Preşedintele roman, Traian Basescu, a anuntat joi ca Romania
este dispusa sa gazduiasca rachete de interceptare in cadrul
scutului american antiracheta, destinat protejarii aliatilor
europeni.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Preşedintele roman, Traian Basescu, a anuntat joi ca Romania
este dispusa sa gazduiasca rachete de interceptare in cadrul
scutului american antiracheta, destinat protejarii aliatilor
europeni.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
“Acordul va trece fara probleme in Parlament”, a spus Melescanu,
fost ministru al Apararii. El a spus ca “apararea antiracheta a
teritoriului este una dintre prioritatile Romaniei”. “Noul program
al SUA, care este mult mai flexibil, raspunde necesitatilor de
aparare”, a precizat Melescanu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Decizia adoptata de CSAT, care trebuie sa fie aprobata de
Parlamentul Romaniei atunci cand acordul cu partenerii americani va
fi finalizat, s-a adoptat in baza articolului 118, aliniat 5 din
Constitutia Romaniei, in baza legii nr. 291/2007, legea privind
intrarea, stationarea, desfasurarea unor operatiuni sau trazitul
fortelor armate pe teritoriul Romaniei. De asemenea, hotararea CSAT
este in acord cu Legea sigurantei nationale, 51/1991, si legea
apararii nationale a Romaniei, nr. 45/1994”, a declarat, dupa
sedinta CSAT, presedintele Traian Basescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este consecinta logica a unei actiuni externe a Romaniei
incepand cu momentul aderarii la NATO si incheierii parteneriatului
privilegiat, special, cu SUA, precum si a unei politici consecvente
a statului roman, care presupune si a fi beneficiarul, la nivel de
securitate, a apartenentei la aceasta familie euroatlantica, dar si
necesitatea de a contribui ca furnizor de securitate”, a precizat
Corlatean, referindu-se la scutul antiracheta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Scopul initial al scutului, promovat de administratia fostului
presedinte american George W. Bush, a fost de a asigura apararea
impotriva unor posibile atacuri cu rachete cu raza lunga de actiune
lansate de Iran sau Coreea de Nord, insa presedintele Barack Obama
a decis, in toamna anului trecut, o modificare a abordarii, optand
pentru un sistem care sa contracareze atacuri cu rachete cu raza
scurta si medie de actiune.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Ca presedinte al Comisiei de politica externa, simt nevoia unei
discutii la nivelul comisiilor de politica externa si comisiilor de
aparare din Parlament cu reprezentantii Guverului pentru a vedea in
detaliu aspectele legate de acest proiect, pentru ca este o
responsabilitate pe care trebuie sa o asumam cu totii, atat la
nivel guvernamental, cat si la nivelul Parlamentului, care are un
cuvant de spus in materie legislativa si institutionala”, a spus
Corlatean.
El a aratat ca va solicita o astfel de dezbatere necesara
fundamentarii unei decizii in ceea ce priveste scutul
antiracheta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este un succes politic, diplomatic, militar si strategic al
Romaniei. Spun asta in contextul in care vechiul amplasament al
scutului anti-racheta din Polonia nu acoperea in intregime
teritoriul Romaniei, ci viza doar o parte din partea de vest a
tarii si nu intreg teritoriul national. Astazi, prin noua formula
propusa, inclusiv prezenta pe teritoriul Romaniei a unor vectori in
cadrul programului, inseamna, scurt pe doi, garantii de securitate
maxime la adresa Romaniei. In al doilea rand, tot teritoriul tarii
va putea fi aparat de orice atac cu rachete de oriunde ar proveni
ele, iar presedintele a spus foarte clar ca nu este indreptat
impotriva Rusiei un asemenea mecanism, ci este vizat in special
Orientul Mijlociu”, a spus Boc, intr-un interviu acordat
Hotnews.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Exista o vorba: “Daca ma compar cu altii, sunt minunat. Daca ma
compar cu exigentele mele, sunt jalnic”. Despre exigentele noastre,
multi ar spune ca nu le avem, iar despre comparatii, ca indiferent
cu cine ne-am compara, tot rau am arata. Dar ar fi fals.
Ca sa intelegem cat de bine sau cat de rau am reactionat noi si
autoritatile noastre la criza economica, trebuie sa gandim criza ca
pe-un rau general – intr-o mai mica sau mai mare masura, toata
lumea a fost afectata. Daca am compara goana dupa redresarea
economica intr-o cursa atletica, cei care au fost afectati mai
puternic de la inceput, asa cum sunt tarile baltice, Ungaria sau
Islanda, ar porni cu un handicap de cativa metri fata de plutonul
european; aceasta nu inseamna insa ca handicapul e si decisiv
pentru soarta cursei – decisive sunt calitatea guvernarii, gradul
de maturitate a economiei si un raport sanatos intre productia
pentru piata interna si cea pentru piata externa.
Mark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
importanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
(CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
mai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
pericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
reducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
PIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
sporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
ar fi fost oportune”, explica Gibbins.
La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
imprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
conditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
mari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
a consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
pentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
important pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
capat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
primavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
guvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
economiei pana atunci.
Indicele perceptiei analistilor financiari asupra situatiei
economice actuale a crescut in Romania cu 17,4 puncte in ianuarie,
la -58,6, cel mai scazut nivel dintre tarile Europei Centrale si de
Est, subliniind dificultatile cu care se confrunta in prezent
economia romaneasca.
Totusi, indicatorul care reflecta asteptarile expertilor privind
perspectivele economiei romanesti in urmatoarele sase luni s-a
imbunatatit semnificativ, cu 25,7 puncte, la 64,4 puncte.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro