BusinessMagazin

Tag: active

  • Bill Gates, avertisment dur privind NFT-urile: Se bazează pe „teoria prostului mai mare”

    Miliardarul Bill Gates a declarat că proiectele bazate pe criptomonede, precum token-urile non-fungibile (NFT-uri), reprezintă o serie de escrocherii „bazate pe teoria prostului mai mare”, reiterându-şi astfel poziţia critică vizavi de activele digitale, conform Bloomberg.

    „În mod evident, imaginile scumpe cu maimuţe vor îmbunătăţi imens lumea”, a spus în mod sarcastic cofondatorul Microsoft, prezent în cadrul unei conferinţe privind schimbările climatice de marţi, adăugând că nu va cumpăra sau va shorta (vinde în lipsă) vreodată clasa respectivă de active.

    Gates a criticat şi în alte rânduri industria crypto. Anul trecut, s-a contrazis cu Elon Musk, şeful Tesla şi SpaceX, cu privire la efectele de mediu ale minării de Bitcoini şi la faptul că moneda este prea riscantă pentru investitorii de retail.

    În timpul conferinţei de ieri, organizată de TechCrunch, Gates a vorbit din poziţia de fondator al Breakthrough Energy Ventures, un fond axat pe mediu creat în 2015. Fostul CEO al Microsoft a detaliat cu privire la dificultăţile pe care le implică recrutarea de angajaţi în industria chimică şi producţia de oţel, sectoare care au nevoie de un nivel mai redus de emisii de gaze cu efect de seră.

    Bitcoin s-a prăbuşit luni cu 15% şi cu 5,4% ieri, ca parte a unui val de vânzări din spaţiul crypto, „alimentat” de estimările privind inflaţia şi ratele dobânzilor din SUA, cât şi de decizia platformei Celsius de a întrerupe retragerile şi transferurile de monede virtuale. Între timp, au fost afectate şi unele colecţii populare de NFT-uri, precum Bored Ape Yacht Club (BAYC).

    Gates a apărat, totodată, iniţiativele de digital banking pe care le-a susţinut prin fundaţiile filantropice din care face parte, descriindu-le drept „de sute de ori mai eficiente” decât criptomonedele.

     

  • Bill Gates critică din nou spaţiul crypto şi spune că NFT-urile se bazează pe „teoria prostului mai mare”

    Miliardarul Bill Gates a declarat că proiectele bazate pe criptomonede, precum token-urile non-fungibile (NFT-uri), reprezintă o serie de escrocherii „bazate pe teoria prostului mai mare”, reiterându-şi astfel poziţia critică vizavi de activele digitale, conform Bloomberg.

    „În mod evident, imaginile scumpe cu maimuţe vor îmbunătăţi imens lumea”, a spus în mod sarcastic cofondatorul Microsoft, prezent în cadrul unei conferinţe privind schimbările climatice de marţi, adăugând că nu va cumpăra sau va shorta (vinde în lipsă) vreodată clasa respectivă de active.

    Gates a criticat şi în alte rânduri industria crypto. Anul trecut, s-a contrazis cu Elon Musk, şeful Tesla şi SpaceX, cu privire la efectele de mediu ale minării de Bitcoini şi la faptul că moneda este prea riscantă pentru investitorii de retail.

    În timpul conferinţei de ieri, organizată de TechCrunch, Gates a vorbit din poziţia de fondator al Breakthrough Energy Ventures, un fond axat pe mediu creat în 2015. Fostul CEO al Microsoft a detaliat cu privire la dificultăţile pe care le implică recrutarea de angajaţi în industria chimică şi producţia de oţel, sectoare care au nevoie de un nivel mai redus de emisii de gaze cu efect de seră.

    Bitcoin s-a prăbuşit luni cu 15% şi cu 5,4% ieri, ca parte a unui val de vânzări din spaţiul crypto, „alimentat” de estimările privind inflaţia şi ratele dobânzilor din SUA, cât şi de decizia platformei Celsius de a întrerupe retragerile şi transferurile de monede virtuale. Între timp, au fost afectate şi unele colecţii populare de NFT-uri, precum Bored Ape Yacht Club (BAYC).

