BusinessMagazin

Tag: online

  • Un timişorean a luat o idee de la Google şi a dezvoltat o afacere pe care o va vinde cu milioane de dolari

    Un antreprenor din Timişoara dezvoltă o platformă despre care crede că va valora „milioane de dolari“ în următorii cinci ani. 

    „Orice tip de formular pe care îl vedeţi pe site-uri poate fi făcut la noi“, explică Florin Cornianu, cofondatorul afacerii 123ContactForm, produsele pe care le realizează prin intermediul platformei pe care a fondat-o în Timişoara împreună cu Tudor Bastea, colegul său de facultate.

    Serviciul, exclusiv online, permite utilizatorilor fără cunoştinţe tehnice să îşi creeze formulare web – de la cele de contact, pe care le vedem pe toate site-urile, până la chestiuni mai complexe – chestionare, formulare de colectare a plăţilor sau teste pentru instituţii de învăţământ.

    Fondată în urmă cu şapte ani şi având ca obiectiv cucerirea pieţelor externe, afacerea s-a dublat de la an la an, ajungând ca în prezent să aibă 500.000 de utilizatori din peste 180 de ţări, 40 de angajaţi şi venituri de circa un milion de lei (250.000 de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Pe această nişă, firma ocupă locul cinci, fiind surclasată de jucători precum Google Forms, Wufoo sau JotForm. De la produsul propriu-zis, care este formularul final, cei doi antreprenori au adăugat încă un strat şi o suită de setări care permit afişarea câmpurilor şi au făcut posibilă conectarea cu servicii populare de pe net, dar şi integrarea de procesatoare de plată precum PayPal. Firma oferă formularele fie gratuit, fie cu un preţ de 14,95 sau 29,95 dolari lunar, variind în funcţie de numărul de formulare incluse, capacitatea de stocare, numărul de subscripţii incluse, integrarea sistemului de plată şi alte facilităţi specifice. Timişorenii se adresează clienţilor companii mici din zona de dezvoltare web, organizatori de evenimente, vânzători online, instituţii educaţionale.

    Cei doi s-au lansat în antreprenoriatul online în 2002, când erau încă studenţi la Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii din Timişoara, când făceau diferite produse online pe care le vindeau vorbitorilor de limba engleză. În 2005, s-au angajat la o multinaţională din Timişoara, iar în 2008, când vânzarea produselor pe care le realizau a început să egaleze veniturile salariale, au hotărât să renunţe la statutul de angajator şi să se dedice antreprenoriatului. „În momentul în care am făcut această alegere, afacerea nu a mai funcţionat şi a trebuit să o luăm de la zero cu un alt produs“, îşi aminteşte Cornianu.

    Au văzut că există produse similare în zona de site-uri de formulare, astfel că au urmat acest model şi au început şi ei să le construiască, reuşind să crească cu 100% pe an. Potrivit spuselor antreprenorului, compania nu a avut nevoie de investiţii foarte mari, iar cele pe care le-au făcut au fost prin bootstrapping. Cel mai dificil moment a fost cel în care au crescut echipa la peste 10 persoane, potrivit lui Cornianu. „A trebuit să facem o schimbare de mentalitate şi să devenim manageri, iar adaptarea la acest lucru a fost destul de dificilă“, îşi aminteşte el. În 2010 au atras atenţia unui angel investor, Adrian Gheară, care a intrat în acţionariatul companiei şi a condus la îmbunătăţirea produsului, la angajarea de oameni şi la mutarea într-un birou mai mare.

    „În rest, compania nu a avut nevoie de investiţii, s-a autosusţinut şi este în continuare profitabilă“, spune antreprenorul, care consideră că „în România oamenii ar trebui să se dedice construirii unui produs în loc să alerge după bani“.

    În urmă cu doi ani, au început să colaboreze cu furnizorul de soluţii de comerţ electronic Avangate pentru a-şi înlesni procesul de facturare pentru clienţii de pe toate continentele. Astfel, dacă unii dintre clienţi nu reuşeau până atunci să plătească din varii motive, prin Avangate au reuşit să adune încasările de la clienţi într-un procent apropiat de 100%.

