BusinessMagazin

Tag: romania

  • Peste 15.000 de clădiri conectate la reţeaua GTS

    În ultimii doi ani, GTS a investit peste 30 de milioane de euro anual în extinderea reţelei, creşterea acesteia fiind cea mai puternică din regiune. în 2012, reţeaua deţinută şi operată de GTS a crescut cu peste 1.300 de noi clădiri conectate, o medie de peste 3 clădiri zilnic, pe fondul cererii crescute de bandă pentru servicii de date.

    “Reţelele noastre metropolitane conectează clădirile comerciale la reţeaua noastră regională de fibră optică, care acoperă Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Această acoperire extinsă ne permite să oferim o varietate mai mare de soluţii şi servicii de calitate mai bună, pentru a răspunde cerinţelor ridicate ale clienţilor noştri. Mai multe clădiri înseamnă că mai mulţi clienţi pot beneficia de serviciile noastre de Ethernet, care se dezvoltă într-un ritm rapid, precum şi de soluţiile noastre inovatoare de comunicare şi colaborare”, a declarat Ignacio Irurita, CTO al GTS.

    GTS deţine cea mai extinsă reţea din Europa Centrală şi de Est, de peste 26.000 km, din care 7.500 km în cadrul unor pieţe metropolitane majore, potrivit declaraţiilor companiei, oferind servicii de conectivitate, de data center (cu 13 centre de date în Europa Centrală şi de Est) şi soluţii cloud.

  • Ponta: Posibila mare investiţie germană în România va fi greenfield. Se ocupă Dan Şova

     Solicitat să detalieze anunţul său că o mare firmă germană va face investiţii foarte mari în România, Ponta a menţionat: “Nu, am anunţat că e posibil, dar nu vreau să mai comentez acest subeict pentru că atunci când se ia decizia v-o anunţăm”.

    Întrebat dacă va fi o investiţie de la zero, Ponta a precizat: “Da, este o investiţie Greenfield”.

    El a mai spus, răspunzând unei alte întrebări, că de această investiţie se ocupă ministrul Dan Şova.

    “În aceste trei luni şi eu personal, şi ministrul Şova, şi alţi miniştri de resort au avut discuţii cu investitori importanţi şi că aceste decizii nu se iau de pe o zi pe alta, dar în acest an vom avea investiţii străine importante”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RCS&RDS a extins reţeaua de internet wireless la 2.400 de hotspot-uri

    “Digi Wi-Fi este singura reţea de internet wireless wi-fi de o asemenea dimensiune în România, cele mai multe alte reţele nedepăşind 100 hotspot-uri. Din 2011 şi până în prezent, am crescut reţeaua wi-fi de 5 ori – primele hotspot-uri instalate au fost în număr de 500. Vom continua expansiunea reţelei în ritm similar.”, spune Valentin Popoviciu, Director Dezvoltare RCS & RDS.

    Reţeaua wireless RCS & RDS este formată din peste 2400 hotspoturi wi-fi, amplasate în majoritatea oraşelor din ţară. Accesul la Digi Wi-Fi este gratuit pentru toţi abonaţii la internet fix sau la internet mobil ai RCS & RDS. Serviciul este disponibil atât pentru clienţii persoane fizice cât şi pentru persoanele juridice. în funcţie de serviciile contractate, aceştia dispun de unul sau mai multe conturi de acces gratuit la reţeaua wireless.

    De asemenea, operatorul a anunţat simplificarea procesului de acces la internetul wireless Digi Wi-Fi oferit clienţilor prin intermediul hotspot-urilor.

    Abonaţii companiei trebuie acum să selecteze reţeaua Digi Wi-Fi Direct Login, iar reconectarea se va face automat după prima intrare în reţea, în funcţie de dispozitivul mobil folosit şi de setările acestuia. Pentru unele telefoane sau computere este necesară o setare prealabilă a funcţiei de reconectare automată.
     

