Incidentul a avut loc pe 18 martie, când Miller, în vârstă de 36 de ani, călătorea cu trenul de la Washington spre New York. Actorul a sunat la serviciile de urgenţă şi a raportat că o pasageră are “o bombă în geantă”.
Trenul a fost oprit în Connecticut, pasagerii au fost evacuaţi, iar o echipă de genişti a căutat dispozitivul explozibil, fără a-l găsi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Organizatorii festivalului spun despre Benicio del Toro – care îi succede în acest rol Umei Thurman, preşedintele juriului de anul trecut – că este “nu numai un iubitor al filmului, ci şi un actor strălucit” şi “un artist care nu cunoaşte limitele”.
Benicio del Toro a fost membru al juriului competiţiei oficiale de la Cannes în urmă cu opt ani, când laureatul premiului Palme d’Or a fost filmul regizorului taiwanez Apichatpong Weerasethakul “Uncle Boonmee Who Can Recall His Past Lives”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Deşi s-a aflat tot la un eveniment caritabil, Robert de Niro nu a făcut rabat de la critici în privinţa lui Donald Trump, condamnând „lumea preşedintelui, dominată de lăcomie şi lipsa onestităţii”.
Evenimentul din 13 februarie din sala Dolby, situată în complexul Hollywood & Highland, a fost organizat pentru Fulfillment Fund, o organizaţie care ajută copiii săraci, pentru a primi o educaţie.
De Niro a început prin a vorbi despre activitatea Fondului şi apoi l-a criticat pe Trump: „o subvenţionare a studiilor universitare este importantă, dar educaţia fără umanitate este de fapt ignoranţă. Uitaţi-vă la preşedintele nostru. A reuşit să fie absolvent al Universităţii din Pennsylvania, a beneficiat de o educaţie de calitate, dar a rămas tot idiot. Îi lipseşte orice urmă de umanitate sau compasiune”.
„Desigur, a fost nevoit să treacă peste blestemul de a creşte bogat şi răsfăţat”, a declarat actorul cu două Oscaruri în palmares. „Şi a îndurat ruperea oaselor. Poate a avut un efect”. (După ce a terminat facultatea, în 1968, Trump ar fi trebuit să se înroleze alături de alţi 300.000 de tineri pentru a lupta în Vietnam, dar a primit scutire medicală, din cauza unei răni la picior). În 1978, Robert de Niro a jucat rolul principal în drama „The Deer Hunter – Vânătorul de cerbi”, o producţie despre traumele suferite de soldaţii americani în Vietnam şi încercările lor dificile de a-şi continua vieţile, după revenirea acasă.
„Este bine să vorbim în această seară, pentru că Trump tratează educaţia ca pe un element infracţional – un mod de a face profit de pe urma proştilor. Vrea cineva să înveţe la Universitatea Trump?”, a întrebat retoric Robert de Niro. „Când taci în faţa unei asemenea răutăţi, devii complice la ea”.
Cu o voce inconfundabilă, actorul ne întreabă direct „Salut, România! Încă mai plăteşti cash în 2018?”
Pe lângă oameni simpli, în spot pot fi văzuţi şi Mihai Dobrovolschi (Guerrilla), Dragoş Bucurenci şi Cătălin Ştefănecu (TVR).
Actorul în vârstă de 40 de ani a confirmat informaţia printr-un mesaj pe platforma online Instagram: “Time for Al Cap (Este timpul pentru Al Cap, n.r.)”.
Al Capone, supranumit “Scarface”, a dominat lumea interlopă din Chicago în perioada prohibiţiei. Arestat în 1931 pentru evaziune fiscală şi eliberat în 1939, celebrul mafiot a murit în 1947 din cauza neurosifilisului, o boală care, în ultima perioadă a vieţii, i-a afectat serios capacităţile mintale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“The Shape of Water”, de Guillermo del Toro, a fost desemnat cel mai bun lungmetraj, la cea de-a 90-a ediţie a galei Academiei de film americane, care a avut loc duminică noapte, la Dolby Theatre din Los Angeles.
Filmul “Forma apei/ The Shape of Water”, scris şi regizat de Guillermo del Toro şi având în distribuţie actori celebri precum Sally Hawkins, Octavia Spencer, Richard Jenkins, Michael Shannon, Doug Jones, Michael Stuhlbarg, era lider în topul nominalizărilor la Oscar, cu 13 selecţii.
“The Shape of Water” este marele câştigător al galei Oscar 2018, cu patru trofee, celelalte trei premii Oscar fiind acordate pentru cel mai bun regizor, cea mai bună coloană sonoră (Alexandre Desplat) şi cea mai bună regie artistică (Paul Denham Austerberry, Shane Vieau şi Jeffrey A. Melvin).
La premiul Oscar pentru cel mai bun film au mai fost nominalizate “Three Billboards Outside Ebbing, Missouri”, de Martin McDonagh, “The Post”, de Steven Spielberg, “Get Out”, de Jordan Peele, “Darkest Hour”, de Joe Wright, “Lady Bird”, de Greta Gerwig, “Call Me By Your Name”, de Luca Guadagnino, “Phantom Thread”, de Paul Thomas Anderson, şi “Dunkirk”, de Christopher Nolan.
După ce a încercat ginul produs de Aviation Gin, „cel mai bun din lume”, aşa cum îl consideră el, Reynolds s-a hotărât să investească. „Odată ce l-am gustat, am ştiut că vreau să mă implic în cadrul companiei, la un nivel înalt.”, spune actorul, acum proprietar şi preşedinte al Aviation Gin.
Potrivit publicaţiei Wine Enthusiast, Aviation, fondată în Portland, Ore., este unul dintre cei mai bine cotaţi producători de gin din lume. Compania a vândut în jur de 25.000 de sticle în 2017. „Dacă cineva crede că toate tipurile de gin au acelaşi gust, se înşală. Aviation se situează în altă ligă, şi sunt foarte mândru să fac parte din companie”, susţine Reynolds. El adaugă că acest tip de gin are o aromă mult mai uşoară faţă de clasicele tipuri de gin London Dry.
Reynolds nu e prima vedetă care şi-a cumpărat un brand de băuturi alcoolice. Drake, Jay-Z şi P.Diddy deţin, de asemenea, astfel de companii, iar actorul George Clooney a vândut anul trecut compania de tequila Casamigos pe care o deţinea contra sumei de un miliard de dolari.
Din tot ce a deşertat din sacul de Moş Crăciun al Apărării, ”capacităţile de luptă submarine“ au stârnit un haz oarecum îndreptăţit. Atât ideea în sine, cât şi faptul că un submarin ar fi lansat la apă din docurile unui şantier naval autohton.
Într-o scăpare de sinceritate, până şi ministrului ”chestiunea“ i s-a părut ”puţin stranie“, după care tot dumnealui s-a plâns că a fost ”greşit înţeles“. Aşa că de la unul a mai adăugat şi submarinele vor fi trei.
Dincolo de generozitatea verbală a ofertei, realitatea şi ”timingul“ arată diferit faţă de visurile submersibile ale capilor Apărării.
În primul rând, dotarea cu submarine este obiectul unui program pe termen mediu şi lung. Anul 2018 este doar startul pentru noile achiziţii ale Forţelor Navale. Deocamdată, nu se ştie prea clar ce fel de tip de submarin va fi, pentru că abia acum se schiţează parametrii tehnici. Programul pentru capacităţile de luptă submarine trebuie aprobat de CSAT şi de Parlament. Că va fi o prioritate, că vor fi decizii rapide, este îndoielnic. Întâietate vor avea deciziile legate de corvete şi fregate. Inclusiv ministrul Fifor a sfârşit prin a explica aceste ”impedimente“. Aşa, la amănunte care nu sună nici politic, nici nu dau strălucitor electoral.