    Încasările au crescut astfel de zece ori şi au reuşit să se extindă în 180 de ţări. „Dacă până atunci reuşeam să facturăm doar în Statele Unite ale Americii, am reuşit astfel să găsim soluţii dedicate pentru ţări cu diferite particularităţi precum Malaiezia şi Brazilia.“ 50% din vânzări se realizează în Statele Unite ale Americii şi în Canada, urmate de Australia, Regatul Unit, Olanda, Franţa sau ţările nordice. În total, vânzările din afara ţării sunt de 98%.

    Nu vede niciun dezavantaj în faptul că locuiesc în Timişoara. Din contră, au acces la forţă de muncă mai uşor, deşi dezvoltatorii de software sunt în continuare mai greu de găsit şi mai scumpi – pentru restul posturilor există însă foarte mulţi aplicanţi. „Businessul nostru implică o foarte mare segmentare a echipelor, dezvoltare, marketing, customer support şi nu am avut probleme, am găsit oameni serioşi.“

    Chiar dacă se fereşte să ofere cifre, Florin Cornianu crede că, peste cinci ani, compania va fi evaluată la milioane de euro. Pentru perioada următoare, ia în calcul doar creşterea continuă: „Locul 1 nu este neapărat accesibil, acolo sunt competitori cu fonduri serioase în spate, dar targetul nostru este să ne consolidăm poziţia şi să obţinem cât mai multă cotă de piaţă de la competitori, or asta cred că putem face în doi-trei ani“.

  • Cel mai tare hacker român devine vedetă în SUA: nu are studii, nici serviciu şi locuia într-un sat de lângă Arad

    Guccifer a devenit cunoscut în toată lumea după ce a spart conturile private ale unor oameni de stat precum George W. Bush sau Colin Powell, fiind primul hacker care a publicat autoportrete realizate de fostul preşedinte american; nu s-a oprit însă aici, postând online emailuri şi alte documente personale postate de celebrităţi. El a reuşit să păcălească atât F.B.I.-ul cât şi serviciile secrete americane pentru o bună perioadă de timp. La începutul acestui an, însă, lucrurile au nceput să o ia în jos pentru hacker.

    În spatele pseudonimului Guccifer se ascundea Marcel Lazăr, un şomer de 43 de ani dintr-un sat de lângă Arad, fără studii în domeniul calculatoarelor. Când a realizat că poliţia era aproape să-i afle identitatea, el a luat un topor şi a distrus atât laptop-ul cât şi telefonul mobil. Piesele rămase din acestea au devenit, ulterior, probe împotriva lui Lazăr.

    Pe 22 ianuarie, un raid a pus capăt aventurii lui Lazăr. “Îi aşteptam în cele din urmă, dar şocul a fost oricum foarte mare”, a povestit Lazăr în primul său interviu acordat la penitenciarul din Arad. “E greu să fii hacker, dar e chiar mai greu să îţi ştergi urmele”.

    Povestea celui care îşi spunea Guccifer este chiar impresionantă: fără studii în domeniul calculatoarelor, el a învăţat tehnicile de hacking citind online. “Nu este cu adevărat un hacker”, a declarat în timpul procesului Viorel Badea, procurorul responsabil de caz. “Este doar un tip inteligent care a fost extrem de răbdător şi insistent. Este un român sărac care a vrut să devină faimos”.

    Lazăr nu a apelat la tehnicile folosite în mod uzual de hackeri, precum viruşi sau viermi pe care să îi planteze în calculatoarele victimelor. El a citit sute de pagini de informaţii despre victimă şi a ghicit, astfel, parola contului de email. I-a luat mai bine de şase luni să acceseze contul Corinei Creţu, care îi trimisese poze şi mesaje lui Colin Powell, care a negat vreo relaţie amoroasă cu aceasta. Când a realizat că şi contul său de email a fost spart, Powell i-a spus Corinei Creţu să şteargă toate mesajele dintre ei.

    “Aş fi putut să-mi acopăr urmele mai bine”, spune Lazăr. “Cu mai mulţi bani, aş fi putut cumpăra un calculator mai puternic. Puteam să iau bani de la cei cărora le-am spart conturile, dar nu am furat nici măcar un dolar”. Într-adevăr, nicio acuzaţie de furt nu a fost formulată împotriva lui Lazăr. Chiar dacă departamentul pentru justiţie din Statele Unite a încercat să-l acuze pe Lazăr de şantaj, autorităţile din România nu au găsit dovezi în această direcţie.

    Lazăr împarte acum o celulă cu alţi patru condamnaţi şi încearcă să pună pe hârtie mai multe teorii ale conspiraţiei. “Ok, am încălcat legea. Dar şapte ani într-o închisoare de maximă securitate? Nu am omorât pe nimeni”.

  • Cel mai tare hacker român devine vedetă în SUA: nu are studii, nici serviciu şi locuia într-un sat de lângă Arad

    Guccifer a devenit cunoscut în toată lumea după ce a spart conturile private ale unor oameni de stat precum George W. Bush sau Colin Powell, fiind primul hacker care a publicat autoportrete realizate de fostul preşedinte american; nu s-a oprit însă aici, postând online emailuri şi alte documente personale postate de celebrităţi. El a reuşit să păcălească atât F.B.I.-ul cât şi serviciile secrete americane pentru o bună perioadă de timp. La începutul acestui an, însă, lucrurile au nceput să o ia în jos pentru hacker.

    În spatele pseudonimului Guccifer se ascundea Marcel Lazăr, un şomer de 43 de ani dintr-un sat de lângă Arad, fără studii în domeniul calculatoarelor. Când a realizat că poliţia era aproape să-i afle identitatea, el a luat un topor şi a distrus atât laptop-ul cât şi telefonul mobil. Piesele rămase din acestea au devenit, ulterior, probe împotriva lui Lazăr.

    Pe 22 ianuarie, un raid a pus capăt aventurii lui Lazăr. “Îi aşteptam în cele din urmă, dar şocul a fost oricum foarte mare”, a povestit Lazăr în primul său interviu acordat la penitenciarul din Arad. “E greu să fii hacker, dar e chiar mai greu să îţi ştergi urmele”.

    Povestea celui care îşi spunea Guccifer este chiar impresionantă: fără studii în domeniul calculatoarelor, el a învăţat tehnicile de hacking citind online. “Nu este cu adevărat un hacker”, a declarat în timpul procesului Viorel Badea, procurorul responsabil de caz. “Este doar un tip inteligent care a fost extrem de răbdător şi insistent. Este un român sărac care a vrut să devină faimos”.

    Lazăr nu a apelat la tehnicile folosite în mod uzual de hackeri, precum viruşi sau viermi pe care să îi planteze în calculatoarele victimelor. El a citit sute de pagini de informaţii despre victimă şi a ghicit, astfel, parola contului de email. I-a luat mai bine de şase luni să acceseze contul Corinei Creţu, care îi trimisese poze şi mesaje lui Colin Powell, care a negat vreo relaţie amoroasă cu aceasta. Când a realizat că şi contul său de email a fost spart, Powell i-a spus Corinei Creţu să şteargă toate mesajele dintre ei.

    “Aş fi putut să-mi acopăr urmele mai bine”, spune Lazăr. “Cu mai mulţi bani, aş fi putut cumpăra un calculator mai puternic. Puteam să iau bani de la cei cărora le-am spart conturile, dar nu am furat nici măcar un dolar”. Într-adevăr, nicio acuzaţie de furt nu a fost formulată împotriva lui Lazăr. Chiar dacă departamentul pentru justiţie din Statele Unite a încercat să-l acuze pe Lazăr de şantaj, autorităţile din România nu au găsit dovezi în această direcţie.

    Lazăr împarte acum o celulă cu alţi patru condamnaţi şi încearcă să pună pe hârtie mai multe teorii ale conspiraţiei. “Ok, am încălcat legea. Dar şapte ani într-o închisoare de maximă securitate? Nu am omorât pe nimeni”.

  • Povestea miliardarului de 31 de ani care a dezvoltat cel mai mare retailer online din lume

    S-a născut în Paris în 1967, într-o familie de iranieni, şi s-a mutat în Maryland împreună cu familia când tatăl său, de profesie medic, şi-a început rezidenţiatul la Johns Hopkins Medical Center.

    Omidyar şi-a descoperit pasiunea pentru calculatoare în perioada liceului, când a devenit interesat de computere şi a început să lipsească de la orele de educaţie fizică pentru a se dedica pasiunii sale. În loc să îl pedepsească pentru absenţele sale, directorul liceului l-a angajat să scrie un program de computer care să printeze fişe pentru biblioteca şcolii; câştiga 6 dolari pe oră.

