BusinessMagazin

Tag: Anglia

  • Referendumul Brexit: opinia unui avocat britanic cu privire la ce va urma

    Opinie Neil McGregor, partener coordonator la McGregor & Partenerii:

    În urma votului de 51,9% pentru „Ieşire“ faţă de 48,1% pentru „Rămânere“ la referendumul Brexit din UK şi Gibraltar, se pare că există multă panică (mai puţin la Edinburgh), reflectată de volatilitatea pe pieţele financiare. Multe din comentariile cu privire la ce va urma par a fi făcute fără o bună înţelegere a bazelor legale ale referendumului şi a ce înseamnă acesta pentru poziţia UK în UE. O mai bună înţelegere a ce se va întâmpla probabil necesită de asemenea un grad de cunoaştere a referendumurilor anterioare din UK şi, dacă îmi este permis să spun, o evaluare a legii constituţionale din UK, care nu este centrată în totalitate pe Anglia.

    S-au spus multe despre Articolul 50 din Tratatul UE. Articolul 50 (1) prevede:

    „Orice Stat Membru poate decide să se retragă din Uniune în conformitate cu propriile prevederi constituţionale.“
    Astfel, orice decizie a UK de a părăsi UE trebuie luată în conformitate cu prevederile constituţionale din UK.
    Este rezultatul referendumului o decizie de a părăsi UE în conformitate cu prevederile constituţionale din UK? Pe scurt: nu.
    Referendumurile  din UK sunt rare – stilul de guvernare din UK este că se aşteaptă ca aleşii noştri să ia deciziile politice dificile, iar noi putem vota pe altcineva la viitoarele alegeri generale dacă nu ne place ce au făcut. Există două tipuri de referendum.

    Un exemplu pentru primul tip este Legea din 2011 privind Sistemul Parlamentar de Vot şi Circumscripţiile Electorale, care lua în considerare o propunere de a schimba sistemul de vot în alegeri de la „primul clasat obţine postul“ (adică candidatul cu cel mai mare număr de voturi câştigă, chiar dacă nu a obţinut o majoritate a tuturor voturilor exprimate) la sistemul de „votare alternativă“. Legea introducea prevederi detaliate pentru introducerea sistemului de votare alternativă, dar făcea ca adoptarea acesteia să fie condiţionată de obţinerea unei majorităţi pentru votarea alternativă în cadrul unui referendum. În funcţie de rezultatul acelui referendum, ministrului responsabil din guvern i se cerea să emită un ordin prin care să fie implementate prevederile detaliate ale votării alternative sau anularea acestora. Rezultatul acelui referendum era de aceea obligatoriu şi declanşa un mecanism fie de implementare, fie de anulare a prevederilor legale detaliate privind un sistem de votare alternativă.

    Astfel votanţii nu aveau niciun dubiu cu privire la ce se va întâmpla, în funcţie de rezultatul acelui referendum.  Propunerea de a adopta sistemul de votare alternativă a fost respinsă cu 67,90% dintre voturi împotrivă şi 32,10% pentru.
    Recentul referendum Brexit aparţine celui de al doilea tip. Consultarea cetăţenilor a fost ţinută în baza Legii din 2015 privind Referendumurile din Uniunea Europeană. Spre deosebire de legislaţia pentru referendumul privind votarea alternativă, această lege a Parlamentului nu spune nimic despre ce se va întâmpla în cazul unui vot pentru „Ieşire“ sau ce mecanism trebuie folosit pentru a implementa o retragere a UK din UE. De aceea acest referendum nu este obligatoriu pentru parlamentul naţional al UK sau pentru parlamentele sau adunările implicate, sau pentru cetăţenii din UK sau guvernele implicate.

    Pe scurt, referendumul Brexit nu a fost altceva decât o consultare a opiniei publice organizată pe cheltuiala contribuabilului.
    Cu siguranţă nu este o decizie de retragere din UE luată în conformitate cu prevederile constituţionale din UK, asta pentru a utiliza formularea din Articolului 50 din Tratatul UE.

    Comentariile susţinătorilor Brexitului din UK, sau ale oficialilor Comisiei Europene, sau ale politicienilor din alte state UE, cum că UK trebuie să invoce acum rapid procedura de retragere în baza Articolului 50, nu sunt decât pur politicianiste şi nu au nicio bază legală.

    Nu trebuie să fie o surpriză faptul că există un corp substanţial de electorat din UK care nu este mulţumit de forma actuală a UE, sau de actualul guvern din UK, sau de alte aspecte. Voi lăsa pe alţii să stabilească în ce proporţie aceste tipuri particulare de nemulţumiri au contribuit la votul de 51,9% pentru „Ieşire“. Totuşi aş risca să fac o presupunere că, dacă referendumuri similare ar fi avut loc în alte ţări ale UE, ar fi existat un vot similar de protest împotriva stării de fapt.
    Astfel, dat fiind faptul că referendumul Brexit nu a fost obligatoriu din punct de vedere legal şi nu respectă prevederile Articolului 50 din Tratatul UE, de ce există atât de multă volatilitate pe piaţă? Un răspuns poate fi acela că pieţele urăsc incertitudinea. Un alt răspuns poate fi acela că anumite persoane se folosesc de situaţia curentă pentru a specula pe pieţe.
    Ce impact va avea votul din cadrul referendumului pentru Brexit? În opinia mea va fi unul pur politic.

    Exprimă acest vot dorinţa cetăţenilor UK? Dacă eşti familiarizat cu conceptul de stat unitar (şi se presupune că oficialii Comisiei Europene şi cei ai altor state membre ale  UE sunt familiarizaţi cu acest concept), atunci este uşor să spui că britanicii au votat să părăsească UE. În opinia mea o astfel de analiză nu ia în calcul faptul că UK nu este un stat unitar (cu toate că UK este „stat membru“ al UE).

    UK este format din patru ţări: Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord (după cum bine ştiu suporterii campionatului de fotbal Euro 2016).  Îi voi lăsa pe alţii să dezbată statutul Ţării Galilor şi al Irlandei de Nord, dar Scoţia şi Anglia au reprezentat un regat unit împărţind un parlament comun în Westminster doar începând cu 1707. Poate că avem un paşaport unic, dar Tratatul Uniunii din 1706 prevede în mod specific, printre altele, perpetuarea unui sistem legislativ separat în Scoţia. Ca urmare a unui alt referendum şi odată cu adoptarea de către parlamentul UK a Legii Scoţiei în 1998, Scoţia are un parlament învestit în Edinburgh.

    De ce este acest lucru atât de important pentru oamenii din Bruxelles, Paris, Berlin, Londra sau Bucureşti?  Pentru că rezultatul referendumului pentru Brexit în Scoţia a fost 62% pentru „Rămânere“ şi 38% pentru „Ieşire“. Guvernul actual al Scoţiei este unul minoritar condus de Partidul Naţional Scoţian, iar liderul acestuia, primul-ministru al Scoţiei (Nicola Sturgeon), a declarat că ea consideră că are un mandat clar din partea electoratului Scoţiei şi anume acela de a păstra Scoţia în Uniunea Europeană.

    Într-un alt referendum, în 2014, electoratul din Scoţia a decis împotriva declarării independenţei de UK, deşi a existat un număr important de voturi pentru independenţă.  În mod ironic, în cadrul acelui referendum, votanţilor li s-a spus că dacă Scoţia votează să părăsească UK, o Scoţie independentă va trebui să aplice pentru a deveni membru al UE şi nu s-a menţionat, în măsura în care am observat eu, folosirea Articolului 50 (a se vedea mai sus).

