BusinessMagazin

Tag: armata

  • Aleksandr Lukaşenko: armata din Belarus nu va lua parte la operaţiunea militară din Ucraina

    Aleksandr Lukaşenko a declarat că nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina. Aşa cum a mai declarat cu alte ocazii, Lukaşenko a insistat asupra faptului că armata din Belarus nu a participat şi nici nu se va implica în operaţiunea militară a Rusiei.

    Unul dintre aliaţii apropiaţi ai lui Putin, Lukaşenko a dezvăluit că vineri a vorbit la telefon cu preşedintele Rusiei.

    Armatele Rusiei au folosit teritoriul Belarusului pentru a trimite militari în Ucraina, iar comentariile preşedintelui Aleksandr Lukaşenko sunt întâmpinate cu scepticism.

  • Rusia bombardează masiv Kievul. Graniţele sunt pline de refugiaţi, iar Germania anunţă un program de înarmare nemaiauzit de la al doilea război mondial

    ♦ Rusia a bombardat puternic Kievul, chiar în cursul presupuselor convorbiri de pace ♦ Aseară, trupele ruseşti înaintau spre capitala Ucrainei care rezistă încă ♦ Pierderile Rusiei în vieţi omeneşti par mari, dar faptele nu pot fi verificate pe teren ♦ Ucrainenii vorbesc de 5.000 de „inamici ucişi“, dar nu spun de pierderile armatei lor ♦ Cei care suferă cumplit sunt civilii ♦ Mii de ucraineni stau în vămile României pentru a fugi din ţară. Sunt femei şi copii, în majoritate, pentru că legea marţială nu permite bărbaţilor ucraineni de sub 60 de ani să părăsească ţara.

     

    UE şi SUA au decis ca Rusia băncile ruseşti să fie scoase din sistemul de plăţi SWIFT, iar banca centrală a Rusiei nu va mai avea acces la finanţări internaţionale.

    După ce, duminică, Vladimir Putin a ameninţat Europa cu un război nuclear, a primit un răspuns la care, cel mai probabil, nu se aştepta. Germania a anunţat că va trimite arme Ucrainei, gest pe care-l refuzase până ieri. În plus, a anunţat un program de înarmare a armatei germane de 100 de miliarde de euro. Armatele Germaniei şi ale Rusiei sunt cam egale – nu la număr de soldaţi, ci la cheltuieli militare: în dolari, Rusia cheltuieşte, anual 65 de miliarde, iar Germania 60. Însă Rusia este superioară, ca forţă umană şi ca număr de tancuri şi vehicule blindate, tuturor ţărilor din UE. Totuşi UE şi SUA au cheltuit împreună, anul trecut, 1.000 de miliarde de euro pentru apărare, faţă de 65 de miliarde de euro, Rusia. Deci forţa este disproporţionat în defavoarea Rusiei. Atuul Rusiei este că are un centru de decizie comun şi arme nucleare. Însă Europa a arătat că poate să se coordoneze, decizia Germaniei de a schimba fusul orar, coordonându-l cu cel al Kievului, fiind crucială în această etapă a conflictului.

    Cel puţin 102 civili au murit în Ucraina de la invazia ruşilor până ieri, dar numărul ar putea fi mai mare, anunţă Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit Reuters.

    În mai puţin de o săptămână, s-a ajuns la ameninţarea cu bomba nucleară, în condiţiile în care niciuna dintre părţi nu dă înapoi. Putin a pus în alertă sistemul de apărare a Rusiei, inclusiv rachetele nucleare, ca urmare a anunţului făcut de Germania şi alte ţări din Occident că vor trimite muniţie, inclusiv avioane de luptă în sprijinul Ucrainei.

    Rubla s-a prăbuşit, ruşii caută să-şi protejeze economiile în valută, consecinţele economice pentru regiune şi pentru întreaga lume de-abia urmează, activele din străinătate ale Băncii Centrale din Rusia au fost îngheţate.


    ► Bogdan Murgescu, istoric: „Nu cred că Rusia poate să menţină un nivel de trupe suficient pentru a purta un război de uzură cu Ucraina”. Bogdan Murgescu, profesor universitar, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti: „Ucraina este o ţară destul de mare ca teritoriu şi ca populaţie, cu un sprijin internaţional mult mai consistent şi din acest punct de vedere eu nu anticipez să se poate menţine, lucrurile se vor tranşa într-un fel sau altul. Dacă conflictul se prelungeşte, va fi o implozie a Rusiei.”

    ► Ucraina a rezistat şi ieri uimitor, deşi atacurile ruşilor sunt din ce în ce mai puternice. În războaie, principala armă este minciuna şi apoi tancul. Ucrainenii spun că au „anihilat” 4.000 de inamici, dar datele nu pot fi verificate din surse independente. Pierderile, în rândul populaţiei civile nu pot fi contestate, când ruşii bombardează oraşe şi blocuri de locuinţe. Ruşii nu spun nimic despre pierderile lor.

    ► „Ucrainenii care vin în România sunt din categoria «professionals», nu sunt deloc dezorientaţi”. Dan Zaharia, om de afaceri din Iaşi: “Parcările hotelurilor din Iaşi sunt pline de maşini cu numere din Ucraina. Ei vin, stau o zi-două la hotel, apoi pleacă mai departe“.

    ► De ce sunt românii mai bogaţi ca ruşii, în ciuda faptului că Rusia este o ţară imensă, iar România una mititică În 2011 PIB/capita al României era de 9.100 de dolari, iar al Rusiei de 14.300 de dolari. Deci cu 57% mai mai mare ca al României. În 2020 PIB/capita al României a fost de 12.100 de dolari, iar al Rusiei de 10.100 de euro, deci cu 27% mai mare ca al Federaţiei Ruse.

    ► „Miercuri seară făceam planuri de business cu colegii din Ucraina, ţară care ne-ar fi adus 10% din vânzările din 2022. Acum sperăm doar să fie teferi.“ Încep să apară primele efecte ale războiului din Ucraina şi în business-ul din România: compania Ascendis, liderul pieţei locale de training şi consultanţă, va avea o scădere de 10% a cifrei de afaceri ca urmare a războiului din Ucraina. “Miercuri seară am avut o şedinţă pe Teams cu colegele mele din Ucraina, făceam planuri de business, am făcut şi glume şi povesteau că a doua zi urmau să aibă curs în regiunea Donbas. A doua zi lumea s-a schimbat din temelii”

    ► Sergiu Manea, CEO al BCR: Ce se întâmplă în Ucraina este nedrept, îngrozitor, tragic. Impactul clienţilor expuşi pe Rusia asupra portofoliului de credite al BCR este limitat, de o singură cifră.

    ► Compania de transport World Mediatrans din Timiş, cu afaceri de 23 mil. euro: „Transportam componente auto de la trei fabrici din Ucraina, livram indirect şi către Volkswagen Germania. Acum nu se mai poate face nicio previziune, vedem un an de criză“.

    ► ZF Live. Eugen Anicescu, country manager Coface România: Dincolo de efectele indirecte în business, războiul poate avea un impact psihologic asupra oamenilor, care acum e încă greu de anticipat. Frica poate reduce consumul.

    ► Florian Ciolacu, directorul executiv şi Laszlo Becsek, preşedintele Clubul Fermierilor Români:  Competiţia pe piaţa cerealelor este una globală, iar România poate să folosească acest domeniu ca o pârghie în poziţionarea mai bună pe scena europeană şi mondială

    ► Occidentul şi UE sunt în război economic şi financiar cu Rusia. Est-europenii sunt printre primii care simt şocurile. ​Cel mai puternic val de sancţiuni occidentale îndreptat contra Rusiei a trimis ieri rubla în picaj cu 30%, iar banca centrală de la Moscova a răspuns cu măsuri disperate: dublarea dobânzii de referinţă la 20% şi controale de capital.

  • Cum protejează Vestul? Germania deja îşi declară neputinţa. Şeful armatei: Forţele militare ale Germaniei sunt destul de neputincioase. Nu prea avem cum să ajutăm aliaţii

    Armata germană este „mai mult sau mai puţin neputincioasă” şi poate oferi doar sprijin limitat aliaţilor, pe măsură ce Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord îşi intensifică sprijinul pentru membrii din est după atacul Rusiei asupra Ucrainei, a declarat joi comandantul superior al armatei Germaniei, potrivit The Wall Street Journal.

    „Nu aş fi crezut că, după 41 de ani de serviciu în timp de pace, va trebui să experimentez un alt război”, a spus generalul Alfons Mais într-o declaraţie postată pe LinkedIn. „Şi forţele armate pe care le conduc sunt mai mult sau mai puţin neputincioase.”

    SUA şi alţi aliaţi au criticat mult timp Germania pentru că a cheltuit insuficient pentru apărare în ultimul deceniu, deoarece ţara a căutat să echilibreze bugetul statului şi, în acelaşi timp, să mărească cheltuielile pentru ridicarea nivelului de trai.