    După liceu, Omidyar s-a înscris la Universitatea Tufts, pe care a absolvit-o în 1988 specializându-se în informatică. Şi-a început cariera la Claris, o subsidiară a Apple Computer, care dezvolta software pentru Macintosh. În 1991, a fondat împreună cu trei prieteni Ink Development Corp., o firmă ce includea şi un segment de shopping şi a fost ulterior redenumită eShop Inc.

    Omidyar a lucrat ca inginer software pentru eShop până la sfârşitul lui 1994, când, săturându-se de start-up-uri, a început să lucreze ca inginer pe relaţii de dezvoltare pentru producătorul de software General Magic.

    La 28 de ani, a început să scrie cod de computer pentru o firmă care permitea listarea de obiecte de colecţie care să poată fi licitate în mod direct. A creat un prototip pe pagina sa personală, iar apoi a lansat un serviciu online numit Auction Web, care a devenit ulterior eBay.

    Primul obiect vândut pe site a fost un indicator cu laser stricat. Omidyar a fost fascinat că cineva ar putea să plătească pentru un dispozitiv stricat, dar cumpărătorul l-a asigurat că este conştient de acest lucru şi că are o colecţie de astfel de obiecte. Surprizele au continuat să apară, iar businessul a explodat pe măsură ce utilizatorii au început să înregistreze obiecte de o varietate inimaginabilă.

    Site-ul era monetizat printr-un comision cuprins între 1,25 şi 5% de la vânzător, iar cu profitul obţinut astfel, Omidyar a finanţat extinderea. Veniturile lui au ajuns treptat să depăşească salariul pe care îl avea la General Magic, astfel că, la nouă luni de la începerea acestei activităţi, a decis să îşi dedice toată atenţia noii sale afaceri. În prima lună din 1997, site-ul său găzduia deja două milioane de licitaţii, iar până la mijlocul anului intermedia 800.000 de licitaţii în fiecare zi.

    Ca urmare a dezvoltării, în acelaşi an a schimbat numele companiei în eBay şi a început să o promoveze. Numele atât de cunoscut astăzi a fost rezultatul unei inspiraţii de moment a antreprenorului. În 1996, în afacere i s-a alăturat Jeffrey Skoll, inginerul canadian care a devenit primul angajat al eBay. În martie 1998, Meg Whitman a fost numită preşedinte şi CEO şi a condus firma vreme de zece ani. În septembrie 1998, eBay a fost listată la bursă, făcându-i atât pe Omidyar, cât şi pe Skoll miliardari.

    În 2008, cele 170 de milioane de acţiuni ale lui Omidyar valorau 4,45 miliarde de dolari. De la fondarea companiei în 1995 până la sfârşitul lui 1999, pe eBay au fost vândute mărfuri în valoare de două miliarde de dolari. Câteva dintre cele mai ciudate (şi nu neapărat legale) produse includ un Volkswagen Beetle din 1999, o navetă spaţială rusească şi un rinichi uman. În primăvara acestui an, baza de date a clienţilor eBay a fost spartă de către armata siriană, ei înlocuind primele pagini ale site-urilor cu propriul lor logo.

    Preţul acţiunilor a scăzut drastic ca urmare a atacului.
    Omidyar este de asemenea investitor în staţiunea de lux Montgage Resort and Spa din Laguna Beach, California, iar în 2010 a lansat un site de ştiri de investigaţii, Honolulu Civil Beat, numit cel mai bun site de ştiri din Hawaii timp de trei ani consecutiv. Anul trecut, Honolulu Civil Beat a început un parteneriat cu publicaţia americană Huffington Post lansând cel mai recent site regional al publicaţiei, HuffPost Hawaii. Anul trecut, Omidyar a anunţat lansarea First Look Media, o organizaţie media care a lansat în 2014 publicaţia The Intercept.

  • De ce se tem românii şi cum îşi protejează locuinţele

    Cei mai mulţi dintre cei care deţin o astfel de trusă locuiesc la bloc (65,64%). Acesta este şi motivul pentru care, în cadrul campaniei naţionale de informare, 3 dintre cei care au participat la sondaj şi s-au înscris în concurs au primit, prin tragere la sorţi, câte o trusă de supravieţuire care include şi un manual de măsuri pe care să le iei în caz de urgenţă, reiese dintr-un sondaj realizat online în cadrul Campaniei „Octombrie – Luna Asigurărilor de Locuinţe”.

    Măsurile preventive financiare nu le sunt, însă, străine românilor care par să conştientizeze riscurile la care este expusă locuinţa lor. Astfel, majoritatea celor care au participat la sondaj (70,4%) deţin o asigurare obligatorie a locuinţei. Pe de altă parte, un procent mai mic (59,1%) dintre respondenţi au declarat că au în vigoare o asigurare facultativă a locuinţei.

    În ceea ce priveşte alte măsuri de protecţie a locuinţei, românii oscilează între un comportament preventiv şi neglijenţă faţă de elemente importante. De exemplu, mulţi verifică instalaţiile de gaze şi pe cele electrice, atunci când pleacă de acasă pentru mai mult timp, dar puţini instalează sisteme de securitate specializate, precum alarmele sau dispozitivele anti-incendiu.

    Astfel, atunci când pleacă de acasă pentru o perioadă mai lungă de timp, 73% dintre participanţii la sondaj au declarat că scot din priză toate aparatele electrice, iar 78,42% îşi verifică instalaţiile de utilizare a gazelor.

    Pe de altă parte, foarte puţini dintre respondenţi au instalat un sistem de alarmă: doar 13,54% dintre aceştia. Mai mult decât atât, nici în ceea ce priveşte protecţia
    împotriva incendiilor, românii nu stau foarte bine. Conform sondajului, doar 32,92% dintre respondenţi au luat măsuri preventive împotriva unui incendiu, precum instalarea unor dispozitive de detectare a fumului sau deţinerea unui stingător de incendii.

    Nu în ultimul rând, doar 25,51% dintre participanţii la sondaj au declarat că au montate grilaje metalice la gurile de aerisire, la ferestrele de la parter sau în alte locuri pe unde s-ar putea pătrunde cu uşurinţă în locuinţa personală.

  • 21% dintre români nu au cumpărat nimic de pe Internet

    Conform studiului, mai mult de doua treimi dintre utilizatorii de internet din Romania au facut cumparaturi online in trecut, iar 21% dintre cei care nu au cumparat inca nimic online planifica sa faca acest lucru in viitor.  41% dintre utilizatorii participanti la studiu au folosit internetul pentru a cauta magazine pe care ulterior le-au vizitat, 28% au platit facturi online si 16 % au cumparat ceva de pe site-urile straine. In ceea ce priveste tipurile de site-uri de comert online favorite, pe primul loc se situeaza magazinele online: 83% dintre utilizatori declara ca le-au folosit personal, pe locul doi se gasesc site-urile de anunturi (45%), pe locul 3 site-urile de reduceri colective (32%) si pe locul 4 comparatoarele online de preturi (29%).                                   

    Cei care au luat parte la studiu sunt de parere ca avantajele principale ale comertului online sunt: livrarea la domiciliu (74%), faptul ca nu sunt nevoiti sa plece de acasa (61%) si preturile mai mici decat in magazinele traditionale (53%). Pe de alta parte, ca dezavantaje, ei mentioneaza costurile de livrare ridicate  (31%) sau problemele cu garantia produselor (19%).

    Ce i-ar putea insa motiva sa faca cumparaturi mai multe? Banii sunt cei care fac lumea sa se invarta si pentru utilizatorii de internet din Romania, deoarece factorii cel mai des invocati pentru cresterea volumului de cumparaturi online il reprezinta preturile mai mici (59%), costurile de livrare mai scazute (54%) si reducerile suplimentare (52%), potrivit Gemius.

    Intrebati care sunt categoriile de produse cel mai des cumparate online, participantii la studiu au indicat hainele si accesoriile (58%) electrocasnicele (47%), cartile, filmele si muzica (44%), gadget-urile –smartphones si tablete (42%). Conform intereselor utilizatorilor, produsele electronice vor continua sa domine scena de e-commerce in viitor, insa unele categorii dominante din trecut vor suferi o scadere in popularitate: haine si accesorii (-18pp), computere si hardware (-11pp), filme, carti si muzica (-7pp). In timp ce interesul in haine si accesorii va inregistra o scadere in randul utilizatorilor de internet cu experienta in cumparaturi online, pentru cei care nu au achizitionat inca produse online, acestea se situeaza in topul preferintelor, urmate de produsele electronice. Se poate spune astfel ca hainele si electronicele sunt “poarta de intrare” in achizitiile online. 