  • Federaţia Crescătorilor de Bovine: Isteria aflatoxinei, creată artificial de multinaţionale din ţară

     “Am încercat să finalizăm nebunia şi isteria cauzate de aşa-zisă problemă a aflatoxinei din România. Toată această isterie este artificial creată de către nişte multinaţionale din România prin încălcarea teritoriului lor de interese economice. Înainte cu trei săptămâni de izbucnirea scandalului, s-a discutat de problema laptelui cu aflatoxină în Serbia, în care se face referire de către o persoană că sunt informaţii că şi în România ar fi probleme cu lapte contaminat cu aflatoxină. În Serbia funcţionează două multinaţionale procesatoare de lapte care sunt şi în România”, a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, Claudiu Frânc, la finalul unei întâlniri cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

    Preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România a spus că pericolul contaminării laptelui cu aflatoxină a fost insuficient explicat de autorităţi, în condiţiile în care şi dacă ar fi fost înregistrată o prezenţă a aflatoxinei de zece ori peste limitele admise de normele UE “ar fi fost nevoie ca o persoană să consume zeci de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile, ca să aibă probleme”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone anunţă lansarea BlackBerry Z10

    Smartphone-ul  BlackBerry Z10, vârf de gamă din portofoliul companiei canadiene BlackBerry, va fi disponibil, din data de 29 martie, în magazinele din reţeaua operatorului, precum şi în magazinul online, atât pentru utilizatorii individuali, cât şi pentru clienţii serviciilor business.

    Dispozitivul poate fi achiziţionat la preţul de 199 de euro cu abonamentul Mega 25, iar pentru clienţii de business preţul porneşte de la 39 de euro cu pachetul Top Plus.

    BlackBerry Z10 dispune de o memorie internă de 16 GB, alături de un procesor Dual Core cu o viteză de 1,5 GHz şi 2 GB RAM. Design-ul inovator este completat de ecranul de 4,2 inch şi camera de 8 MP.

  • Bruxellesul ezită să adopte reglementările care ar securiza miliarde de euro din fondurile europene ale României

    Comisia Europeană ezită să-şi modifice un regulament, modificare în urma căreia România şi Slovacia ar primi un răgaz de un an în cheltuirea fondurilor nerambursabile din exerciţiul financiar 2007-2013, ceea ce ar securiza în cazul celor două ţări miliarde de euro aflate în acest an şi în anii ce vin sub spectrul dezangajării automate de fonduri. România solicită Comisiei să aplice o recomandare a Consiliului European (şefii de state sau de guverne din UE) din 8 februarie care spune: “Pentru România şi Slovacia, Consiliul European invită Comisia să examineze soluţiile practice pentru a reduce riscul dezangajării automate a fondurilor din pachetul naţional pentru perioada 2007-2013, inclusiv modificarea regulementului 1.083/2006”. La o lună şi jumătate de la decizia summit-ul UE în care Consiliul a făcut recomandarea de mai sus, Comisia nu se grăbeşte să modifice regulementul cu pricina şi nici nu sunt indicii că ar urma sau ar dori să o facă. Modificarea ar fi esenţială pentru România care îşi vede doar anul acesta fonduri de miliarde de euro puse în pericol (tot ce nu este absorbit până la plafonul de 6,5 mld. euro în 2013 va fi pierdut în cadrul procesului dezangajării automate – ceea ce nu cheltuieşti într-un timp precizat nu mai primeşti).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Securitatea informatică lipseşte aproape complet din agenda executivilor din România

    Odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei şi creşterea riscurilor şi ameninţărilor cibernetice, securitatea informaţiilor trebuie sa fie abordată prin strategii pe termen lung şi să fie coordonată de echipe specializate şi bine pregătite. Acest lucru implică bugete dedicate şi o selecţie atentă a ofiţerilor responsabili cu securitatea informaţiei, ei având rolul dificil de a ţine ameninţările cibernetice la distanţă.

    “În ultimii ani, importanţa poziţiei de specialist de securitate în contextul business-ului a crescut şi în România; companii care până acum câţiva ani nu aveau asemenea poziţii deschise sau manifestau un interes limitat faţă de acest subiect devin tot mai conştiente de nevoia de a acoperi această arie de importanţă strategică”, spune Bogdan Petre, manager al diviziei Enterprise Risk Services (ERS) din cadrul Deloitte România. “Din experienţă putem spune că firmele mari (adesea, multinaţionale) sunt mult mai deschise către aceste aspecte, în parte pentru că existenţa acestei funcţii se impune prin politica grupului”, a adăugat acesta. Deşi, în general, ofiţerul pentru securitatea informaţiei a ieşit din biroul său şi a devenit mai influent, abordarea companiilor în acest domeniu nu se ridică încă la nivelul riscurilor şi ameninţărilor existente şi, în plus, bugetele alocate securităţii sunt limitate. în general, nici echipele IT, nici organizaţiile în sine nu sunt perfect conştiente de numărul şi gravitatea incidentelor înregistrate, ele neputând astfel justifica investiţiile sau creşterea bugetelor pentru managementul securităţii informaţiei.