    În circumstanţele actuale, „cerinţele constituţionale“ ale UK sunt departe de a fi clare în ceea ce priveşte părăsirea UE. A fost simplu atunci când UK a aderat la predecesorul UE în 1973 pentru că în acel moment exista un singur parlament în UK, şi anume cel din Westminster. În anii care au urmat după 1973, noi am creat (sau recreat) mai multe parlamente – inclusiv Parlamentul Scoţiei menţionat mai sus. Se pare că există argumente solide cum că orice decizie din partea parlamentului UK de a părăsi UE are nevoie de acordul parlamentului scoţian. Primul-ministru al Scoţiei a declarat că ia în considerare să solicite parlamentului scoţian să refuze acordarea unui astfel de acord.

    Pe lângă consecinţele politice ale unui astfel de conflict între UK şi parlamentul scoţian, s-a spus că viziunea engleză este că parlamentul UK este suveran şi poate adopta orice lege doreşte – într-adevăr acesta pare să fi fost un argument în campania pentru referendumul Brexit – şi că, din punct de vedere legal, parlamentul UK poate pur şi simplu să schimbe sau să ignore prerogativele parlamentului scoţian.

    Cu toate acestea, în cazul MacCormick vs Lord Advocate din Scoţia (pentru a stabili dacă Majestatea Sa Regina va fi numită „Elizabeth I“ sau „Elizabeth II“ din Scoţia: Elizabeth Tudor a Angliei nu a condus niciodată Scoţia), judecătorul senior din Scoţia a declarat că „principiul suveranităţii nelimitate a Parlamentului este un principiu englez distinct şi nu are echivalent în legea constituţională scoţiană“. Opiniile diferă în ceea ce priveşte puterea legislativă a parlamentului scoţian de a bloca legislaţia pentru implementarea retragerii UK din UE, dar această viziune asupra legii constituţionale are cu siguranţă potenţialul de a complica şi mai mult situaţia.

    Astfel, din punct de vedere legal, opinia mea este că oamenii din România şi din restul UE trebuie să privească votul Brexit ca fiind:

    • o expresie a insatisfacţiei faţă de starea de fapt (inclusiv în ceea ce priveşte natura prezentă a UE) exprimată de o parte importantă a electoratului din UK, dar care nu declanşează retragerea UK din UE; şi

    • cauza unei posibile crize constituţionale interne în UK.

    Despre posibilitatea ca Articolul 50 să fie vreodată invocat – şi dacă UK (sau părţi ale UK) vor părăsi în acel moment UE – acestea sunt alte aspecte!
     

  • La doar 15 ani a descoperit o planetă pe care specialiştii o căutau de mai bine de 20 de ani

    La doar 15 ani, Tom Wagg a descoperit ceea ce specialiştii căutau de mai bine de 20 de ani – o planetă situată în afara sistemului nostru solar.

    Wagg este unul dintre cei mai tineri oameni care au descoperit planete, potrivit unui comunicat de presă emis de Universitatea Keele din Anglia. Mai exact, planeta descoperită de Wagg se aseanănă cu una dintre primele exoplanete descoperită în anii ’90.

    Planeta este de tip Jupiter fierbinte, adică de dimensiuni asemănătoare cu Jupiter dar care orbitează aproape de soarele sistemului, astfel încât temperatura este extrem de ridicată (poate ajunge la 1.000 de grade Celsius).

    Tom Wagg a folosit sistemul numit WASP (Wide Angle Search for Planets) pentru a descoperi această planetă. Metoda nu este una extrem de sigură, acesta fiind motivul pentru care confirmarea planetei a durat mai bine de doi ani.

    Wagg are acum 17 ani şi vrea să urmeze cursurile unei facultăţi specializată în fizică.