    Gates a apărat, totodată, iniţiativele de digital banking pe care le-a susţinut prin fundaţiile filantropice din care face parte, descriindu-le drept „de sute de ori mai eficiente” decât criptomonedele.

     

  • Alertă în întreaga lume, criptomonedele se prăbuşesc: Cel mai mare exchange a îngheţat retragerile de Bitcoin

    • Piaţa crypto a pierdut weekendul trecut aproximativ 200 de miliarde de dolari 

     

    Platforma de exchange pentru criptomonede Binance, cea mai mare la nivel mondial, a blocat retragerile monedei Bitcoin din cauza „unei tranzacţii blocate care a cauzat întârzieri”, conform CNBC.

    Iniţial, CEO-ul şi fondatorul Changpeng Zhao a scris pe Twitter că problema va fi rezolvată în 30 de minute, însă, ulterior, a declarat că situaţia „va persista mai mult decât estimasem”. De asemenea, CEO-ul a menţionat că eroarea „afectează doar reţeaua Bitcoin” şi deţinătorii „îşi pot retrage monedele prin alte reţele, precum BEP-20”.

    Ştirea vine într-un moment în care Bitcoin a coborât cu 10% luni la sub 24.000 de dolari, atingând cel mai slab nivel din decembrie 2020. Cea mai valoroasă criptomonedă din lume a fost lovită de temerile macroeconomice, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc. Astfel, industria crypto a pierdut circa 200 de miliarde de dolari doar în weekend-ul trecut.

    Binance înregistrează zilnic tranzacţii spot de circa 14 miliarde de dolari şi volume de 50 de miliarde de dolari în instrumente financiare derivate.

    Luni, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe retragerile şi transferurile între conturi din cauza „condiţiilor extreme de pe piaţă”, marcând un nou moment presant pentru industria monedelor digitale. La scurt timp după anunţ, Bitcoin şi Ethereum au scăzut cu 6%, respectiv 8%.

    Celsius Network este un jucător important în domeniul împrumuturilor crypto, atrăgând anul trecut o finanţare de 750 de milioane de dolari. În august 2021, compania avea active de 20 de miliarde de dolari, însă nivelul a scăzut la 11,8 miliarde pe 17 mai 2022.

    Anterior, crypto-proiectul Terra (LUNA) – aflat în top 10 la nivelul întregii industrii – s-a prăbuşit în 24 de ore cu 98% şi a provocat pierderi fără precedent pentru investitorii crypto care se concentrează pe proiecte majore, aflate la vârful pieţei.

    Reţeaua Terra operează un „stablecoin algoritmic”, cunoscut drept TerraUSD (UST), a cărui valoare ar trebui să rămână în permanentă la paritate de 1 la 1 cu dolarul american. Într-o piaţă crypto puţin reglementată, investitorii aleg stablecoin-urile în momente marcat de volatilitate, însă UST s-a chinuit să rămână stabil în vreme ce investitorii au renunţat masiv la poziţii.

     

  • Ce se întâmplă cu hotelurile Transilvania Investments de pe litoralul românesc. Radu Roşca, CEO: Sunt zeci de vizite făcute în teren şi mii de pagini de documente care au fost studiate

    * Transilvania Investments deţine 78,1% din THR Marea Neagră, cu 28 de hoteluri şi un total de 4.500 de camere şi 63,8% din Turism Felix, cu cinci hoteluri ** Pentru analiza companiilor hoteliere, societatea a angajat The Makers şi Winsedswiss

     

    Transilvania Investments (simbol bursier TRANSI), societate de investiţii care şi-a schimbat de curând denumirea din SIF Transilvania în urma unui proces de rebranding, a început şi un proces de analiză a activelor pe care le deţine în sectorul turistic pentru a stabili viitorul celor 33 de hoteluri şi al restaurantelor de pe litoralul românesc şi de la Băile Felix.

    „Este vorba de redefinirea întregii strategii pe care o avem pentru investiţiile în sectorul turistic, un domeniu care ocupă, actualmente, 35% din structura portofoliului companiei şi în care Transilvania Investments are active importante, fiind practic cel mai mare proprietar de hoteluri din Romania”, spune Radu Roşca, preşedinte executiv şi director general al Transilvania Investments, pentru ZF.