    “Complexitatea problemelor de securitate sporeşte, astfel încât până şi metodele tradiţionale considerate în trecut ca fiind cele mai sigure sunt puse acum sub semnul întrebării”, potrivit lui Cătălin Ţigănilă, senior manager ERS, care aduce în discuţie un studiu recent lansat de Deloitte, conform căruia atât analiştii, cât şi directorii din companii mari din domeniile tehnologie, media şi telecomunicaţii consideră că peste 90% dintre parolele create de utilizator – chiar şi cele considerate ca fiind foarte bune – sunt vulnerabile atacurilor de tip hacking şi pot fi sparte în câteva secunde sau minute. Devin necesare elemente suplimentare de identificare, cum ar fi dispozitivele digitale de autentificare prin generare de coduri ( ex. “token”,  “digi pass”, etc.), solicitarea de parole adiţionale trimise prin SMS pe telefonul utilizatorului, utilizarea de amprente sau alte elemente de biometrie sau smart card-uri.

    Divizia Serviciilor de Risc din cadrul Deloitte (Enterprise Risk Services) oferă clienţilor servicii de management al riscurilor şi îi ajută să înţeleagă riscurile specifice fiecărui domeniu, să determine nivelele acceptabile de expunere, să implementeze sisteme de control şi monitorizare permanentă. Echipa din România, cu peste 20 de consultanţi, furnizează servicii de atestare şi certificare a sistemelor IT, evaluarea controalelor generale IT, risc şi conformitate contractuală, managementul riscului sistemelor IT, servicii de consultanţă şi audit pentru sistemele de management al securităţii informaţiilor (SMSI), evaluarea vulnerabilităţilor tehnice şi teste de penetrare şi inginerie socială. Clienţii diviziei numără companii de top din industrii importante, precum şi entităţi din administraţia publică.

    Potrivit celui mai recent studiu lansat de Deloitte Touche Tohmatsu Limited (DTTL) – TMT Global Security Study, directorii celor mai mari companii de profil din lume au trecut de la etapa de conformitate cu reglementările şi legislaţia în vigoare la cea a implementării unei strategii şi a unui plan de securitate în 2013 ca principala măsură de îmbunătăţire a securităţii informaţiilor. Tot mai multe organizaţii înţeleg că securitatea informaţiei reprezintă un aspect fundamental în afaceri, iar atenţia lor se îndreaptă nu doar spre conceptul de securitate, ci şi spre robusteţea şi stabilitatea în mediul virtual (cyber resilience).

    Rezultatele studiului derulat în cadrul a 121 de companii din 37 de ţări printre care şi România indică o atitudine foarte optimistă în ceea ce priveşte protecţia faţă de ameninţările externe – 88% dintre directorii intervievaţi considerând că firmele lor nu sunt vulnerabile. Cu toate acestea, la o analiză mai atentă, peste jumătate dintre ei recunosc că s-au confruntat cu atacuri cibernetice în cursul anului anterior. În plus, mai puţin de jumătate dintre respondenţi au implementat un plan de reacţie în cazul unei breşe de securitate şi numai 30% dintre ei consideră că partenerii externi îşi asumă suficient de multă responsabilitate în ceea ce priveşte securitatea. Totodată, 74% dintre cei 121 de respondenţi au identificat breşele de securitate înregistrate de terţi ca fiind în topul ameninţărilor; pe locurile următoare se situează atacuri de tipul denial of service (menite să supra-solicite destinatarii, ducând la blocarea/ refuzul serviciilor) şi eroarea sau omisiunile angajaţilor.

    “Nu există organizaţie protejată în proporţie de 100%”, subliniază Andrei Ionescu, director ERS Deloitte România. “Fiecare companie trebuie să aibă metode clare de identificare şi reacţie în astfel de cazuri. Organizaţiile nu trebuie să lucreze doar cu partenerii lor de afaceri pentru a înţelege şi îmbunătăţi politicile de securitate; ele trebuie să implice factorii de legiferare, autorităţile de reglementare şi agenţiile de resort, să fie dispuse să împărtăşească informaţii sensibile pentru a răspunde la provocarea globală privind riscul cibernetic”.