Foarte recent, viceamiralul Alexandru Mărşu, comandantul Forţelor Navale Române, a expus limpede situaţia şi priorităţile pe categorii de dotări. ”La acest moment, avem ca forţe principale trei fregate, pe care dorim să le modernizăm astfel încât pentru proiecţia 2026 să avem trei fregate modernizate. Prin derularea programului major de achiziţie a corvetelor, vom avea patru corvete moderne şi două corvete modernizate. Din punctul de vedere al navelor fluviale, vom avea trei monitoare care în acest moment sunt în parcurs de remotorizare, astfel încât vom extinde durata de exploatare pentru următorii 10 – 15 ani, cel puţin. Şi cinci vedete blindate. Toate sunt în derularea acestui program, în acest moment“, a spus comandantul Forţelor Navale, adăugând: ”Proiecţia pe care o avem pe termen mediu şi lung este completarea submarinului actual cu un alt program de trei submarine de clasă medie, necesare pentru desfăşurarea acţiunilor în Marea Neagră, iar în privinţa navelor purtătoare de rachete, în acest moment, în urma modernizării vor rămâne în serviciu cu alt tip de armament reactiv şi cu alţi senzori“.
”Torpila“ lansată de ministrul apărării este că, fie ce o fi, corvetă, fregată, submarin, barcaz sau bărcuţă cu vâsle, dar mai ales submarin, va fi produs într-un şantier naval românesc. Că putem.
”Eu vă spun că este un proiect perfect realizabil şi putem face lucrul acesta într-un şantier naval românesc, aşa cum putem construi şi orice alt tip de navă“, a spus fără echivoc ministrul.
Avem oţelul necesar, dar nu şi tehnologia pentru „first class“. România nu deţine tehnologia necesară pentru construcţia submarinelor first class, dar ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, a declarat, pentru Mediafax, Gelu Stan, directorul executiv al Asociaţiei Constructorilor de Nave din România (ANCONAV).
”În privinţa submarinelor first class vă confirm că nu avem tehnologia necesară, cei care sunt capabili pentru astfel de construcţii în domeniu sunt foarte puţini şi ţările unde se produc se numără pe degetele de la o singură mână, repectiv Germania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Statele Unite, Coreea de Sud şi China. Mai sunt alţi câţiva sateliţi, dar nu se încadrează la categoria de clasă şi dotări. Deşi nu ştim ce fel de submarine de clasă vrea să achiziţioneze statul român, totuşi ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, dar ponderea valorică a acestuia ca material este de până la 3% din valoarea produsului finit“, a spus directorul executiv al ANCONAV.
Nici specialiştii necesari nu-i avem şi proiectul este realist dacă românii vor construi numai corpul submarinului.
”Nu avem specialiştii necesari, atât proiectul tehnic, cât şi cel de execuţie, know-how-ul aferent tehnologiei de execuţie trebuie cumpărate de la producătorii din statele enumerate mai sus. Menţionez că, în cazul cumpărării acestui proiect, inclusiv tehnologiile şi know-how-ul aferent, submarinele pot fi construite la unul din următoarele şantiere: DMHI, Şantierul Naval Constanţa, Vard Tulcea şi Şantierul Naval Damen Galaţi. Însă aportul valoric din total produs finit, pentru oricare din şantierele unde se construiesc submarinele, nu depăşeşte maximum 15-17%, deoarece restul sunt dotări, echipamente specifice, armament, care nu pot fi produse în România. Proiectul este realist dacă noi vom construi numai corpul submarinului şi eventual vom participa la montajul unor echipamente, dotări, sub supervizarea celui care are în licenţă proiectul, produsul“, a mai spus Gelu Stan.
Şantierul naval Damen Galaţi este în silenzio stampa, dar…
”Cu regret vă informăm că nu dorim să comentăm acest subiect în nici un fel“, i-au spus corespondentului Mediafax reprezentanţii Şantierului Naval Damen Galaţi, întrebaţi despre posibilitatea construirii unui submarin în acest şantier.