    Compania are plasamente active în companii din ramuri diverse ale industriei ospitalităţii, de la turism de business, leisure sau cel balnear. Două dintre cele mai importante deţineri ale sale în sectorul turistic sunt participaţia de 78,1% la THR Marea Neagră, companie cu 28 de hoteluri şi un total de 4.500 de camere, respectiv cea de 63,8% la Turism Felix, cu cinci hoteluri. Ambele companii sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti.

    Preşedintele societăţii susţinea în cadrul unei ediţii ZF Live din luna martie că analiza ar urma să indice dacă vor investi direct în unele hoteluri, dacă vor fi branduite cu un brand propriu sau dacă vor fi puse sub umbrela altui brand. Acesta spunea că la finele anului 2022 se aşteaptă să se concretizeze o imagine de ansamblu a facilităţilor după care se vor lua decizii cu privire la modul de funcţionare în continuare.

    „Ne dorim să avem nişte repere mult mai clar definite privind fezabilitatea şi rentabilitatea acestor investiţii şi să creăm o sinergie între filialele noastre, care poate aduce automat o creştere a calităţii portofoliului şi a valorii sale de piaţă. Este unul din paşii foarte importanţi pe care ni i-am asumat odată cu noua identitate şi viziune de business pe care le-am adoptat”, spune Radu Roşca la solicitarea ZF.

    Anul 2021 a adus rezultate în creştere puternică pentru companiile hoteliere ale Transilvania Investments, în timp ce primele trei luni din 2022 au venit cu scăderi, determinate bineînţeles şi pe fondul sezonalităţii business-urilor.

    Turism Felix (simbol bursier TUFE), companie care administrează un complex turistic în staţiunea Băile Felix de lângă Oradea, a încheiat anul 2021 cu un profit net de 11,2 mil. lei, de peste 24 de ori mai mare faţă de rezultatul net din 2020, la afaceri de 82,2 mil. lei, în urcare cu 52,8% faţă de anul anterior.

    Compania hotelieră a încheiat primul trimestru din 2022 cu o pierdere netă de 4,3 mil. lei, majorată de la 944.000 de lei în primele trei luni din 2021, în contextul unor afaceri de 9,4 mil. lei, în scădere cu 0,8%, arată calculele realizate de ZF pe baza rapoartelor financiare publicate la BVB.

    Turism Felix are 156,2 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 73,76% de Transilvania Investments, în timp ce SIF Oltenia deţine 29,26% din capitalul social. Acţiunile TUFE se tranzacţionează în scădere cu 8,6% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 168.000 de lei, arată datele BVB.

    Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră (simbol bursier EFO), companie care administrează 11 hoteluri de pe litoral şi mai multe restaurante, a încheiat anul 2021 cu un profit net de 3,43 mil. lei, în scădere cu 25,1% faţă de 2020, la venituri din exploatare de 50 mil. lei, plus 118,2%, adică de peste două ori mai mari.

    După ce şi-a dublat veniturile în 2021, în primul trimestru din 2022, THR Marea Neagră a raportat pierderi de 5,3 milioane de lei, de la pierderi de 4,7 milioane de lei în T1/2021, la venituri din exploatare de 83.600 de lei, cu 85,4% mai mici, potrivit calculelor ZF.

    Compania are 103,7 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 78,1% de Transilvania Investments. Acţiunile EFO înregistrează un avans de 12,7% în 2022, pe fondul unui rulaj de 3,1 mil. lei. În ultimele 12 luni, acestea au un avans de 37,1%, arată datele BVB.

    În strategia pentru anii 2020-2024, Transilvania Investments menţionează că „pentru sectorul de turism, ne-am propus ca în subportofoliul de filiale ce activează în cadrul sectorului de turism să producem o schimbare a modelelor de administrare şi de business. Se vor exploata sinergiile existente între filialele ce activează în cadrul acestui sector pentru activităţile de tipul management operaţional, resurse umane şi financiar, promovare (marketing şi booking), programe de loialitate integrate etc.”.

