Lidl inaugurează un nou magazin pe 25 februarie la Buşteni, reţeaua sa din România ajungând astfel la 193 de magazine, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei.
Lanţul de magazine de tip discount face parte din grupul german Lidl & Schwartz, prezent în 27 de ţări din Europa, cu peste 10.000 de magazine, peste 100 de centre logistice şi 170.000 de angajaţi.
Antreprenorii Lucia şi Andrei Costea, care au construit un business de 12 mil. euro şi 120 de angajaţi din importul şi distribuţia de suplimente alimentare naturale, vor să deschidă anul acesta două-trei magazine noi sub brandul Secom şi să încheie anul cu o reţea de retail formată din zece magazine.
Pariul soţilor Costea pe propria reţea de magazine a fost făcut în 2013, iar pe termen lung cei doi vor să ajungă la o reţea de 50 de unităţi în toată ţara.
„Am ales oraşele din provincie în funcţie de populaţie, de centrele universitare din zonă, dar şi de modul în care a evoluat portofoliul nostru acolo. Anul acesta vizăm vestul pentru noile magazine“, a spus pentru ZF Lucia Costea, managing partner al Secom.
Cardul este valabil pe viaţă şi se obţine gratuit, atât online, cât şi în magazinele Praktiker.
Beneficiile pe care le oferă cardul de fidelitate: vouchere de 5% pe viaţă, oferte exclusive (produse cu reduceri de pana la 20%), acces la un cont online pentru fiecare posesor de card, posibilitatea de a ajunge la reduceri permanente de 10% direct la casa de marcat
“Praktiker este un brand cu tradiţie, care se bucură de un grad mare de notorietate şi credibilitate în rândul românilor. Am creat special acest card de fidelitate pentru clienţii Praktiker, pe care îi răsplătim pe viaţă cu reduceri, promoţii, cadouri”, a declarat Mirela Ochiana, marketing manager al Praktiker Romania.
Clienţii trebuie să prezinte cardul la fiecare achiziţie pentru a acumula cumparaturi. Când valoarea cumpărăturilor cu cardul atinge pragul de 3000 de lei, cumulat în ultimele 12 luni, clienţii vor beneficia de un voucher în valoare de 5% reducere. Din acel moment, la fiecare cumpărătură ulterioară clienţii Praktiker vor putea utiliza discount-ul de 5% din valoarea bonului fiscal de la ultima achiziţie efectuată.
Pentru a intra în posesia cardului clienţii pot aplica gratuit pe site-ul www.praktiker.ro sau pot solicita informaţii în orice magazin al reţelei.
Lanţul Praktiker are, in 24 de orase din tara, 28 magazine pe rafturile cărora se găsessc 40.000 de produse.
Născut în 1927, la Zaandam, în Olanda, Albert Heijn a fost nepotul antreprenorului cu acelaşi nume (1865-1945) care a pus bazele afacerii de familie, pornind de la un magazin alimentar. Afacerea de familie a crescut pe parcursul mai multor generaţii, iar sub conducerea nepotului fondatorului s-a transformat într-o multinaţională. De exemplu, antreprenorul olandez este cel care a introdus formatul de supermarket în Olanda şi a jucat un rol important în domeniul retailului, prin dezvoltarea codului de bare, în 1974, preluat apoi la nivel internaţional ca standard. La jumătatea anilor ’70, compania, listată la bursa de la Amsterdam din 1948, a început să se extindă în mai multe ţări, prin achiziţii în Spania şi SUA (reţele ca Giant Carlisle, Stop & Shop, Giant Landrover şi Peadpod).
Cu o echipă de management care pentru prima oară nu includea membri ai familiei fondatoare, Ahold şi-a accelerat creşterea în a doua parte a anilor 1990 în America Latină, Europa Centrală şi Asia. Mai mult, în acea perioadă grupul şi-a diversificat activităţile, incluzând sub umbrela sa şi restaurante, dar acest segment de business nu mai există acum în portofoliul grupului.
