Preşedintele unei ţări care a demarat procesul de aderare la UE a ironizat Uniunea Europeană.
“Noi găzduim 2,2 milioane de imigranţi, întreaga Europă abia găzduieşte mai puţin de 250.000”, a declarat acesta.
Tag: aderare
-
Isărescu: Ţinta de aderare la euro în 2019 nu mai este fezabilă, ne trebuie o foaie de parcurs clară
“Ţinta 2019 pentru euro nu mai este fezabilă pentru că ar fi trebuit ca, cel mai târziu în iunie 2016, să intrăm în ERM II, anticamera zonei euro, pentru care pregătirea e complicată. Tehnic nu mai este posibil, char dacă am dori politic”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la briefingul după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale.
Chiar şi în situaţia intrării în anticameră în iunie 2016 cu un efort deosebit de a îndeplini condiţiile, ceea ce este improbabil, dacă nu imposibil, mai există perioada de minimum doi ani în care România trebuie să rămână în aceasta, fără a garanta intrarea în zona euro în 2019 şi demersurile nu trebuie forţate în acest moment.
“Noi avem o abordare pe care am mai spus-o şi o s-o propunem din nou Guvernului, preşedintelui ca, înainte de orice decizie, de stabilirea unei date, să ne facem o foaie de parcurs, trebuie să ştim ce înseamnă atingerea acelei date, o foaie de parcurs care să fie discutată politic, să fie însuşită şi de opoziţie, pentru că la anul suntem în alegeri. Pentru foaia de parcurs trebuie un consens la nivel naţional, mai mult decât unul politic poate”, a adăugat Isărescu.
Şeful BNR a punctat că societatea românească trebuie să înţeleagă că aderarea la euro este un proces complicat, care presupune nu doar schimbarea monedei, ci schimbări în toate componentele societăţii, inclusiv în plan cultural.
“Plus că trebuie să răspundem la mai multe întrebări: comiterul de trecere la euro din ceva fi format? Cât va fi guvernamental, cât va cuprinde partea tehnică din banca centrală, cât va acoperi societatea civilă? Răspunsul la aceste întrebări va veni pe cale de consecinţă”, a precizat Isărescu.
Totodată, el a reamintit că celelalte ţări din regiune care intenţionează să adere la euro nu şi-au fixat o dată anume, ci vor să aştepte pentru când situaţia va fi adecvată sau când condiţiile vor fi îndeplinite.
-
Isărescu: Nu cred într-o ţintă de aderare la euro fără o foaie de parcurs din momentul acesta
“Nu cred într-un interval ţintă fără o foaie parcurs din momentul acesta. Nu este 2019, atunci care este, dacă nu ai foaie de parcurs? Mai dăm cu banul şi mai spun eu că este 2021 sau 2022? În acest moment, orice schimbare a ţintei este neserioasă fără o foaie de parcurs. Nu cred că este cazul pentru o dezbatere pe data de 1 ianuarie 2019. Vrem toţi în Europa, dar ştim unde ne ducem? Unde ne ducem este în proces de transformare! Unde te duci?”, a răspuns vineri Isărescu, fiind întrebat ce crede despre faptul că Guvernul a menţinut data ţintă de aderare pentru 1 ianuarie 2019 în Programul de convergenţă transmis Comisiei Europene, deşi BNR a exprimat o poziţie mai degrabă împotriva acestui termen.
El a menţionat că aderarea la zona euro reprezintă un proiect complex, care nu se rezumă numai la ţintă, şi a apreciat că “este chiar periculos să discutăm doar depre ţintă”.
“Primul pas este seriozitatea. Suntem serioşi cu proiectul ăsta sau am terminat alte subiecte de dispută superficială şi hai să mai creăm unul, că BNR zice într-un fel şi Guvernul în altul? Eu cred că suntem pe aceeaşi linie. Multe probleme sunt, însă, la nivelul Guvernului, care ar trebui să treacă la capitolul priorităţi foarte multe chestiuni pe care, probabil că din considerente politice interne, nu le au acolo. Nu văd o discuţie serioasă despre proiectul euro dacă vom avea alte priorităţi”, a mai spus Isărescu.
Guvernatorul a punctat că poziţia băncii centrale a fost exprimată în scris şi că aceasta este mai nuanţată, subliniind valenţele pozitive ale unei ţinte ambiţioase, dar şi pericolele ca, odată cu trecerea timpului, dacă nu se fac paşi concreţi, prin pierderea credibilităţii, ţinta “să facă mai mult rău decât bine”.
“Cred că suntem la frontiera acestui moment. Aşteptăm să discutăm cu Guvernul, cu Parlamentul, cu Preşedinţia. Punctul de vedere al BNR a fost expus şi este mai nuanţat decât a spune că este o divergenţă”, a explicat şeful băncii centrale.
El a spus că este nevoie de o dezbatere publică, puncâtnd că există un deficit de analiză, respectiv tratarea “mai uşuratică” a acestei probleme.
“Nu este o problemă uşoară, este un program de ţară, greu, dificil, are “n” componente. Nu cred că discuţiile astea trebuie ţinute în secret, este vorba de o dezbatere publică. (…) În momentul în care vom şti ce avem de făcut noi (BNR – n.r.), Guvernul, Parlametul, modificări de legi, pentru că ai nevoie de modificări de legi importante pentru trecerea la euro, cu calendarul, cu realismul fiecărei măsuri, abia atunci vom şti cam care este termenul realist”, a adăugat guvernatorul.
Isărescu a punctat că un termen ambiţios are valenţe pozitive dacă mobilizează societatea într-o anumită direcţie, dacă este un catalizator al reformelor şi o ancoră pentru politici coerente.
Întrebat dacă BNR ar putea grăbi calendarul de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii ţinute de bănci la banca centrală pentru a ajunge la nivelul european de 2%, în condiţiile în care s-ar menţine totuşi calendarul de aderare şi având în vedere intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) cu cel puţin doi ani înainte, guvernatorul a spus că măsura trebuie să fie sustenabilă şi nu trebuie accelerată forţat.
“Noi nu putem să riscăm să accelerăm ceva ce nu este sustenabil. Dacă condiţiile sunt propice, putem să procedăm odată şi la o reducere cu 4 puncte a rezervelor. Dacă vă uitaţi în trecutul nostru, am făcut mişcări din astea mai accentuate, dar determinantul deciziilor noastre este legat de sustenabilitatea măsurii. Măsura trebuie să fie funcdamentată, să nu creeze mai multe probleme decât beneficii. Graba strică treaba şi nu vom face acest lucru, în mod categoric”, a conchis guvernatorul.
-
Iohannis: Aderarea la Schengen şi adoptarea monedei unice, încă procese de integrare nefinalizate
”Aniversăm astăzi 10 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României (şi Bulgariei ) la Uniunea Europeană, eveniment care a avut loc la Abaţia Neumünster din Luxemburg. 25 aprilie 2005 este un moment cu o semnificaţie deosebită pentru ţara noastră. Semnarea Tratatului de aderare a venit după un proces dificil de negocieri care a marcat transformări profunde în multe domenii ale vieţii economico-sociale”, arată şeful statului, în mesajul transmis de Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Klaus Iohannis consideră că ”acest moment a însemnat recunoaşterea faptului că România era pregătită să devină membră a Uniunii Europene, să se alăture unui spaţiu de valori definit de democraţie, stat de drept, economie de piaţă, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
”Aderarea României la Uniunea Europeană, la fel ca şi aderarea la NATO, a demonstrat că elitele politice şi societatea sunt capabile să-şi unească eforturile în direcţia unor obiective naţionale majore, care depăşesc interese particulare sau conjuncturale. Astăzi putem fi mândri de faptul că facem parte dintr-o uniune de state suverane cu rol semnificativ la nivel global, din marea familie europeană pentru care asigurarea păcii, stabilităţii, prosperităţii pentru cetăţenii săi şi promovarea democraţiei şi a statului de drept sunt obiective fundamentale”, declară şeful statului.
Iohannis mai afirmă că ”România a demonstrat că este un partener credibil şi predictibil care pledează consecvent pentru adâncirea proiectului european, pentru respectarea principiilor şi valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”.
”Drumul parcurs de România de la momentul semnării Tratatului de aderare şi până acum nu a fost simplu. România s-a transformat mult, ca stat şi ca societate, în toţi aceşti ani, eforturile depuse pentru modernizare fiind semnificative. Calitatea de membru al Uniunii Europene pe care România a obţinut-o începând cu 1 ianuarie 2007 a adus cetăţenilor români multiple beneficii. Crearea unui cadru legislativ în concordanţă cu cel al Uniunii Europene, asigurarea accesului la fondurile structurale şi de coeziune, participarea la procesul de luare a deciziilor la nivelul european, libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul Uniunii, precum şi accesul companiilor româneşti pe piaţa unică europeană fac parte dintre beneficiile obţinute”, consideră preşedintele Iohannis.
El apreciază că ”există, încă, procese de integrare nefinalizate precum aderarea la Spaţiul Schengen şi adoptarea monedei unice. Rămânem profund ataşaţi realizării acestor două obiective cât mai curând posibil”.