     Optiunea preferata de plata a utilizatorilor romani de internet este de departe plata prin ramburs – 4 din 5 utilizatori o indica ca fiind varianta cea mai des folosita in detrimentul platii cu cardul, a transferului  online din contul bancar sau a platii de pe mobil. In consecinta, livrarea prin curier este cea mai des folosita metoda de livrare, insa utilizatorii romani nu se feresc de metode speciale de livrare, specifice anumitor produse, cum ar fi transferul digital.   

    Din punct de vedere al banilor cheltuiti online, un cos mediu de cumparaturi are valoarea de 470 de lei, in timp ce, cheltuielile anuale ale unui utilizator se ridica la 2260 de lei. Conform studiul, in viitor ne putem astepta la o crestere a segmentului de e-commerce, intrucat 40% dintre consumatorii actuali anticipeaza o crestere a cheltuielilor lor si doar 1 din 5 utilizatori indica o scadere a cheltuielilor lor online in anul care vine. 

     

     

     

  • Cinci angajaţi fac 400.000 de euro anual din marketing online

    Potrivit estimărilor Zitec, în 2013, majoritatea companiilor locale au majorat bugetele alocate pentru campanii de online marketing şi au vizat în special servicii SEO (optimizare pentru motoarele de căutare), campanii Pay-per-Click (PPC), promovare în social media şi e-mail marketing, iar această tendinţă se va manifesta şi pe parcursul acestui an.

    „În 2013, clienţii noştri au alocat un buget de peste un milion de euro pentru campanii de promovare în mediul online, în timp ce veniturile Zitec pe segmentul de servicii de online marketing s-au ridicat la 330.000 de euro. Pentru acest an, apreciem o creştere a veniturilor la peste 400.000 de euro, ca efect atât al majorării bugetelor de promovare din partea clienţilor, cât şi al atragerii de noi clienţi”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi Fondator Zitec.

    Zitec oferă servicii de online marketing încă din 2005, şi numără clienţi dintr-o arie largă de domenii, de la retail, turism, fashion, evenimente şi până la e-commerce, HoReCa sau business software.Din punct de vedere al serviciilor furnizate către clienţi, principala metodă de promovare solicitată şi folosită de companii este SEO, urmată de campaniile Pay-per-Click şi cele de newslettere.

    „Chiar dacă se observă această segmentare în piaţă din punct de vedere al serviciilor solicitate, considerăm că trebuie folosit un mix de instrumente de marketing online, în funcţie de specificul fiecărei campanii, că nu există o reţetă universală”, a apreciat Alexandru Lăpuşan.

    „Furnizarea de servicii de online marketing a venit ca un pas firesc în dezvoltarea Zitec, deoarece clienţii care îşi dezvoltau platformele online cu ajutorul nostru implicit aveau nevoie şi de vizibilitate în mediul online. Astfel, în prezent, suntem printre puţinele companii locale care oferă întreaga gamă de servicii dedicate, de la găzduire şi dezvoltare software la consultanţă şi nu în ultimul rând, branding şi identitate vizuală”, a adăugat Alexandru Lăpuşan. În acest moment, echipa de online marketing a Zitec numără cinci membri, specialişti în marketing online, care sunt certificaţi Google AdWords şi Google Analytics, şi care au, în medie, o experienţă în domeniu de peste 4 ani.

     

  • HBO va fi disponibilă exclusiv pe internet în SUA, începând din 2015

    Preşedintele-director general al Time Warner, Jeffrey Bewkes, a subliniat, miercuri, oportunităţile reprezentate de “cererea în puternică creştere pentru conţinuturile video de înaltă calitate”.

    Potrivit AFP, una dintre televiziunile de marcă în domeniu ale Time Warner este canalul cu plată HBO, celebru pentru serialele de succes “Clanul Soprano”, “Totul despre sex” şi “Urzeala tronurilor”.