    Pentru analiză, Transilvania Investments a angajat două companii, The Makers şi Winsedswiss, consorţiu care, potrivit lui Radu Roşca, are expertiză în domeniul managementului hotelier şi consultanţei în domeniu, atât în zona strategiei, cât şi în experienţa practică. Societatea nu a dezvăluit valoarea contractului.

    În prezent, Transilvania Investments este în proces de finalizare a primului pas, care a presupus o analiză detaliată a tuturor activelor hoteliere pe care le deţine, dar şi a pieţei. În total, sunt trei etape prin care va trece.

    „Ne-am uitat la nivel macro dar şi micro, au fost analizate date venite de la fiecare hotel pe care îl deţinem. Sunt zeci de vizite făcute în teren şi mii de pagini de documente care au fost studiate pentru că fiecare hotel are propriile particularităţi legate nu doar de management şi evoluţia ca business de până acum, ci şi de contextul de piaţă şi potenţialul de creştere. Acum, aşteptăm concluziile în urma cărora vom trece la următoare etapă, care va însemna implementarea propriu-zisă a direcţiilor strategice pe care le definim”, afirmă Radu Roşca.

    Directorul general adaugă faptul că acestea sunt abordări pe termen mediu şi lung, dar că societatea are pentru prima dată la îndemână nişte date foarte clare şi toate deciziile luate vor avea la bază anumiţi indicatori cheie de performanţă pe care să-i atingă.

    „Un aspect extrem de important este faptul ca aceşti indicatori de performanta ne vor permite prioritizarea investiţiilor, unde, pe lângă viziunea pe termen mediu si lung, vom avea si capacitatea de analiză a termenului scurt/ imediat, generator rapid de ROI”, adaugă Radu Roşca.

    Cele mai mari deţineri ale Transilvania Investments la începutul acestui an în activul net erau BRD (24,2%), Banca Transilvania (12,7%), Turism Felix (7,3%), OMV Petrom (6,7%) şi THR Marea Neagră (5,6%), reprezentând în total 56,5% din portofoliul pe piaţa reglementată, potrivit unui raport publicat de societate la BVB.

    În 2021, Transilvania Investements a raportat un profit net de 99,8 mil. lei, în urcare cu circa 189% faţă de 2020, la venituri nete totale de 132,6 mil. lei, comparativ cu 51,9 mil. lei în anul anterior. Suma de 91,9 mil. lei din rezultatul total reprezintă câştig net din activele financiare evaluate la valoare justă prin contul de profit şi pierdere.

    Pentru primul trimestru din 2022, societatea a anunţat un profit net de 41,6 mil. lei, în creştere cu 103,8% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2021, în contextul unor venituri din exploatare de 47,6 mil. lei, plus 87%, conform datelor din raportul trimestrial.

    Acţiunile TRANSI înregistrează o scădere de 18,84% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 15,1 mil. lei, conform datelor BVB.

     

  • JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, spune că Bitcoin ar putea să crească cu 28% şi reprezintă acum activul său alternativ preferat. Moneda, minus 37% în 2022

    JPMorgan Chase, principala bancă americană în funcţie de numărul de active, spune că preţul corect al Bitcoin este cu 28% peste nivelurile actuale, sugerând o „îmbunătăţire semnificativă” după dramaticele scăderi pe care le-a înregistrat industria crypto anul acesta, scrie Business Insider.

    Banca susţine că monedele digitale au depăşit industria imobiliară şi au devenit astfel activul său alternativ preferat, segment ce nu ia în calcul active „tradiţionale”, precum acţiunile şi obligaţiunile.

    Gigantul din Statele Unite spune, de asemenea, că preţul corect al monedei este de 38.000 de dolari, cu 28% peste nivelul de 29.700 de dolari afişat astăzi. Astfel, JPMorgan vede în viitor o serie considerabilă de creşteri pentru Bitcoin şi, în general, pentru piaţa criptomonedelor.

    Industria crypto a suferit declinuri masive în 2022, confruntându-se cu o inflaţie ridicată şi, implicit, cu majorarea ratelor dobânzilor, războiul din Ucraina şi încetinirea economiei chineze, aspecte care i-au determinat pe investitori să renunţe la activele de risc.