  • Reacţia uluitoare a englezilor după ce magazinul unor români din Norwich a fost incendiat. Ce scria pe un banner uriaş

    Un magazin alimentar românesc din Norwich a fost distrus, vineri, într-un incendiu, relatează cotidianul britanic Metro pe pagina electronică. Poliţia anchetează o posibilă infracţiune motivată de ură. Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat că a solicitat, prin intermediul Ambasadei României la Londra, “autorităţilor britanice să clarifice această situaţie şi să prevină orice intensificare a tensiunilor sau a oricăror acte ostile la adresa cetăţenilor români din Marea Britanie”. Reacţia englezilor a fost una care a întrecut orice aşteptări.

    Vezi aici reacţia uluitoare a englezilor după ce magazinul unor români din Norwich a fost incendiat. Ce scria pe un banner uriaş

  • Se întâmplă din nou! Aşa a început şi la criza precedentă. Anglia a fost paralizată

    Trei fonduri mari de investiţii în real-estate britanice au oprit retragerile investitorilor pentru că nu pot să lichidizeze peste noapte activele deţinute în mall-uri, clădiri de birouri sau spaţii comerciale.

    M&G Investment, Aviva Investors şi Standard Life, societăţile care administrează aceste fonduri, au decis peste noapte să stopeze retragerile cerute de investitori, care de teama consecinţelor Brexitului, îşi vor banii înapoi.  Aceste decizii luate începând de luni au creat o undă de şoc pe pieţele financiare, punându-se problema câte fonduri nu vor putea să îşi onoreze retragerile în caz că investitorii vor să recurgă la acest lucru, scrie presa internaţională.

  • Lira sterlină a scăzut la minimul ultimilor 31 de ani, sub valoarea de după Brexit

    Lira sterlină a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii 31 de ani în raport cu dolaru, depăşind scăderea de după votul pentru Brexit.

    În raport cu euro, lira s-a depreciat la cel mai jos nivel din 2013 înaintea conferinţei de presă a guvernatorului Băncii Angliei, în care ar putea anunţa mai multe mecanisme de atenuare a efectelor negative ale Brexitului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Confesiunile studenţilor români în Anglia după Brexit. „Este inimaginabil ce se petrece”

    Este încă neclar ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană şi Marea Britanie după Brexit, dar un lucru este sigur: studenţii români plecaţi pe teren britanic nu vor avea o soartă uşoară. 

    Viaţa de student este una dificilă şi scumpă în general, indiferent de ţara în care te afli. Economiile studenţilor, oricât de mici, valorează enorm pentru aceştia de pe o lună pe alta, iar orice mică sumă este binevenită.

    „Eu am văzut pericolul, dar am continuat să sper că nu vor face o gafă de asemenea proporţii”.

    Vedeţi AICI Confesiunile studenţilor români în Anglia după Brexit. „Este inimaginabil ce se petrece”

  • În vizită, acasă la Rolls-Royce

    Totul începe de la culoare, iar un Rolls-Royce poate fi vopsit în orice culoare doreşte clientul. Mai exact în orice culoare sau combinaţie din cele 40.000 de nuanţe, astfel încât şi cea mai excentrică cerinţă a unui client poate fi rezolvată.

    Din 2003, de când brandul Rolls-Royce a fost relansat de BMW Group, după ce nemţii au preluat numele, sigla, grila radiatorului şi celebra statuetă, englezii au utilizat 500 de culori pentru aproximativ 20.000 de automobile. Cu ce se deosebeşte vopseaua Rolls-Royce de restul? Aceasta include tratamente suplimentare faţă de cele utilizate la un autoturism obişnuit, astfel încât luciul să fie impecabil.

    Tot la nivelul caroseriei se remarcă o linie simplă, pe lateral – celebra Coach Line, distinctivă, trasată în zona mediană, pe toată lungimea vehicului. Coach Line este realizată manual, cu pensula, de un aşa-numit master coachliner. Este singura lui ocupaţie în fabrică. Iar el este singurul care poate trasa celebra linie; acum are un ucenic, o fată, acceptată de către Rolls-Royce.

    Trei ore durează trasarea fiecărei linii, pentru precizie, iar Phantom are de obicei două linii. Unii clienţi preferă ca o linie să se termine cu un simbol pictat sau blazonul casei lor. Nu toate modelele sunt împodobite cu Coach Line şi au fost situaţii când cei de la uzină l-au trimis pe master couchliner cu pensula la client acasă, după ce acesta s-a decis că doreşte liniile speciale după cumpărarea maşinii. Uzina Rolls-Royce este singura fabrică din Goodwood şi a fost construită de BMW deoarece Volkswagen Group a cumpărat uzina din Crewe, unde Rolls-Royce era produs alături de Bentley. Numele şi emblemele RR însă au fost cumpărate de BMW direct de la Rolls-Royce, producătorul de motoare de avion, cu care bavarezii colaborau încă din anii ’70. Reprezentanţii celor două mărci au bătut palma, iar Rolls-Royce a ajuns pe mâna celor de la BMW pentru numai 40 milioane de lire sterline. Cei de la BMW au câştigat astfel dreptul de a folosi marca, statueta şi grila – căreia i se spune Pantheon, precum coloanele unui templu. Grila este considerat distinctivă, definitorie pentru marca britanică.

    Volkswagen a primit Bentley şi vechea uzină pe care a modernizat-o, însă şi acum, în Crewe, englezii plâng după Rolls-Royce.

    Între cele două companii a existat şi un proces, iar părţile au ajuns la un acord: Volkswagen a produs Rolls-Royce până în 2002, când în producţie era celebrul Silver Seraph, iar de la 1 ianuarie 2003 a început producţia celor de la BMW pentru Rolls-Royce la Goodwood. În orăşelul englez Goodwood, aflat la 100 de kilometri de Londra, nu existase o fabrică, iar bavarezii au ridicat-o din temelii. Ce s-a schimbat? Vechile modele Rolls-Royce practic împărţeau platforma cu Bentley, motiv pentru care modelele dinainte de Phantom merg acum în atelierele celor din Crewe.

    Locul pe care au construit fabrica nu este unul ales la întâmplare, fiind amplasat pe domeniul lordului March, cel care organizează o cursă faimoasă de cai şi competiţii auto, inclusiv celebrul festival al vitezei de la Goodwood. Dar a existat o condiţie: lordul a dorit ca în momentul în care iese pe balcon dimineaţa să nu vadă nicio construcţie. Pentru a-i respecta dorinţa, germanii au clădit fabrica în spatele unui deal; ca să-l mulţumească şi mai tare, pe acoperişul fabricii au fost plantaţi copaci şi gazon, pentru a se integra şi mai bine în peisaj.

    În plus, procesul de producţie este special – o limuzină Phantom este asamblată şi pregătită de livrare în cinci zile şi jumătate, în timp ce la un Ghost, Wraith sau noul cabriolet Dawn se lucrează o zi şi jumătate. Dar un Rolls-Royce este un Rolls-Royce datorită procesului de personalizare. Spre exemplu, până la sfârşitul Celui de-al doilea Război Mondial, Rolls oferea doar şasiul automobilului, iar clienţii mergeau la un carosier pentru o comandă cât de poate de personalizată, aşa cum sunt făcute costumele su misura la croitor. Istoria continuă: chiar dacă acum caroseria este aceeaşi, materialele sunt personalizate. De pildă la interior tapiţeria poate fi din mătase, din piele de struţ, aligator sau chiar din blană de iepure, nu numai deja clasica piele naturală. În plus, pielea este prelucrată atât manual, când vine vorba de broderie, dar şi cu laserul, atunci când este necesară precizie extremă.