    “În 2015, vom lansa un serviciu HBO independent, prin internet, în SUA”, a anunţat patronul postului, Richard Plepler, explicând că doreşte să “utilizeze toate mijloacele aflate la dispoziţia lor” pentru a seduce clienţi noi.

    HBO deţine deja un serviciu care permite vizionarea online la cerere (Video on Demand, VOD), HBO Go, dar acesta este accesibil în prezent doar pentru abonaţii televiziunii, prin intermediul unei companii de cablu.

    Noul produs, care va intra în concurenţă cu servicii de conţinuturi video difuzate în streaming, precum Netflix şi Amazon, vizează “10 milioane de locuinţe din SUA, care nu dispun decât de un acces la internet de mare viteză”, dar nu şi de acces la televiziune prin cablu. Numărul acestora este în creştere, a spus Pleper, care vorbeşte despre o oportunitate care trebuie neapărat exploatată.

    James McQuivey, un analist de la cabinetul Forrester, vorbeşte despre o evoluţie “inevitabilă din momentul în care oamenii au început să vizioneze conţinuturi în streaming”.

    “HBO are cu siguranţă conţinuturi pentru micul ecran cu mare priză la public şi atrage populaţie tânără, deschisă şi educată, mai susceptibilă să abandoneze abonamentele la televiziunea prin cablu în următorii cinci-zece ani”, a spus acesta, estimând că decizia companiei de media va deschide calea şi altor grupuri din domeniu.

    Time Warner şi-a îndreptat atenţia în ultimii ani spre conţinuturile audiovizuale (cele difuzate pe posturile sale de televiziune, printre care se numără HBO, şi cele produse de studiourile de cinema Warner Bros.), separându-se treptat de compania de internet AOL, de compania de cablu Time Warner Cable şi mai recent de publicaţiile din grupul Time Inc.

    Oficialii Netflix Reed Hastings şi David Wells au spus, într-o scrisoare adresată acţionarilor, că nu sunt surprinşi de iniţiativa HBO.

    “Spunem din 2011 că HBO va fi principalul nostru concurent pe termen lung, mai ales în ceea ce priveşte conţinuturile”, au precizat aceştia, care au adăugat că această concurenţă este un lucru benefic, ce îi va ajuta să se dezvolte în continuare.

    Recenta expansiune în Europa a companiei Netflix nu i-a permis să atragă numărul de utilizatori dorit în al treilea trimestru al anului, iar acest lucru va afecta profiturile din trimestru al patrulea.

  • Cel mai căutat spion american vorbeşte despre aplicaţia care ştie totul despre noi

     Fostul consultant NSA Edward Snowden a declarat că cele mai populare servicii online ale momentului sunt cele mai periculoase în ceea ce priveşte confidenţialitatea datelor, scrie gandul.info. El a adaugat faptul că oamenii ar trebui să folosească servicii online securizate şi să renunţe la acelea care sunt „ostile intimităţii”. Snowden a dat drept exemplu DropBox, care nu suportă criptarea informaţiilor, şi a recomandat folosirea serviciului SpiderOak.

    Cei de la Dropbox au răspuns la aceste critici. „Toate fişierele trimise şi primite prin Dropbox sunt criptate pe drumul dintre utilizator şi serverele noastre”,  a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Însă Snowden susţine că diferenţa dintre Dropbox si SpiderOak este ca cel de-al doilea serviciu criptează datele în timp ce acestea sunt pe computer şi nu doar când sunt în tranzit, mai scrie aceeaşi sursă.

    În ceea ce-i priveşte pe utilizatorii care susţin că nu au de ce să-şi facă probleme deoarece nu au nimic de ascuns, Snowden a spus: „Când spui că nu ai nimic de ascuns spui de fapt că nu îţi pasă drepturile tale”.