    Bitcoin a scăzut cu 37% de la începutul anului, în timp ce Ethereum este pe minus cu circa 48%. Valoarea de piaţă a tuturor criptomonedelor s-a prăbuşit de la 3.000 de miliarde de dolari în noiembrie anul trecut  la 1.300 de miliarde de dolari în mai 2022.

    Totuşi, JPMorgan argumentează că selloff-ul a lovit mai puternic crypto-activele prin comparaţie cu alte investiţii, notând aici industriile de privare equity şi real estate. În consecinţă, strategii băncii sunt de părere că monede digitale au, prin contrast, mai multe şanse de revenire.

    „Am înlocuit astfel sectorul imobiliar cu activele digitale, care au devenit activul nostru alternativ preferat, alături de fondurile de hedging”, scrie JPMorgan, adăugând că, deşi prăbuşirea TerraUSD a deteriorat sentimentul general din spaţiul crypto, fluxurile de capital nu par să se oprească.

    Recent, banca de investiţii le-a oferit activelor digitale rating-ul de „underweight” (sub-alocare), încadrându-le anterior la categoria „overweight” (supra-alocare).

     

  • Banca Centrală Europeană: Trebuie să aducem urgent activele crypto sub reglementare şi supraveghere

    Din ce în ce mai multe instituţii financiare încep să interacţioneze cu criptomonede sau cu active digitale utilizate ca formă de plată, ceea ce generează un risc ce s-ar putea revărsa în întreaga economie, a avertizat Banca Centrală Europeană (BCE), într-un raport publicat marţi, citat de CoinDesk.

    Autorităţile de reglementare şi-au întors atenţia spre piaţa crypto după ce proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98% în 24 de ore, punând sub semnul întrebării conceptul de „stablecoin algoritmic”, pe care îl promovează mai multe proiecte din piaţa crypto.

    „Ţinând cont de viteza cu care evoluează piaţa crypto şi de riscurile în creştere este important să aducem activele crypto în perimetrul de reglementare şi supraveghere cât mai urgent”, notează BCE.

    Uniunea Europeană lucrează în prezent la o legislaţie prin care va reglementa criptomonedele, într-o iniţiativă cunoscută drept Markets in Crypto Assets.

  • Împinşi de frica recesiunii, investitorii se retrag în masă din toate clasele importante de active: Acţiunile globale au pierdut aproape 12.000 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă de la vârful înregistrat în martie

    Investitorii s-au retras din toate clasele importante de active în ultima săptămână, acţiunile americane şi trezoreria fiind o excepţie rară de la exodul masiv, pe fondul îngrijorării că înăsprirea politicii monetare va împinge marile economii într-o recesiune, scrie Bloomberg.

    Acţiunile globale au pierdut aproape 12.000 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă de la vârful înregistrat în martie, deoarece investitorii au făcut dumping pe active de risc, pe fondul unui val de îngrijorări economice. În sondajul lunar al managerilor de fonduri al BofA, lansat la începutul acestei săptămâni, temerile de recesiune au depăşit riscurile din cauza inflaţiei şi a războiului din Ucraina, implicarea investitorilor în cumpărarea de acţiuni înregistrând cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.

    Cu toate acestea, o mare parte a experţilor de piaţă susţin că temerile legate de o recesiune iminentă sunt exagerate.

    Printre fondurile de acţiuni în ultima săptămână, acţiunile americane au înregistrat intrări de 0,3 miliarde de dolari, urmate de adăugări la acţiunile japoneze, în timp ce acţiunile europene şi-au extins ieşirile până la a paisprezecea săptămână. Investitorii s-au îngrămădit în acţiunile de mare capitalizare şi de creştere din SUA, în timp ce au ieşit din cursa celor şi cu capitalizare mică. Dintre sectoare, utilităţile şi imobiliarele au condus intrările, în timp ce sectorul financiar, materialele şi energia au înregistrat ieşiri.

  • Regele criptomonedelor se prăbuşeşte: Bitcoin a ajuns la cel mai slab nivel înregistrat din vara anului trecut, după ce băncile şi războiul au „muşcat” din piaţa cripto

    Bitcoin, cea mai importantă criptomonedă din lume, s-a prăbuşit sub preţul de 30.000 de dolari, semnalând prudenţa investitorilor care caută să se retragă din cele mai riscante domenii ale pieţelor globale, scrie Financial Times.