    Alte materiale speciale, rar întâlnite în interioarele maşinilor, sunt marmura sau piatra, în timp ce iluminatul este asigurat de nu mai puţin de 1.340 de cabluri de fibră optică. Acestea pot fi aranjate astfel încât pot fi recreate constelaţii, un logo sau un blazon. Echiparea se numeşte Starlight Headliner şi pentru realizarea ei sunt necesare 14 ore, fiecare cablu fiind amplasat manual.

    Furnirul ales pentru planşa de bord poate fi dintr-un lemn cu pori deschişi; pentru că nu este lucios, întreg procesul este realizat manual, fiind necesare chiar şi şase săptămâni din momentul în care sosesc plăcile până ajung la formele finale. Toate aceste detalii – şi altele – sunt importante pentru clienţi, în contextul în care aproape toate modelele livrate sunt alese cu mare luare-aminte de aceştia. Pentru a da un alt exemplu în ce priveşte atenţia la detalii, britanicii s-au gândit inclusiv la un spaţiu destinat umbrelei, în portieră, spaţiu cu ventilaţie specială, pentru a elimina riscul menţinerii umezelii.

    Rezultatul? Anul trecut a fost al doilea cel mai bun din istoria mărcii britanice, cu aproape 3.800 de maşini livrate la nivel mondial, Rolls-Royce fiind cel mai bine vândut brand cu preţuri de peste 200.000 de euro. Cel mai bun dealer rămâne cel din Abu Dhabi, iar Statele Unite îşi menţin poziţia de cea mai mare piaţă. În România, un Rolls-Royce poate fi achiziţionat prin intermediul Automobile Bavaria Group, care la Bucureşti deţine un service oficial, dar şi un dealer la München.
     

  • Charles de Gaulle a avut dreptate: ”Anglia nu mai este ceea ce a fost odată!”

    Joi, 23 iunie 2016, cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au votat, în proporţie de aproximativ 52%, ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Au trecut mai bine de 40 de ani de când britanicii au aderat la Blocul Comunitar şi se pare că atunci, la fel ca şi acum, procesul a fost unul laborios şi nelipsit de dificultăţi.

    Pe parcursul anilor ’60 – ’70, relaţiile franco-britanice erau dominate de eforturile liderilor europeni de a convinge Franţa să o accepte. Întreaga decizie stătea în mâinile preşedintelui Charles de Gaulle.

    Vezi aici de ce Charles de Gaulle a avut dreptate: ”Anglia nu mai este ceea ce a fost odată!”

  • Banca Angliei a anunţat că are pregătite 310 miliarde de euro pentru Marea Britanie

    Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a anunţat vineri că instituţia pe care o conduce are pregătite 250 miliarde de lire sterline (310 miliarde de euro), suplimentar, pentru a spriji pieţele financiare după Brexit, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin a trimis un suporter special înainte meciul Angliei împotriva Rusiei la Euro 2016

    Fregata britanică HMS Kent a interceptat, cu câteva zilei înainte de meciul dintre Anglia şi Rusia, submarinul rus Stary Oskol, înarmat cu rachete şi torpile, trecând prin Strâmtoarea Dover, informează The Independent.

    Cotidianul britanic The Sun glumeşte pe această temă spunând că este o metodă de-a lui Vladimir Putin de a încuraja spiritul patriotic al jucătorilor şi suporterilor din Franţa înainte de meci şi de-ai intimida pe englezi.

    Potrivit Daily Mail, submarinul a venit din Marea Nordului, însă Marina Regală Britanică a refuzat să ofere detalii despre destinaţia navei ruseşti. Submarinul a fost escortat de către fregat britanică înapoi la Strâmtoarea Dover.

    Cu toate acestea, înainte de meci, fanii celor două echipe de fotbal s-au încăierat pe străzile din MArsilia. În urma altercaţiei, 31 de răniţi sunt trataţi în spitalele din Marsilia, iar un suporter englez este grav rănit, potrivit unui raport al prefecturii, după ciocnirile dintre fanii englezi şi ruşi, în jurul Vechiului Port al oraşului francez.