Pe parcursul anilor, Albert Heijn şi familia sa s-au confruntat cu dificultăţi, una dintre acestea fiind faptul că fratele şi asociatul său, Gerrit Jan Heijn a fost răpit şi ucis, în 1987. Doi ani mai târziu, Albert Heijn, s-a retras din funcţia de CEO şi preşedinte al grupului Ahold, fiind succedat de Pierre Everaert, care nu era membru al familiei Heijn, ceea ce a constituit o premieră pentru afacerea fondată în 1887.
După retragerea de la Ahold, antreprenorul olandez a înfiinţat, la Herefordshire, în Marea Britanie, unde se stabilise, o nouă companie, Eign Enterprises, numită după pronunţia în engleză a numelui său. Pentru dezvoltarea Eign Enterprises, antreprenorul olandez a investit milioane de lire sterline şi a transformat o zonă rurală într-un complex de agrement. Antreprenorul olandez a murit la Hereford, în 2011, la 83 de ani.
În 2014, grupul Ahold a realizat o cifră de afaceri anuală de aproape 33 de miliarde de euro, cu peste 3.200 de magazine şi având 227.000 de angajaţi. În portofoliul grupului, cu activităţi în SUA, Olanda, Begia şi Cehia, se găsesc mai multe formate şi mărci de magazine, între care se numără Albert Heijn, Etos, Albert sau Giant.
În urmă cu jumătate de an, grupul belgian Delhaize, care operează în România reţeaua Mega Image, a agreat cu Ahold un acord de fuziune, care ar urma să fie încheiat în prima parte a acestui an.
Poate suna a scenariu de film, însă este povestea lui Jason Fyk, fondatorul WTF Magazine. Acum trei ani, el era falit, în închisoare şi aproape de sinucidere. A folosit Facebook pentru a-şi întoarce viaţa cu 180 de grade.
Problemele financiare ale lui Fyk au început în 2005, atunci când piaţa imobiliară a luat o turnură ciudată. Fyk era un agent imobiliar tânăr, căsătorit şi cu un copil, iar lipsa banilor a început să îl apese. Lunile au trecut, iar Fyk a înţeles că trebuie să găsească o nouă metodă de a face bani. Câţiva prieteni i-au propus să pornească un website, aşa că a cumpărat domeniul WTFMagazine.com. Acronimul WTF venea “Where’s The Fun”, site-ul fiind practic o colecţie de poze şi clipuri amuzante, relatează Business Insider.
“Echipa lucra practic fără niciun ban”, povesteşte Fyk. “Încercam să adunăm informaţii şi materiale de peste tot, dar nu aveam nici cea mai vagă idee ce facem”.
WTF a devenit entitate juridică în septembrie 2010 şi a avut lansarea oficială la începutul anului 2011. Câteva săptămâni mai târziu, Fyk a condus până la Baltimore pentru a intervieva un grup de cascadori. Ajuns în parcare, el a observat că mai mulţi bărbaţi se luaseră la bătaie, drept pentru care a început să filmeze tot incidentul cu telefonul mobil. Printr-o neînţelegere, poliţia americană l-a arestat şi pe Fyk motivând că acesta ar fi aranjat de fapt încăierarea pentru a putea să o posteze pe site-ul WTF.
Familia bărbatului a folosit ultimii bani pe care îi avea pentru a angaja un avocat; cu toate acestea, a durat două luni până ca el să fie eliberat.
“Nu puteam să mă angajez la McDonald’s, pentru că aveam nişte facturi uriaşe de plătit”, îşi aminteşte Fyk. “Copilul meu a fost cel care m-a ţinut pe linia de plutire în acea perioadă”.
Bărbatului i-a venit ideea să scrie o carte despre toate întâmplările prin care trecuse în ultimul timp, însă nefiind un autor cunoscut era greu de crezut că cineva ar fi acceptat să îl publice. “Singura resursă pe care o aveam la dispoziţie era social media, şi era gratuită. Am decis să învăţ tot ce există legat de Facebook şi să creez un fel de mişcare socială care să îmi dea notorietate.”
Ideea a fost una cât se poate de bună: Fyk a folosit sistemul de pagini business al Facebook şi a creat zeci de astfel de pagini. În prezent, el “controlează” peste 28 de milioane de like-uri. Acestea aduc zeci de milioane de vizite pe siteul său, iar vizitele se concretizează în milioane de dolari, anual, din publicitate.Bărbatul încasează aproape 300.000 de dolari pe lună de pe urma WTF Magazine.
WTF Magazine are acum zeci de angajaţi, iar Fyk a angajat un aşa-numit “ghost writer” care să îi redacteze memoriile.
În fiecare an, pe 15 februarie, rezidenţii unui mic sat de la baza vulcanului activ Mount Yasur de pe insula Tanna, Vanuatu, îi aduc un omagiu spiritului soldatului american care „este mai puternic decât Iisus”, informează Daily Mail.
Cei mai în vârstă se îmbracă în uniforme militare americane şi defilează, iar alţii îşi pictează “SUA” pe piept, cu vopsea roşie. Apoi, la final, ridică steagul american.Tribul crede că soldatul cu pricina John Frum se va întoarce într-o zi şi va aduce cu el bogăţie, noroc şi cadouri din America.
Cel mai probabil John Frum nu este o singură persoană, ci mai degrabă un cumul de soldaţi. Numele John Frum vine de la felul în care se prezentau soldaţii americani „Hi, Im John from New York”. În timpul celui De-Al Doilea Război Mondial aproximativ 300.000 de soldaţi americani au stat pe insulă pregătiţi pentru conflictul Japonia.
După război, soldaţii „John Frum” au părăsit insula şi odată cu ei şi bogăţiile aduse de americani.
În 2006, un jurnalist de la publicaţia Smithsonian Magazine a vizitat insula, iar leader-ul de atunci a declarat că „dacă ne rugăm lui John, el o să se întoarcă cu multă bogăţie”. „John este un spirit. Ştie tot. Este chiar mai puternic decât Iisus. A promis că se va întoarce cu multe bogăţii (Coca-Cola, televizoare, ceasuri, medicamente etc) dacă ne vom ruga”, a adăugat el.
„În fiecare zi de vineri membrii cultului merg la baza vulcanului şi ridică steagul american, câteodată şi pe cel francez. Iar pe 15 februarie sărbătoresc ziua lui John Frum, fac puţin teatru, dansează, este o sărbătoarea anuală”, a declarat Ben Bohane, foto-jurnalist care trăieşte în Vanuatu.
Creşterile salariale medii, aplicabile începând cu 1 februarie 2016, variază între 16% şi 21 %, în funcţie de strategiile de dezvoltare regională şi sectorială, se arată în comunicatul Carrefour dat publicităţii.
În divizia hypermarket, creşterea salarială de care vor beneficia 95% dintre angajaţii de bază din magazine s-a realizat prin semnarea unui act adiţional, cu şase luni înainte de expirarea termenilor prezentului contract colectiv de muncă.
În plus, Carrefour oferă în continuare salariaţilor săi un pachet semnificativ de beneficii care conţine: tichete de masă în valoare brută de aproximativ 197 lei / lună, acordate din prima zi de muncă, asigurare de sănătate, primă de vacanţă, prime de fidelitate, cupoane de magazin pentru sărbătorile de Paşti, Crăciun sau pentru alte evenimente speciale, ajutoare financiare şi zile de concediu suplimentare pentru evenimente deosebite din vieţile angajaţilor.
Carrefour anunţă 2016 ca un moment decisiv de creştere, prin extinderea şi diversificarea ofertei, serviciilor, dar şi infrastructurii de magazine, confirmată şi de semnarea acordului de achiziţie a societăţii Billa România. În contextul dinamic şi plin de provocări din piaţa muncii, Carrefour, împreună cu partenerii săi sociali (Sindicatul Salariaţilor din Carrefour / Artima şi Federaţia Sindicatelor din Comerţ), consideră drept prioritară asigurarea unui mediu de lucru stabil, previzibil, echitabil şi competitiv.
„Ai auzit de Boggi?“ mă întreba acum câteva luni un executiv din industria luxului. „O să vină şi în România şi cred că va schimba piaţa locală a modei masculine, aşa cum a făcut Zara pe segmentul feminin. Boggi este acum brandul de modă bărbătească care are o evoluţie la fel de fulminantă în Europa cum a avut Zara acum câţiva ani“, a adăugat el.
Boggi a apărut în Italia acum mai bine de 75 de ani, însă numele lui nu spune multe în afară ţării-mamă. Expansiunea a fost prudentă, adică 134 de magazine în circa 25 de ţări. Aventura însă abia acum începe, iar România devine un nou punct pe harta mărcii care a găsit o nişă pentru costumul bărbătesc. „Se poziţionează între lux şi mass market şi are preţuri ce încep de la 450 de euro. Media este însă pe la 650 de euro“, spune Sachin Arora, cel care con-duce businessul local şi este totodată şi unul dintre acţionarii gru-pului Peeraj, cel mai puternic grup de francize de modă din România. După CCC, Swarovski, Pimkie şi Armani Jeans, Boggi este cel mai nou nume din portofoliul grupului. Primul magazin Boggi va fi deschis în Băneasa Shopping City, unul dintre cele mai performante centre comerciale din România, poziţionat în zona de nord a Capitalei, o zonă unde locuiesc persoanele cu venituri peste medie. Aceştia sunt de altfel clienţii ţintă ai Boggi dar şi ai altor nume, precum Michael Kors, Armani Jeans sau Max & Co, toate mărci care şi-au găsit „casa“ în mallul controlat de antreprenorii Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte.
Decizia Peeraj de a aduce un brand destinat exclusiv bărbaţilor vine în contextul în care piaţa locală de modă se dezvoltă, iar bărbaţii încep să cheltuiască mai mult pe haine. De altfel, şi liderii H&M şi Zara au deschis în ultimii ani magazine destinate bărbaţilor. Bărbaţii din România cheltuie anual pe haine circa 2,8-3 miliarde de lei (650-670 milioane de euro), principalii jucători de pe piaţa de modă masculină fiind H&M, Zara şi C&A, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe segmentul pe care se poziţionează însă Boggi numărul competitorilor este mic, cei mai mulţi jucători alegând fie segmentul mass market, fie lux. Totuşi, există loc pentru toată lumea, cred jucătorii din piaţă.
„Românii sunt pa-sionaţi de modă şi, spre deosebire de cehi şi de po-lo-nezi sunt mai dispuşi să chel-tuiască bani pe haine“, spunea recent Ralf Wein, care conduce ope-ra-ţiunile H&M în Europa Centrală şi de Est. Cifrele H&M în România o dovedesc, astfel că la nici cinci ani de la intrarea pe piaţă suedezii au ajuns la vânzări de aproape 200 de milioane de euro cu o reţea de circa 40 de magazine. H&M a intrat în România în primăvara lui 2011 după mai mulţi ani de tatonări. De altfel, retailerul a fost ultimul nume mare intrat în contextul în care Inditex, proprietarul Zara, a venit în 2004 în franciză şi trei ani mai târziu şi-au făcut intrarea direct. La momentul venirii H&M pe piaţă erau deja activi şi C&A şi New Yorker. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate, în regiune fiind campioană, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de doar 400 de euro net, de două ori mai mic decât în Polonia sau în Cehia vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.
Comportamentul de consum al românilor şi rezultatele brandului fanion i-au convins pe suedezi să aducă pe piaţa locală şi un al doilea nume. Puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte branduri surori mai puţin cunoscute, însă sub umbrela Hennes & Mauritz se găsesc mai multe nume precum COS, Monki, Weekday, Cheap Monday, & Other Stories şi H&M Home.
Cristian Codrea are 33 de ani şi conduce de şase ani operaţiunile C&A din România, practic de la intrarea olandezilor pe piaţa locală. În urmă cu un an în portofoliul său s-au adăugat alte două pieţe, Croaţia şi Serbia, toate trei având în total 60 de magazine. În România, retailerul are o marjă de profit de aproape 5% şi vânzări de 275 mil. lei în 2014, ultimul an pentru care există date publice.
„Uitându-mă în urmă nu pot spune că am avut momente foarte dificile în carieră. Îmi amintesc însă că în 2009 C&A a intrat pe piaţa din România şi aveam planuri mari. Am deschis însă câteva magazine şi a venit criza, astfel că nu am putut să ducem mai departe expansiunea aşa cum ne propusesem iniţial“, a spus Codrea într-un interviu care a fost publicat în anuarul ZF Who’s who in business