    Pe pieţele asiatice, cea mai tranzacţionată criptomonedă din lume, a atins pragul de 29,730 dolari, înainte ca în Europa să marcheze o revenire până la 32,000 de dolari. Astfel valoarea criptomonedei s-a înjumătăţit, de la un vârf de aproximativ 68,000 de dolari.

    Potrivit dateleor agregate de CryptoCompare, activele digitale trec printr-o perioadă dificilă în ultimele săptămâni. Valoarea totală a celor mai puternice 500 de asseturi s-a redus cu 50% de la vârful din noiembrie 2021, atunci când totaliza 1,6 trilioane de dolari.

    Şocul pe piaţa criptomonedelor şi fuga investitorilor din faţa unor astfel de active a venit după ce băncile centrale din întreaga lume au decis creşterea dobânzilor, ceea ce a declanşat tulburări în interiorul pieţelor internaţionale.

    Alte active printre care se numără obligaţiunile de tip junk au avut de asemenea de suferit pe fondul deciziei, însă criptomonedele au încasat cele mai puternice şocuri.

    Momentul de strălucire al pieţei cripto a venit în timpul apogelui pandemiei, atunci când băncile au redus la un nivel minim ratele dobânzilor, trimiţând investitorii la vânătoare de active cu un radament ridicat.

    „Riscul rămâne ridicat pentru toate tipurile de active, inclusiv pentru cripto-monede. Momentan nu există un domeniu în care investitorii să îşi poată adăposti banii de aceste şocuri” a declarat un analist al firmei Wedbush Securites.

    Conform datelor FT Wilshire, un indicator care urmăreşte primele cele mai puternice cinci cripto-monede digitale, exceptând Bitcoin, punctează o scădere de până la 70%.

    Chiar şi acţiunile deţinute în companiile care operează pe piaţa cripto au suferit un şoc. Coinbase s-a diminuat cu 67%, acţiunile ajungând să fie tranzacţionate sub preţul de 100 de dolari pentru prima dată de la listarea companiei pe bursa de la New York.

    În final, nici businessurile care se ocupă cu minarea criptomonedelor nu au scăpat de cutremur, înregistrând pierderi semnificative.

     

     

  • Bitcoin, la cel mai scăzut nivel din ianuarie, în ton cu prăbuşirea pieţelor bursiere

    Bitcoin a ajuns, luni, la cel mai scăzut nivel din ianuarie, în condiţiile în care pieţele bursiere în scădere au continuat să afecteze criptomonedele, care se tranzacţionează în prezent în linie cu aşa-numitele active mai riscante, cum ar fi acţiunile tehnologice, scrie Reuters.

    Bitcoin a coborât până la 33.266 dolari în tranzacţiile de luni dimineaţă, testând minimul din ianuarie, de 32.951 dolari. O scădere sub acest nivel ar fi cel mai scăzut nivel din iulie anul trecut.

    Apoi s-a stabilizat pentru a se tranzacţiona în jurul valorii de 33.500 dolari, în scădere cu 1,4%.

    „Cred că tot ceea ce ţine de criptomonede este încă clasificat ca activ de risc şi, similar cu ceea ce am văzut cu Nasdaq, majoritatea criptomonedelor sunt lovite”, a declarat Matt Dibb, COO al platformei de criptomonede Stack Funds din Singapore

    Indicele Nasdaq (.IXIC), puternic în sectorul tehnologic, a scăzut cu 1,5% săptămâna trecută şi a pierdut 22% de la începutul anului până în prezent, afectat de perspectiva unei inflaţii persistente care să forţeze Rezerva Federală a SUA să majoreze ratele, în ciuda încetinirii creşterii economice. Contractele futures ale Nasdaq au scăzut cu încă 0,8% în tranzacţiile din Asia, luni dimineaţă. MKTS-GLOB

    Dibb a declarat că alţi factori care au contribuit la declinul din weekend – bitcoin a închis vineri în jurul valorii de 36.000 de dolari – au fost lichiditatea scăzută a pieţei criptografice în weekend, dar şi temerile de scurtă durată că moneda stabilă algoritmică numită Terra USD (UST) şi-ar putea pierde legătura cu dolarul.

    Stablecoins sunt jetoane digitale ancorate la alte active tradiţionale, adesea la dolarul american.

    UST este urmărită îndeaproape de comunitatea criptografică atât datorită modului inedit în care îşi menţine nivelul de ancorare la dolar de 1:1, cât şi datorită faptului că fondatorii săi au stabilit planuri de constituire a unei rezerve de bitcoin în valoare de 10 miliarde de dolari pentru a susţine moneda stabilă, ceea ce înseamnă că volatilitatea UST ar putea să se răsfrângă asupra pieţelor de bitcoin.

    Ether, a doua cea mai mare criptomonedă din lume, care stă la baza reţelei ethereum, a coborât luni până la 2.421 de dolari, cel mai scăzut nivel de la sfârşitul lunii februarie.

  • Cum a ajuns caracatiţa City Insurance să aibă efecte în 10 ţări cu 14.000 de litigii

    Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR: Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu,. Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz,  disponibilităţile nu vor acoperi datoriile.

    Falimentul City Insurance, cel mai mare eşec de pe piaţa asigurărilor din România, derulat sub supravegherea ASF, îşi arată colţii şi în afara României cu 14.000 de litigii active în 10 ţări, conform informaţiilor prezentate ieri de Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance.

    „Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu. Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz, disponibilităţile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active şi sume de recuperat sau litigii pe rol se radiază şi compania dispare. În ceea ce priveşte sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanţă, apoi devin sentinţe executorii care se îndreaptă către persoanele responabile pentru sumele pentru care se constată că există o legătură de cauzalitate între faptele respective şi prejudiciul pe care l-au creat. Dar şi în această situaţie există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite. Acestea rămân un write-off pentru creditorii care nu reuşesc să recupereze sumele“, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru.

    De asemenea, Oana Munteanu, partener în cadrul CITR şi managerul proiectului City Insurance, susţine că având această dimensiune în piaţa din România, compania a fost subiectul multor litigii atât în ţară cât şi în afara ţării.

    „Pe lângă tabelul preliminar, s-au mai derulat câteva etape, printre care s-a realizat şi inventarul companiei. Având această dimensiune în piaţa din România, compania a fost subiectul multor litigii atât în ţară cât şi în afara ţării“, a spus Oana Munteanu.

    Astfel, City Insurance are un număr de 14.000 de litigii în 10 ţări care vor fi gestionate în perioada următoare, împreună cu o expunere totală de 8,4 mld. lei din zona asigurărilor de garanţii, unde creditorii s-au înscris la masa credală pentru a-şi recupera creanţele, dar situaţia încă nu este definitivată, după cum a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru.

    Până acum, la masa credală s-au înscris aproximativ 1.600 de creditori ai City Insurance.

    „Toate poliţele pe care City le-a emis, indiferent de natura lor sunt reziliate de drept ca efect al legii începând cu 11 mai, atât pentru RCA, cât şi pentru poliţele de garanţii. Pe de o parte există o diferenţă importantă între expunere şi datorie. După închiderea asigurărilor vom vedea exact unde sunt daune şi cât va fi exact de plată. Cei 8,4 mld. lei reprezintă plaja maximală, cel mai probabil suma totală va fi mai mică“, susţine CEO-ul CITR.

    El a mai adăugat că riscul ca oamenii să rămână neasiguraţi sau să nu respecte termenul acesta de 11 mai pentru reînnoirea poliţelor este mare.

    „Pe de altă parte, capacitatea de a prelua poliţele cred că este posibilă. Nu cred că va fi o sincopă din perspectiva vânzării unor poliţe noi pentru cei care rămân fără asigurare după data de 11 mai, întrebarea se va pune la ce preţ şi dacă consumatorul va fi dispus să îl plătească“, explică Paul Cîrlănaru.

    În ceea ce priveşte cauzele falimentului City Insurance, Paul-Dieter-Cîrlănaru a spus că din punct de vedere operaţional s-a observat un comportament agresiv privind vânzarea poliţelor şi o gestionare defectuoasă a relaţiei cu reasigurătorii.