    „Cu toţii am fost conştienţi că se va întâmpla, dar nu am fost capabili să învăţăm şi să ne pregătim suficient după agresiunea din Crimeea”, a adăugat Mais. 

  • Rusia atacă Ucraina cu avioane, tancuri şi nave militare.Tara care s-a alăturat invaziei

    Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a anunţat, în zori, o operaţiune militară specială în Ucraina. Imediat după anunţul său, mai multe explozii au început să se audă în oraşele ucrainene Kiev, Harkov sau Odesa, precum şi în estul ţării.

    Operaţiunea militară a Rusiei este una complexă, cu atacuri de artilerie, aeriene şi de pe mare.

    Imagini noi apar pe reţelele sociale cu atacul Federaţiei Ruse în Ucraina. Într-una dintre se poate observa depozitul militar din Kalînivka, în sudul ţării, cuprins de flăcări şi fum.

    CNN anunţă, prin intermediul unei înregistrări video, că trupe din Belarus au trecut graniţa în Ucraina. În video apar trupe în fruntea unei coloane de vehicule militare la un punct de trecere a frontierei.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Ministerul Ucrainean de Interne: Armata rusă s-a apropiat de Insula Şerpilor, la 50 de km de graniţa cu România

    ”Două ţinte neidentificate s-au apropiat de Insula Şerpilor. Invadatorii au cerut personalului militar deprezent să se predea. Grănicerii s-au mobilizat pentru apărare. Agresorii au folosit mijloace internaţionale de comunicare”, potrivit unui anunţ al Ministerului Ucrainean de Interne. 

    – continuă – 

  • Ucraina se pregăteşte de ce e mai rău: Volodimir Zelenski mobilizează rezerviştii armatei în faţa riscului unui atac major

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mobilizat rezerviştii armatei în faţa ameninţării în creştere a Rusiei, scrie Financial Times.

    Marţi târziu, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat forţelor ruse de „menţinere a păcii” să intre în regiunile separatiste din estul Ucrainei, Zelensky a emis un decret de chemare a rezerviştilor, dar a clarificat că nu este o mobilizare în masă.

    „Trebuie să creştem pregătirea armatei ucrainene pentru toate schimbările posibile în mediul operaţional”, a spus Zelensky. „Vorbim exclusiv de cetăţeni încadraţi în rezerva operaţională.

    „Momentan, nu este nevoie de o mobilizare generală”, a adăugat Zelensky.

    Preşedintele ucrainean a declarat că nu crede că Rusia va lansa un asalt major, deşi a menţionat pregătirile pentru un atac în cazul în care acesta ar avea loc. 

     

  • BREAKING NEWS Parlamentul rus a aprobat solicitarea lui Vladimir Putin de a folosi a Forţelor Armate Ruse în afara ţării. Cum va influenţa decizia conflictul cu Ucraina

    Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut marţi, 22 februarie, Parlamentului ţării, permisiunea de a folosi forţa militară în afara statului, notează AP News.

    UPDATE 18:10: Consiliul Federaţiei a aprobat solicitarea lui Vladimir Putin de folosire a Forţelor Armate Ruse în afara ţării, implicit în Donbass.
    Scrisoarea lui Putin către Camera Superioară a Parlamentului ar urma să oficializeze o desfăşurare militară rusă în regiunile rebele din estul Ucrainei, la o zi după ce liderul rus le-a recunoscut independenţa.

    De asemenea, ar putea anunţa intenţia lui Putin de a lansa un atac mai larg asupra Ucrainei. Liderii occidentali au declarat mai devreme că trupele ruse s-au mutat în estul ţării, iar SUA au numit mişcarea drept „o invazie”.

    Se aşteaptă că parlamentarii să accepte rapid cererea lui Putin, în timpul unei şedinţe ce va avea loc astăzi, 22 februarie.
    Putin a semnat mai devreme în cursul zilei tratate de prietenie cu cele două regiuni rebele care prevăd desfăşurarea armatei ruse acolo.

    Cititi mai multe pe www.mediafx.ro

  • Ce salariu are un soldat în Armata Română. Cât câştigă, de fapt

    Solda de funcţie sau salariul unui soldat este, pentru anul 2022, de 2.500 de lei pe lună, conform legii, dar veniturile sale sunt rotunjite de alte sporuri, prime şi indemnizaţii. La vârful ierarhiei militare, şeful Statului Major General câştigă o soldă de funcţie de 10.880 de lei, care înseamnă de peste patru ori Salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în România.

    Cel mai recent raport al Ministerului Apărării Naţionale, din ianuarie, arată care este nivelul veniturilor salariale nete ale personalului Armatei Române.

    Un soldat/gradat profesionist (SGP) a primit, în mână, în luna ianuarie, între 1.839 şi 4.117 de lei, conform c.
    Funcţionari publici (FP) angajaţi în MApN au câştigat, pentru o funcţie fără comandă, între 2.839 şi 8.195 de lei, iar pentu o funcţie cu comandă, între 6.436 şi 12.641 de lei, net.
    În ceea ce priveşte personal civil contractual (PCC), sumele primite în mână au fost, pentru funcţii fără comandă, de la un minumim de 1.623 la 7.736 de lei, iar pentru cele cu comandă, de la 2.463 la 12.776 de lei.
    Cei care aleg cariera de militar câştigă gradual în plus. Astfel, un maistru militar a câştigat, în ianuarie, între 2.290 şi 5.976 de lei, iar un subofiţer, fără comandă, a avut un venit cuprins între 2.284 şi 6.132 de lei.
    În mod evident, ofiţerii câştigă mai mult, între 2.443 şi 11.576 de lei, pentru o funcţie fără comandă, în timp ce, pentru cei care au posturi cu comandă, sumele se încadrează între 2.733 şi 18.142 de lei, potrivit datelor MApN.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Ministrul german al apărării se gândeşte să înfiinţeze o Armată a Europei

    Despre înfiinţarea armatei se va vorbi după alegerile din Bundestag.

    „Cred că articolul 44 din Tratatele europene ne oferă şansa de a lua decizii comune ale UE şi de a pune în aplicare misiuni europene de către coaliţiile voluntarilor din statele membre”, a declarat politicianul conservator, în ediţia de sâmbătă a Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

    „Pregătim o propunere în acest sens, care ar trebui să fie pe masă la o reuniune a miniştrilor apărării înainte de sfârşitul lunii octombrie”, a adăugat ministrul Annegret Kramp-Karrenbauer.

    Articolul 44 prevede că Consiliul UE poate încredinţa desfăşurarea unei misiuni unui grup de state membre care doresc acest lucru şi care au capacităţile necesare pentru o astfel de misiune. În consecinţă, nu toate statele UE trebuie să participe direct la astfel de misiuni.

    Dacă europenii vor să fie luaţi în serios şi să fie credibili, trebuie să poată acţiona credibil, a spus Kramp-Karrenbauer. „Pot exista situaţii în care avem un set diferit de interese, tot în cadrul NATO (n.r. – alianţă politico-militară cu întindere mondială)”.

    Nu este singurul om de stat din Germania cu idei privind securitatea pe continent. Armin Laschet doreşte un pact cu ţările din Est privind securitatea. „Avem nevoie de un FBI european”, a spus Laschet.

  • Situaţie dezastruoasă într-un stat american. A fost declarată STARE de DEZASTRU în caz de violenţă armată. Rata criminalităţii creşte alarmant în SUA

    New York devine primul stat american care declară stare de dezastru în caz de violenţă armată.

    Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a semnat miercuri ordinul executiv.

    Weekendul de 4 iulie, când americanii au celebrat Ziua Independenţei, a fost unul extrem de agitat, cu peste 50 de focuri de armă trase doar în New York.

    Guvernatorul statului american New York a semnat un nou ordin, care vizează procedura de intervenţie în caz de violenţe ce implică focurile de armă. O sumă de aproape 139 de milioane de dolari va fi direcţionată spre programe dedicate prevenirii şi acţiunii imediate în astfel de situaţii, relatează BBC.

    Măsura a fost luată pe fondul unei creşteri îngrijorătoare a numărului de decese prin împuşcare înregistrate la nivel naţional. Aproximativ 200 de victime au fost raportate în SUA doar weekendul trecut, când americanii au celebrat Ziua Independenţei.

    În martie, FBI a publicat statisticile preliminare pentru anul 2020 care arată un salt semnificativ, de 25%, al criminalităţii din Statele Unite. Tendinţa ascendentă a continuat şi în 2021, cu atât mai mult cu cât majoritatea omuciderilor din SUA sunt legate de incidente armate.

    Preşedintele Joe Biden a dezvăluit la finalul lunii iunie strategia Casei Albe pentru a combate creşterea omuciderilor. Aceasta are drept obiectiv şi diminuarea traficului de arme de foc. De asemenea, sunt alocate mai multe fonduri pentru forţele de ordine.