  • WSJ: Microsoft este acuzată că a dat mită pentru obţinerea unor contracte cu statul

     Gigantul american Mi­crosoft este acuzat, potrivit unui articol publicat de cel mai cunoscut ziar economic din lume, The Wall Street Journal, că resellerii şi consultanţii lui ar fi dat mită pentru obţinerea unor contracte guvernamentale, în România, China şi Italia.

    În cazul României, ancheta urmă­reşte să afle dacă Microsoft a avut un rol în oferirea de mită, de către reselleri ai săi, unor oficiali ai Ministerului Comuni­caţiilor din România, potrivit publicaţiei.

    Până în acest moment nu există o acuzaţie oficială împotriva Microsoft. Compania a anunţat că tratează cu seriozitate sesizările şi că va coopera cu autorităţile în cazul unei anchete.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Parteneriat pentru demnitate – Casa Mihail

    Habitat for Humanity România, Pro ACT Suport şi Open Society Foundations – Iniţiativa de Sănătate Mintală au demarat proiectul de construcţie a unui centru pilot de incluziune socială pentru 6 persoane cu dizabilităţi mintale care acum locuiesc în centre rezidenţiale aparţinând DGASPC Giurgiu. Casa va fi complet accesibilizată, adaptată oricărei situaţii care poate apărea la un moment dat în starea de sănătate a oricărei persoane, designul fiind realizat de arhitecţii de la Institute for Human Centered Design din Boston,  S.U.A. Construcţia casei începe în luna martie şi se încheie pe 31 august 2013.

    Proiectul este finanţat de către Open Society Foundations – Iniţiativa de Sănătate Mintală şi se desfăşoară cu sprijinul autorităţilor locale din comuna Mihăileşti, judeţul Giurgiu. Scopul proiectului este de a dezvolta şi promova un model de incluziune şi valorizare socială cu o contribuţie importantă în dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi mintale.

    “Casa Mihail oferă cadrul necesar dezvoltării abilităţilor de viaţă, viitorii locatari câştigându-şi astfel demnitatea şi implicându-se în viaţa comunităţii, fără a fi segregaţi în instituţii în care deseori sunt privaţi de drepturi fundamentale”, declară Zamfir Todor, manager programe, Habitat for Humanity România.
    Pornind de la nevoile reale ale beneficiarilor proiectului şi ţinând cont de valorile comunităţii în care se dezvoltă, Casa Mihail reprezintă un model care poate fi replicat în alte comunităţi la nivel naţional.“Casa Mihail este mai mult decât o casă, este un cămin care dezvăluie potenţialul fiinţei umane, contribuind la crearea unei comunităţi în care oamenii sunt valorizaţi”, spune Cerasela Porumb, Director Pro ACT Suport.

    Conform Institutului Naţional de Statistică, la data de 31 martie 2012, în România existau 17.194 de persoane în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu handicap (instituţionalizate). în anul 2006 a fost adoptată strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap şi în 2010 a fost ratificată Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.

    Articolul 19 din cadrul Convenţiei – ”Viaţă independentă şi integrare în comunitate” – recunoaşte dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilităţi de a trăi în comunitate, cu şanse egale cu ale celorlalţi. în ţara noastră încă nu s-au înregistrat progrese semnificative în vederea dezinstituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi a dezvoltării soluţiilor alternative pentru integrarea în comunitate.Parteneriatul pentru demnitate aduce laolaltă instituţii naţionale şi internaţionale, care prin pledoaria lor la dreptul la viaţă în comunitate aduc o contribuţie semnificativă la creşterea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi. Open Society Foundations – Inţiativa pentru Sănătate Mintală este unul dintre puţinii finanţatori ai dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din România, în condiţiile în care politicile europene promovează alternativele de locuire în comunitate.

    Habitat pentru Umanitate România construieşte casa având o abordare centrată pe muncă voluntară şi atragerea unor personalităţi marcante şi, în acelaşi timp, se va ocupa de activităţile de informare şi conştientizare, organizare de evenimente, campania de advocacy şi atragerea de parteneri şi susţinători ai proiectului.
    Pro ACT Suport oferă toată gama de servicii sociale necesare viitorilor locatari ai Casei Mihail. Se ocupă de selecţia şi evaluarea nevoilor viitorilor locatari, elaborarea designului alături de echipa Habitat, se implică în toate activitatile de lucrul cu pesoanele cu dizabilitătţi în timpul construcţiei şi în campania de advocacy. Pro ACT Suport contribuie la incluziunea socială şi schimbarea radicală a percepţiei cu privire la persoanele cu dizabilităţi, acestea fiind puse în situaţii de normalitate şi roluri care îi valorizează (de exemplu: locuitor într-o casă şi în comunitate, angajat, vecin, prieten, cumpărător etc). 

    Institute for Human Centered Design din Boston – S.U.A. promovează conceptul de casă multifuncţională, adaptată oricărei situaţii care poate apărea la un moment dat în starea de sănătate a membrilor care locuiesc în casa respectivă. Se ocupă de planurile şi designul casei în colaborare cu echipa Habitat şi oferă acesteia cadrul şi resursele necesare dezvoltării expertizei interne pentru design universal şi accesibilizare.

    Open Society Foundations – Iniţiativa de Sănătate Mintală finanţează proiectul, începând de la construcţia şi accesibilizarea casei până la derularea serviciilor de incluziune socială. Astfel, aduce laolaltă parteneri care, în funcţie de expertiza deţinută, contribuie la crearea mediului propice dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi şi creşterea calităţii vieţii acestora.

    ProACT este o organizaţie non-profit având credinţa fermă în potenţialul de dezvoltare al fiinţei umane şi al creării unei societăţi în care fiecare se regăseşte şi contează. Valorile Pro ACT Suport sunt pe cât de simple, pe atât de puternice: încredere, respect faţă de fiinţa umană, credinţa în autodeterminare, justiţie socială, empatie, responsabilitate faţă de generaţiile viitoare. Prin proiectul Casa Mihail, Pro ACT doreşte să continue demersul început prin Centrul pilot de incluziune socială – Casa Tufa – de a  sprijini persoanele cu dizabilităţi să devină cetăţeni preţuiţi de oamenii din jur şi contribuabili ai comunităţii locale.

    Despre Open Society Foundations – Iniţiativa de Sănătate Mintală
    În toată lumea, personele marginalizate sau discriminate sunt lipsite adesea de îngrijire medicală sau beneficiază de servicii precare. Open Society Foundations doreşte să stabilească politici şi practici de sănătate bazate pe modele şi promovează incluziunea socială, drepturile omului şi justiţia. Apără drepturile persoanelor instituţionalizate şi promovează locuirea în interiorul comunităţilor ca cetăţeni egali cu respect, demnitate, acces la principalele servicii şi dreptul de a alege cum să-şi trăiască viaţa.

    Despre Institute for Human Centered Design
    Institute for Human Centered Design din Boston – S.U.A este o organizaţie internaţională educaţională, non- profit, având angajamentul de a promova rolul proiectării pentru extinderea oportunităţilor şi îmbunătăţirea experienţei pentru persoane de toate vârstele şi abilităţile prin excelenţă în design. Institute for Human Centered Design combină expertiza legală privind accesibilizarea cu promovarea celor mai bune practici pentru design universal.

    Despre Habitat for Humanity România
    Habitat for Humanity România este o organizaţie non-profit, a cărei misiune este să elimine lipsa de adăpost şi locuirea precară a persoanelor din întreaga lume. La nivel global, Habitat for Humanity a construit şi reabilitat peste 600.000 de locuinţe pentru 3 milioane de persoane din 80 de ţări de pe întreg globul. Habitat for Humanity România a ajutat, până în acest moment, peste 4.000 de familii prin programele desfăşurate în ţară, prin intermediul celor 7 filiale active ale sale din judeţele: Argeş, Bacău, Bihor, Cluj, Dolj, Prahova şi Suceava. în România, Habitat for Humanity România a dezvoltat proiecte diverse pentru grupuri vulnerabile, construind case complet accesibilizate pentru persoane cu multiple dizabilităţi. în anul 2009, Iniţiativa pentru Sănătate Mintală şi Habitat for Humanity România şi-au unit pentru prima dată forţele alături de Fundaţia “Pentru Voi” pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru 6 persoane cu dizabilităţi din Timişoara.