    „City Insurance a avut o creştere accelerată a cotei de piaţă şi un focus agresiv pe vânzări. Practic, paralel cu dificultăţile pe care compania le înregistra şi cu angajamentele pe care compania şI le-a asumat în relaţia cu ASF privind recapitalizarea şi restabilirea echilibrului economic, observăm comportamentul comercial al companiei care continua să vândă poliţe într-un ritm accelerat acoperind o cotă tot mai mare de piaţă. Acest comportament se manifesta atât prin modalitatea în care compania vindea poliţe prin piaţa de brokeri, cât şi prin modul în care pentru a putea să suţină această creştere a volumului poliţelor ceda în reasigurare fără a recupera ulterior aceste sume de la reasigurător“, a mai detaliat CEO-ul CITR.

    În acelaşi timp, din perspectiva investiţională, City Insurance a făcut investiţii în active corporale ale căror valori s-au depreciat în urma reevaluării efectuate de experţi, iar în urma tranzacţiilor efectuate cu aceste active s-a ajuns la pierderi semnificative, respectiv 42 mil. lei identificaţi până în acest moment.

    „Sunt multe exemple de investiţii şi achiziţii care se dovedesc a fi neprofitabile pe termen lung sau tranzacţii în urma cărora avem active achiziţionate la preţuri superioare decât revânzarea lor ulterioară. Vedem de asemenea un comportament privind modul în care compania a încercat să îşi asigure lichidităţile necesare pentru a avea echiibru financiar impus de normele legale. Vorbim de mai multe împrumuturi care nu au avut efecte în patrimoniul societăţii. Sume pentru care s-au plătit dobânzi şi comisioane substanţiale“, a mai explicat Paul-Dieter Cîrlănaru.

    Astfel, City Insurance a acordat împrumuturi societăţilor afiliate cu şanse de recuperare reduse, soldul de recuperat ridicându-se la 82 mil. lei, în timp ce dobânzile achitate pentru împrumuturile primite şi comisioanele achitate intermediarilor pentru împrumuturi fără substanţă economică se ridică la 147 mil. lei.

    Pe data de 6 mai 2022 are loc prima adunare a creditorilor City Insurance, unde CITR va comunica stadiul falimentului până în acest moment. Următorii paşi în procedura de faliment, după întâlnirea creditorilor sunt evaluarea patrimoniului, dememrsurile pentru recuperarea creanţelor şi valorificarea activelor.

    De-a lungul timpului, premisele unui faliment al City Insurance s-au tot auzit, atât de la actori din zona service-urilor, cât şi din partea pieţei asigurărilor. Cu toate acestea, nu s-a luat nici o măsură decât în momentul în care City Insurance ajunsese să fie cel mai dominant jucător din piaţă.

    S-au dat semnale de alarmă în ultimii 6 ani privind situaţia City Insurance. Pe lângă faptul că asigurătorul a stat frecvent în diferite planuri de redresare, cel mai relevant moment a fost în anul 2016-2017, când s-a impus o limitare la volumul subscrierilor cu 25% mai mică faţă de anul precent, aceasta fiind o măsuri pe care ASF a luat-o cu scopul de a forţa compania să nu îşi crească cota de piaţă incontrolabil, neavând capitalul necesar pentru a acoperi angajamentele asumate prin subscrierile făcute.

    Cu toate acestea, tot ASF a renunţat la această măsură, după ce City Insurance a prezentat aceleaşi documente false privind existenţa unor bani într-un cont bancar din Elveţia. De ce nu s-au făcut verificările necesare încă de atunci?

    City Insurance a reuşit să ajungă la un business de 500 mil. euro şi a provocat cel mai mare faliment din piaţa asigurărilor.

    Având în vedere că acest faliment a avut loc sub supravegherea ASF, la 6 ani de la alte două falimente, respectiv Astra şi Carpatica, nimeni nu a fost tras la răspundere.

    În ultimii 6 ani, un jucător de pe piaţa asgurărilor a reuşit să ajungă lider al pieţei, sub supravegherea ASF, în condiţiile în care compania a mai fost sancţionată în trecut, pe aceleaşi probleme de lipsă de capital, dincolo de ancheta societăţii ar trebui investigată şi supravegherea defectuoasă a ASF, care a permis un asemenea cutremur în piaţă.