  • Produsele şi serviciile disponibile din faţa calculatorului atrag tot mai mulţi români

    CHIAR DACĂ PENTRU ROMÂNI CONCEPTUL DE RETAIL ONLINE ESTE UNUL RELATIV NOU COMPARATIV CU CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN MULTE ALTE ŢĂRI DE ANI BUNI, EXISTĂ DESCHIDERE ŞI APETIT PENTRU ACEST MOD MODERN ŞI FACIL DE A FACE CUMPĂTĂRURI. Iar retailerii se adaptează noilor preferinţe, având promoţii speciale în magazinele virtuale, chiar dacă s-au consacrat pe piaţă ca reţele de magazine de electro-IT, sau hiper şi supermarketuri. 59% dintre cei care cumpără în mediul online aleg electronicele, electrocasnicele şi softurile, categorie plasată în topul preferinţelor şi care a înregistrat o creştere de 20% în incidenţă faţă de 2011, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă 360insights.

    O creştere de 5% a înregistrat în acelaşi interval şi categoria de haine, pantofi şi accesorii vestimentare, care atrage 37% dintre cumpărătorii din mediul online. ”Alte categorii din topul celor mai cumpărate sunt cosmeticele şi parfumurile, cărţile şi revistele şi biletele de călătorie„, spune Manuela Dănilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights. La coada clasamentului în ce priveşte cumpărăturile pe net se plasează produsele alimentare (5% dintre clienţi aleg produse online) şi bijuteriile (doar 4% dintre cumpărătorii din online).

    Piaţa de comerţ electronic din România a ajuns anul trecut la 1 miliard de euro, conform estimărilor, ritmul de creştere pentru viitorul apropiat fiind previzionat la 30-35% pe an, faţă de 5% în cazul altor ţări din regiune. Punctual, conform estimărilor, retailul online de fashion va creşte anul acesta în România cu 30-35%, ajungând la 140 de milioane de euro, în special graţie extinderii pe internet a companiilor care aveau doar magazine clasice.

    Diferenţele de consum faţă de alte pieţe, chiar învecinate, sunt însă clare. Conform informaţiilor integratorului de plăţi PayU România, un utilizator român cheltuie în mediul online doar 100 de euro. Spre comparaţie, în Cehia şi Polonia mediile sunt de 202 euro, respectiv 185 de euro pe utilizator, potrivit datelor EuroMonitor şi Center for Retail Research, citate de reprezentanţii PayU. În ciuda diferenţelor, de remarcat este creşterea înregistrată pe piaţa locală în ultimii ani: în 2010 coşul de cumpărături pe net avea o valoare medie de 58 de euro. Cu alte cuvinte, în patru ani, apetitul românilor de a cumpăra din magazine virtuale aproape s-a dublat.

    Fenomenul pare firesc, cel puţin din perspectiva faptului că tehnologia ne influenţează tot mai mult comportamentul de consum. Este vizibil că, pe măsură ce anii trec, românii devin din ce în ce mai dependenţi de utilizarea internetului. ”În comparaţie cu anul trecut, procentul celor care intră zilnic online a crescut semnificativ, ajungând la 74%, faţă de 66% în 2013„, spune Manuela Dănilă. Trei sferturi dintre persoanele din mediul urban accesează zilnic internetul şi petrec în medie între trei şi patru ore navigând. Conform studiului 360insights, cei mai dedicaţi sunt adolescenţii şi tinerii; iar odată cu creşterea vârstei numărul de ore petrecute online scade, observă Manuela Dănilă. Statutul este, de asemenea, proporţional cu devotamentul faţă de mediul online, utilizatori mai frecvenţi fiind cei cu venituri medii şi mari.

    Popularitatea cumpărăturilor online, arată studiul, a crescut semnificativ pe parcursul ultimilor ani: mai multe persoane caută produse vândute online (55%, cu 20% mai mult decât în 2011), fac achiziţii în magazine virtuale (32%, cu 13% mai mult decât în 2011), navighează pe site-uri de reduceri sau cupoane (30%, cu 10% mai mult decât în 2011) şi sunt interesaţi să vândă şi ei la rândul lor produse online (21%, cu 7% mai mult faţă de 2011).
    “Cei mai mulţi români preferă să plătească achiziţiile online cu numerar la livrare (81%), în timp ce plata online rămâne o opţiune secundară (47%)„, arată Manuela Dănilă. Aproximativ 70 de comenzi sunt plasate în fiecare minut în România, cu o valoare totală de aproape 11.000 de lei, în primele cinci luni ale anului valoarea medie a coşului de cumpărături achitate online înregistrând o creştere medie cu 20%, conform PayU. Mai mult chiar, dinamica ar urma să se păstreze şi în anii următori.