  • Chinezii de la TP-Link deschid birou şi centru logistic pentru Europa de Sud-Est în România

    “România este a doua cea mai importantă piaţă după vânzările de echipamente de reţea din Europa de Est, după Polonia şi a cincea la nivel global în funcţie de viteza de internet. Astfel, decizia deschiderii unui birou local şi a unui centru logistic aici se datorează atât potenţialului de dezvoltare pe care piaţa locală îl are, cât şi poziţiei geografice care facilitează interacţiunea cu distribuitorii şi clienţii noştri din regiune. în plus, piaţa a ajuns la maturitate, iar conectarea la internet şi accesul rapid la informaţii au devenit servicii disponibile pentru marea parte a populaţiei”, a declarat Hermes Song, directorul general al TP-Link România.

    Pentru această investiţie au fost analizate mai multe ţări din regiune, după mai multe criterii precum mărimea pieţei, potenţialul de ceştere sau acesibilitatea în regiune, explică Bogdan Mihalcea, directorul de vânzări al companiei.

    Pentru primul an de funcţionare a depozitului regional, TP-Link estimează livrări de cel puţin 1,5 milioane de unităţi, dintre care aproximativ 35% vor fi destinate pieţei locale. În prezent, 80% din vânzările producătorului chinez în România sunt reprezentate de routere wireless, segment unde compania deţine o cotă de piaţă estimată la 55%. Prin deschiderea biroului local, TP-Link urmăreşte consolidarea poziţiei prin dublarea cotei faţă de următorul competitor, dar şi diversificarea vânzărilor şi abordarea mai consistentă a segmentului de clienţi SoHo şi IMM-uri, categorie care va genera anul acesta aproximativ 20% din vânzări. “Cifrele exacte de vânzări nu sunt disponibile, având în vedere că sunt realizate de distribuitori. Cifra de afaceri ar trebui să crească anul acesta cu 40% odată cu deschiderea biroului de la Bucureşti. Ca volum, vânzările TP-Linkau crescut anul trecut cu 30%, iar prin deschiderea biroului local, anticipăm o creştere cu 50% a livrărilor”, a mai spus Mihalcea.

    Distribuitorii companiei pe plan local sunt Network One Distribution, Mondo Plast şi Royal Computers, acesta din urmă fiind şi cel mai mare. Printre produsele TP-Link disponibile în România se numără routerele şi routerele wireless, switch-urile pentru SoHo/IMM-uri, ADSL, camerele IP, adaptoarele powerline, serverele de imprimare, convertoarele media şi adaptoarele de reţea. Routerele wireless care generează aproximativ 80% din cifrele de vânzări ale TP-Link în România, însă pentru 2013 este anticipată o triplare a vânzărilor de switch-uri.

    Pe termen mediu, unul dintre obiectivele companiei este atragerea a cel puţin un client ISP sau telecom. “În contextul diversificării portofoliului de clienţi, avem în vedere investiţii atât în servicii de suport pentru clienţii finali prin intermediul unui call-center, dar şi traininguri şi programe online de suport pentru clienţii companii. De asemenea, vom acorda asistenţă partenerilor de distribuţie şi clienţilor în implementarea proiectelor”, potrivit lui Mihalcea.

    În 2012, piaţa locală de echipamente de reţea pentru segmentul consumer şi SoHo s-a cifrat la 20 de milioane de dolari, din care 15 milioane de dolari au reprezentat vânzările de echipamente wireless routing, potrivit estimărilor companiei. Pentru anul în curs, TP-Link anticipează o creştere moderată a pieţei, de aproximativ 10%. Pe segmentul switch-urilor, estimarea vânzărilor la nivelul întregii pieţe este dificil de făcut având în vedere multitudinea jucătorilor şi complexitatea canalelor, dar compania apreciază că este vorba de aproximativ 50 de milioane de dolari doar pentru segmentul de clienţi IMM-uri. 

    “În segmentul switch-urilor ne aşteptăm la o triplare a livrărilor faţă de anul trecut în contextul lansării unei noi game de produse pentru SoHo. Pe zona de routere, ne propunem o creştere de minim 35% a livrărilor şi mizăm, de asemenea, pe un avans al vânzărilor de echipamente de supraveghere prin IP, dar şi adaptoare powerline, segmente de produs cu mare potenţial de creştere”, a mai declarat Bogdan Mihalcea.