Tag: abordare

  • Ponta cere ministerelor să încerce să-i convingă pe gălăţenii aflaţi în zona seismelor să se mute

     El a precizat că în dialog va fi abordată şi problema reparării caselor avariate de aceste seisme.

    “Rog şi Ministerul de Interne, şi Ministerul Administraţiei, să fiţi pregătiţi în continuare dacă putem şi avem cum să-i ajutăm pe oamenii de acolo, inclusiv să vedem dacă-i convingem, dacă vor să-i relocăm, însă asta se poate face doar în dialog cu oamenii respectivi, sau repararea caselor. Vreau să-mi faceţi clar o propunere pentru următoarea şedinţă de guvern”, le-a cerut Ponta reprezentanţilor celor două ministere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE: Aderarea României la Schengen şi romii, subiecte ce ar trebui evitate în campania din Franţa

     “Contrar celor apărute în mass-media franceze, subliniem faptul că incluziunea socială a romilor nu are legătură cu aderarea României la spaţiul Schengen. Considerăm preferabilă evitarea abordării acestor subiecte în context electoral”, a precizat MAE român, în replică la declaraţiile mai multor oficiali francezi, potrivit cărora România nu este pregătită să devină membru al acestei zone, iar romii proveniţi din ţara noastră nu doresc să se integreze.

    Ministerul român de Externe reiterează faptul că relaţia bilaterală dintre România şi Franţa are “un potenţial amplu”. “Între cele două ţări a fost încheiat un Parteneriat Strategic, recent actualizat şi relansat, prin Foaia de Parcurs semnată în februarie 2013. Acest fapt ilustrează o dinamică pozitivă, care îşi propune tocmai valorificarea cât mai bună a potenţialului de cooperare existent între România şi Franţa”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un preot i-a cerut lui Ponta să-l facă director la Hidroelectrica pentru a avea o pensie mare. Ponta: “Remus Borza va pleca”

     Preotul Grigore Cojocaru din comuna Runcu l-a abordat pe Ponta imediat după discursul acestuia de la Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, prilejuit de deschiderea noului an şcolar.

    Preotul i-a cerut premierului să îl ajute să obţină un post de director la Hidroserv, pe motiv că urmează să se pensioneze, iar salariul pe care îl are în prezent este prea mic.

    “Vă rog ajutaţi-mă cu un post de director la Hidroserv, că mai am trei ani până la pensie. Să am şi eu o pensie, că am un salariu mic. La cine să merg?”, l-a întrebat preotul pe premier, Ponta chemându-l pe prefectul judeţului Gorj, Ion Claudiu Teodorescu, pentru a prelua acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce spune şefa FMI că România poate fi un model pentru alte ţări

    “VISURILE ŞI ANGOASELE NE UNESC”, l-a citat Christine Lagarde pe francofonul Eugen Ionescu în discursul ei de la Bucureşti, fără a aminti şi prima parte a frazei („ideologiile ne dezbină”). Citatul a fost ales nu doar pentru ideea de bază cu care a venit Lagarde în România, aceea că soluţia pentru problemele Europei e mai multă integrare şi nu mai puţină, dar şi pentru raportarea comună a statelor şi a unor supranaţionale ca UE şi FMI faţă de angoasa reală în faţa unei crize al cărei final e încă departe. Lăudând România pentru parcurgerea cu succes a unui drum atât de greu în ultimii 20 de ani („aduceţi-vă aminte cum arăta punctul de plecare”), directorul executiv al FMI a vrut de fapt să dea curaj nu doar României şi esticilor, ci şi înseşi instituţiei Fondului şi statelor care se confruntă cu cea mai mare necunoscută din prezent: cum poate ieşi economia globală din dependenţa faţă de tiparniţa de bani a băncilor centrale. Noua prognoză a FMI pentru zona euro vede recesiune anul acesta (-0,5%) şi o creştere sub 1% la anul, în timp ce economia Europei de Est ar urma să crească în 2013 cu 2,2% (o prognoză pe care băncile n-o văd imposibil de atins nici în cazul României) şi cu 2,8% în 2014.

