în special. 
    La nivel global, cererea de investiţii este la fel de puternică ca întotdeauna, oferta scade şi piaţa este mai puţină prietenoasă decât în urmă cu câţiva ani. Se conturează din ce în ce mai clar tendinţa de scădere a investiţiilor productive transfrontaliere şi creşte ritmul adoptării tehnologiilor digitale în lanţurile de aprovizionare globale în multe industrii.
    În acest context, UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development – Conferinţa Naţiunilor Unite axată pe schimburi comerciale şi pe dezvoltare) subliniază necesitatea unei creşteri explozive a utilizării zonelor economice speciale (SEZ, special economic zones, peste 1.000 identificate în utimii 5 ani şi alte 500 în curs de implementare) ca instrumente de politică pentru atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea industrială. Dar, din păcate, statul român pare că nu vede aceste mişcări globale. Cum pare că nu va vedea asta nici în viitorul foarte apropiat, va trebui să facă faţă nu numai provocărilor asociate unui climat de investiţii şi comerţ mai dificil, ci şi altor provocări, dintre care cea mai importantă este noua revoluţie industrială, care ar putea eroda puternic importanţa costurilor scăzute ale forţei de muncă, avantajul concurenţial tradiţional al României în cursa atragerii investiţiilor străine.
    În 2018, datele oficiale arată o creştere a ponderii vânzărilor filialelor companiilor multinaţionale la 32% din PIB-ul global, un nivel al activelor de peste 110.000 miliarde de dolari şi circa 76 de milioane de salariaţi. Spre comparaţie, în 1990, care ar fi trebuit să fie anul de start al României în cursa modernizării sale, aceste filiale aveau active de peste 6.200 de miliarde de dolari şi circa 28 de milioane de salariaţi. În 1990 s-au înregistrat vânzări de 7.000 de miliarde de dolari, iar în 2018, vânzări de peste 27.000 de miliarde. Fie că ne place sau nu, aceste companii multinaţionale sunt vectorul globalizării, orice stat aflat în competiţie cu restul pentru atragerea investiţiilor străine trebuie să aibă relaţii cu aceşti jucători globali. Are oare statul nostru relaţii măcar cu aceste companii, cunoscută fiind lipsa de dialog a unor guverne cu mediul de afaceri? Nu prea se văd. Cum nu se vede nicio companie multinaţională deţinută de statul român. Şi acest lucru în condiţiile în care la nivel global sunt peste 1.500 astfel de companii, în peste 73% statul deţinând direct sau indirect majoritatea.
    Să vorbim la nivel regional, despre Europa Centrală şi de Est? Statele vecine au mers pe un model care s-a dovedit câştigător: au utilizat resursele pe care le aveau, monopolul din ţara de origine şi au mers în ţările vecine, evident sprijinite de statul de origine.
    Subscriu la opinia că antreprenorii formează coloana vertebrală a unei economii, că o economie naţională are în egală măsură nevoie de capital autohton şi de capital străin, însă azi un antreprenor are nevoie de susţinerea şi consolidarea spiritului său, economia României are nevoie mai mult decât oricând de educaţie antreprenorială, întrucât contextul în care ne aflăm este unul diferit total de capitalismul clasic, în care s-a născut şi dezvoltat antreprenorul român care, în lipsa unor instituţii specializate sau mentori care să-l ajute să se orienteze, s-a autoeducat. De altfel, deopotrivă şi antreprenorul, şi corporaţia multinaţională au nevoie de investiţii ale statului în trei domenii prioritare: infrastructură, educaţie, sănătate. Am pierdut deja atât de mult timp încât trebuie să ne trezim şi să vedem cât de mult se transformă lumea noastră.
    În ciuda unor poveşti antreprenoriale de succes dezvoltate în România de întreprinzători români, care validează viziunea şi curajul antreprenorului român – două din trăsăturile definitorii ale succesului în internaţionalizarea afacerilor – nu contăm ca ţară de origine în universul companiilor multinaţionale pentru că ne-a lipsit maturitatea, ne-au lipsit resursele financiare, ne-a lipsit suportul statului. Programele de promovare a exportului nu sunt suficiente pentru internaţionalizarea afacerilor antreprenoriale româneşti. Odată ieşit pe alte pieţe prin filialele sale, antreprenorul român va vedea singur diferenţele, va căpăta şi mai multă experienţă şi va învăţa şi mai multe lucruri pe care le va aduce acasă.
    Piaţa materialelor de construcţii din România oferă multe oportunităţi, în special pe termen mediu şi lung. Avem circa 430 locuinţe/1.000 de locuitori faţă de o medie a UE de circa 480 locuinţe/1.000 de locuitori, cu o valoare maximă de 570 în Grecia, 550 în Portugalia sau 540 în Spania. Sub valoarea noastră se află doar Slovenia, Slovacia, Polonia şi Luxemburg. Românul are un ataşament special faţă de casa sa, el vrea să fie proprietar, aşa că cererea va continuă să crească. Aproape 51% din cele 9 milioane de locuinţe din România sunt construite înainte de 1970, prin urmare vorbim de o piaţă importantă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. Ca pondere a locuinţelor construite înainte de 1970, ne depăşesc doar şase ţări ale Uniunii Europene – Franţa (52%), Italia, Germania, Suedia, Belgia şi Danemarca (62%), iar cu Austria (51%) suntem la egalitate.
    Potenţial imens este însă pe nonrezidenţial, unde statistica ne arată diferenţe extrem de mari faţă de alte ţări membre: în România avem circa 975 mp clădiri comerciale/1.000 de locuitori faţă de peste 5.700 în Germania sau 2.500 în Polonia, 562 mp clădiri de birouri/1.000 locuitori faţă de 5.200 în Germania sau 2.300 în Polonia.