”Vom sprijini, în continuare, consolidarea Uniunii Europene, adâncirea integrării europene. Susţinem menţinerea unităţii proiectului european şi a solidarităţii între statele membre ca elementele centrale ale acestei construcţii. România are toate premisele pentru a-şi consolida poziţia în interiorul Uniunii Europene, astfel încât vocea noastră să fie mai puternică în procesul decizional la nivel european. Iar acţiunea noastră comună va fi în această direcţie. Am convingerea că, pe baza experienţei acumulate în aceşti 10 ani care au trecut de la semnarea Tratatului de aderare, vom valorifica mai bine oportunităţile create de apartenenţa noastră la Uniune în beneficiul tuturor cetăţenilor români”, se mai arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis.
-
Isărescu: Sprijin aderarea la euro ca program naţional, nu neapărat pentru 2019, care e greu de atins
“De aceea şi spijin aderarea la euro, nu neapărat ţinta 2019 este cea pe care o sprijin, este foarte greu de atins. De aceea şi spun că este un proiect ambiţios dar ne trebuie un program naţional”, a spus Isărescu, la finalul conferinţei “Mugur Isărescu şi invitaţii săi”.
În urmă cu o lună, Isărescu afirma că nu are cum să nu susţină aderarea la zona euro în 2019, mai ales că vârsta nu-i mai permită să creadă în proiecte de decenii, sugerând că îşi doreşte trecerea la moneda unică în următorul mandat la conducerea BNR.
Declaraţia de marţi a reprezentat concluzia seminarului al cărui subiect principal a fost cercul vicios în care România s-a zbătutu timp de aproape 20 de ani, şi din care a ieşit cu greu în ultimii ani, prin ajustarea abruptă a dezechilibrelor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Noul preşedinte al Comisiei Europene: UE nu se va mai extinde în următorii cinci ani
“Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani”, a precizat Juncker în faţa parlamentarilor europeni, care urmează să voteze în cursul zilei nominalizarea sa.
“UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28” de state membre, a adăugat el, amintind că 13 ţări au aderat în ultimii zece ani.
“În timpul preşedinţiei mele la Comisie, negocierile în curs vor continua, în special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectivă europeană”, a adăugat el.
Fostul premier luxemburghez a menţionat de asemenea încetinirea procesului de extindere în ultimii ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Isărescu: Politic există consens că aderarea la euro ar putea avea loc în 2019. Guvernatorul BNR nu confirmă data
“România poate să anunţe acum că a ajuns la un consens politic privind aderarea la zona euro. Atât preşedintele, cât şi primul ministru au anunţat că obiectivul de aderare poate fi 2019. Este un obiectiv ambiţios care poate fi folosit ca ancoră pentru politicile economice”, a spus Isărescu la conferinţa Euromoney.
Isărescu nu a confirmat că BNR şi-a asumat acest obiectiv, punând accent însă pe faptul că beneficiile aderării nu sunt necondiţionate şi presupun multe eforturi şi reforme structurale care să permită o cât mai mare convergenţă reală, care s-a dovedit tot mai importantă după criza financiară din 2008.
El a arătat că, deşi în acest moment România stă bine în ceea ce priveşte criteriile nominale stabilite la Maastricht, menţionând poziţia fiscală, curba dobânzilor şi stabilitatea cursului, indicatorii reali sunt încă semnificativ sub media europeană.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
ANALIZĂ Erste: Obiectivul de adera în 2019 la zona euro este “foarte ambiţios”. Mai realist ar fi după 2021
“Ȋn ultimii ani, aderarea României la zona euro a devenit o ţintă mişcătoare. Ultimul termen menţionat acum este 2019. Considerăm acest nou termen ca fiind foarte ambiţios şi credem că o dată de aderare mai realistă ar fi dincolo de 2021”, se arată într-un raport al Erste “Aderarea României la zona euro: o ţintă mişcătoare?”
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Se caută un proiect de ţară
Şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, crede în schimb că proiectul este “prea mic” ca să fie un proiect de ţară şi că ar trebui ca obiectivul naţional să fie ca România să devină a şaptea forţă economică din UE (proiectul pe care îl vehiculase el pe când era prim-ministru). Tăriceanu neglijează însă că aderarea la zona euro nu doar că nu e un proiect mic, ci implică eforturi uriaşe de convergenţă reală cu zona euro, fără a pierde în acelaşi timp convergenţa nominală, aşa cum s-a întâmplat în guvernarea Tăriceanu, când “duduiala” economiei care creştea cu peste 7% s-a realizat pe seama unui deficit structural de peste 8% şi a unui deficit de cont curent de aproape 14%, pentru care România a plătit apoi scump, cu una din cele mai drastice ajustări fiscale din Europa.
După economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui să crească timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52% din media europeană, cât avea anul trecut, la 60% din media UE, cât avea Letonia, unul dintre cele mai sărace ţări intrate în zona euro (la 1 ianuarie 2014). O analiză recentă a BNR arată, de asemenea, că un indicator relevant pentru convergenţa reală, productivitatea muncii, ne situează nu numai în urma UE15 (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE15), ci şi a celor 9 state din Est membre ale UE (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE9).