    Acelaşi e şi motivul pentru care Christine Lagarde a amintit că pentru ţările din Est, ce a fost mai greu a trecut şi că anul acesta, din toată regiunea, doar două ţări (Croaţia şi Slovenia) ar urma să aibă scădere economică. Lecţia văzută de Lagarde e că performanţa economică are două motoare inseparabile – integrarea şi reformele, iar experienţa Estului „poate crea un model de integrare de succes şi de împărţire a prosperităţii de natură să fixeze standardul pentru ceea ce poate fi făcut în alte părţi ale lumii unde este nevoie de reforme masive şi există incertitudini mari asupra rezultatelor”. România este, din acest punct de vedere, exemplul ideal: de la un deficit structural de 8,9% din PIB, un deficit bugetar de 5,4% şi un deficit de cont curent de peste 14% în 2008, acum a ajuns la un deficit bugetar de 2,5% din PIB, un deficit de cont curent sub 4% din PIB şi un deficit structural de 1% văzut ca ţintă fezabilă pentru 2014, în acord cu pactul fiscal al zonei euro, iar economia şi-a revenit, urmând să aibă în 2013 al treilea an de creştere. „Austeritatea e prezentată în general ca fiind în opoziţie cu creşterea economică; dar atunci când autorităţile sunt angajate serios într-un efort de consolidare fiscală pe termen mediu, cu legi coerente şi continuitate a politicilor, aceasta alimentează investiţiile necesare pentru economie şi uşurează mult consolidarea fiscală. România a început şi sper că va continua să se înscrie în acest cerc virtuos„, a spus Lagarde.

    INDIRECT, şefa FMI a răspuns criticilor autohtoni care au acuzat Fondul că a preferat să se concentreze pe docilitatea României în materie de strângere a curelei bugetare, dar a închis ochii, pe parcursul celor două acorduri cu România din 2009 încoace, la lipsa de performanţă a guvernelor pe terenul reformelor structurale. FMI nu susţine ieşirea brutală a statului din economie: Christine Lagarde a recomandat acum „reforme care să sprijine crearea de locuri de muncă, în paralel cu efortul continuu de a îmbunătăţi protecţia socială pentru cei mai vulnerabili„, „stimularea eficienţei companiilor de stat„ şi „ameliorarea climatului pentru investiţii nu numai în sectorul privat, dar şi prin folosirea eficientă a fondurilor europene pentru investiţii publice„. Cuvântul „privatizare„ nici măcar nu s-a auzit la Bucureşti în discursul lui Lagarde, iar subiectul cel mai temut când vine vorba de ceea ce cere FMI, respectiv liberalizarea preţurilor la energie, a fost întors de şefa Fondului într-o laudă surprinzătoare pentru România, care ar fi avut o „abordare model„, cu un calendar de liberalizare treptată derulat în paralel cu „o mai bună ţintire a asistenţei sociale spre a atenua impactul asupra categoriilor celor mai afectate”.

    Singurul semn că dincolo de acest optimism rămân mari incertitudini pentru viitor a fost avertismentul lui Lagarde că, deşi în ultimii ani creşterea economică s-a bazat în primul rând pe exporturi, stadiul de dezvoltare a economiei româneşti face strict necesar ca orice creştere viitoare să fie echilibrată, adică să nu depindă de un singur motor, ci de toate trei – exporturile, consumul intern şi investiţiile. Întrebată însă ce sfaturi ar da Guvernului, Christine Lagarde nu s-a referit la săgeţile politice ale preşedintelui Băsescu, care i-a reclamat direct pericolul ca guvernul USL să „dezechilibreze ţara„ prin măsuri populiste, ci la un lucru neamintit de nimeni în discuţiile despre economie: „Investiţiile în educaţie sunt eficiente, din punctul nostru de vedere, şi trebuie făcut eforturi pentru ca ele să nu fie reduse; acestea sunt investiţiile esenţiale în viitorul ţării”.

    CE SE VA ÎNTÂMPLA CONCRET ÎN NEGOCIERILE PENTRU VIITORUL ACORD PREVENTIV CU FMI RĂMÂNE DE VĂZUT. Premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul ar dori ca acest nou acord să nu mai fie la fel de detaliat ca precedentele şi a insistat că suma nu e importantă, fiindcă oricum România nu va avea nevoie să apeleze la ea. „Toate acestea sunt în linie cu opinia noastră că un nou acord este probabil, însă nu neapărat justificat de către tabloul actual al economiei României. Totuşi, rezultatele oricărui acord sunt în mare măsură dependente de măsurile pe care le impune, iar o abordare mai puţin ambiţioasă va aduce probabil rezultate minore, cu impact similar asupra pieţelor„, a comentat Mihai Ţânţaru, economist al ING Bank. Chiar şi aşa însă, garanţia UE-FMI rămâne necesară, consideră analiştii UniCredit Ţiriac Bank: „Un nou acord cu FMI este necesar nu din punct de vedere fiscal sau al nevoii de finanţare, ci pentru a oferi continuitate actualelor reforme şi pentru a creşte potenţialul de dezvoltare economică”.

  • Ivan: PDL are o abordare complet iresponsabilă cerând reluarea examenului de bacalaureat

     “Doresc să condamn abordarea complet iresponsabilă a PDL care, prin vocea Ralucăi Turcan, a solicitat, în mod cu totul hazardat, reluarea examenului de Limbă şi literatură română la nivel naţional. După ce şi-au bătut joc de profesori, de elevi şi de părinţi, după ce au închis şcolile şi au bulversat sistemul de Educaţie, acum, cei de la PDL ies în public complet neinformaţi şi avansează critici lipsite de substanţă doar pentru a arăta că fac opoziţie”, a susţinut Cătălin Ivan, într-un comunicat remis marţi MEDIAFAX.

    Potrivit lui Ivan, cazul de la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” este unul izolat, bacalaureatul desfaşurându-se în condiţii normale în restul centrelor de examinare.

    “Reprezentanţii PDL dovedesc în opoziţie aceeaşi lipsă de respect faţă de munca elevilor şi a profesorilor cinstiţi şi responsabili, pe care au afişat-o şi atunci când s-au aflat la guvernare”, a mai spus Ivan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă spune că în iunie va selecta “colectivul” care va elabora o altă strategie energetică naţională

    “În iunie vom încerca să facem colectivul pentru o nouă strategie energetică, care până în toamnă va trebui să schiţeze o nouă abordare. Vom vedea ce ţintă (de timp – n.r.) vom lua în discuţie”, a afirmat Niţă la un seminar pe tema energiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România ar putea fi ÎMPĂRŢITĂ în şapte sau opt regiuni. Care sunt acestea

     Noile regiuni, numărul lor, calculul pentru capitalele de regiune şi modul în care regionalizarea României va influenţa viaţa locuitorilor sunt abordate într-un document de 56 de pagini emis de către CONREG, potrivit Pro TV.

    Conform raportului, regionalizarea României ar putea fi făcută în 7 sau 8 regiuni, luând în calcul influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune.

    Preluând modelul regionalizării din Polonia, ţara cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene, România ar putea fi împărţită în regiuni cu o populaţie medie între 2,4 şi 2,7 milioane de locuitori, în funcţie de numărul de regiuni, 7 sau 8.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu: Nu fac parte din Iniţiativa România Liberală, atitudinea lui Antonescu e deplorabilă

     Tăriceanu a fost întrebat cum vede perspectiva ca membrii PNL implicaţi în Iniţiativa România Liberală să fie excluşi din partid, dacă se numără între iniţiatorii acestei platforme şi dacă îşi asumă o sancţiune de excludere din PNL.

    “Mi se pare deplorabilă atitudinea preşedintelui partidului faţă de o iniţiativă care este esenţialmente democratică şi liberală şi care se referă la generarea unui cerc de discuţii şi de dezbateri în care abordarea să fie principial dintr-o perspectivă liberală, abordare care vizează problemele, bănuiesc, care frământă astăzi societatea românească şi în care PNL ar trebui să dovedească identitatea sa liberală fără niciun fel de echivoc”, a declarat Tăriceanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Ar trebui, ca naţie, să avem o abordare mai pragmatică privind exploatarea gazelor de şist

     “Aici ar trebui, ca naţie, să avem o altfel de abordare, mult mai pragmatică. Noi ne certăm deocamdată în România, fără să ştim ce avem sub noi, dacă avem gaz în subsol sau nu avem, fără ca cineva să fie lăsat să facă prospecţiuni”, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, la Oradea, vicepremierul Liviu Dragnea.

    Dragnea a invocat exemplul Statelor Unite ale Americii, unde se exploatează gaze de şist, afirmând că nu a auzit ca americanii să se fi opus acestor exploatări.

    “Exploatarea şi comercializarea gazelor de şist au făcut ca preţul gazelor în această ţară, care – sigur – nu este aşa de importantă ca România, să scadă foarte mult. Şi n-am văzut demonstraţii în America, n-am văzut cutremure în America, n-am văzut alunecări de teren”, a afirmat Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord a întrerupt “telefonul roşu” militar cu Seulul: Un război poate izbucni în orice moment, nu mai este nevoie de aceste comunicaţii

     Phenianul anunţă întreruperea “telefonului roşu” militar cu Seulul

    “Începând din acest moment, toate comunicaţiile militare Nord-Sud vor fi tăiate”, a anunţat agenţia de presă guvernamentală nord-coreeană KCNA, citând un oficial militar de rang înalt.

    “Într-o situaţie în care un război poate izbucni în orice moment, nu mai este nevoie să fie menţinute” aceste comunicaţii, a adăugat oficialul citat. Linia va rămâne suspendată “atât timp cât vor dura acţiunile ostile şi anacronice din partea (Coreei de) Sud”, a subliniat el.

    Coreea de Nord a întrerupt la jumătatea lui martie “telefonul roşu” între Phenian şi Seul, o linie de comunicaţii în caz de urgenţă. Această legătură, instalată în 1971, a fost suspendată deja în cinci rânduri de către Coreea de Nord, ultima dată în 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro