BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • Mai slabi ca bulgarii

    Pe o scara de la 1 la 5, in care nota 1, cea mai buna, n-a capatat-o nimeni iar nota 5 a luat-o cea mai controlata economie din lume, cea a Coreei de Nord, Romania a obtinut punctajul 3,19 intr-un clasamentul privind gradul de libertate al economiei, realizat de Fundatia Heritage si Wall Street Journal.

    Suntem, cu alte cuvinte, o economie „in cea mai mare parte neliberalizata“, adica o treapta mai sus de calificativul de economie controlata represiv, dar doua trepte mai jos de cel ideal, de economie libera, de care se apropie cel mai mult, cu 1,28 puncte, Hong Kong-ul.

    Daca ne raportam la 2005, se poate spune totusi ca e o nota buna: Romania a inregistrat un salt de 0,39 puncte fata de anul trecut, cel mai mare dupa cel al Pakistanului, de 0,40 puncte.

    Daca insa ne raportam la anii 1999-2000, in care punctajul Romaniei a fost de 3,20, e o nota proasta, pentru ca n-am facut decat sa ajungem de unde am plecat, dupa o inrautatire accentuata in perioada 2001-2004.

    Clasamentul, intocmit de Heritage si Wall Street Journal al 12-lea an consecutiv, ia in calcul 10 criterii pentru care fiecare dintre cele 157 de tari luate in calcul primesc note de la 1 la 5, printre care politica comerciala, cheltuielile guvernamentale, interventia statului in economie, politica monetara, fluxurile de capital si investitiile straine, sistemul bancar, dreptul de proprietate. Cele mai bune punctaje Romania le-a obtinut la cheltuieli guvernamentale (1,9, multumita gradului redus de impozitare a veniturilor si a profitului) si la interventia statului in economie (1,5), iar cele mai proaste la capitolul politica monetara (4, in special din cauza inflatiei), dreptul de proprietate (4) si cadrul legislativ (4).

  • Investitorii prefera „all-in-one“

    In 2005, investitorii au fost „cuminti“ si, in general, s-au ferit de afacerile cu grad mare de risc. Investitiile in fonduri de actiuni au inregistrat si ele o scadere in 2005, cele mai afectate fiind fondurile de crestere si fondurile „patate“ de scandalurile din 2003, scrie revista Newsweek. Cu mare trecere printre investitori au fost noile fonduri de tipul „all-in-one“, care contin un mix solid de actiuni si obligatiuni oferite intr-un singur pachet.

    In luna septembrie, acest tip de fond a trecut de pragul de 100 de miliarde de dolari si continua sa fie alimentat cu active, spune Don Cassidy, senior research analyst in cadrul Lipper, o firma care monitorizeaza fonduri. Desi circumspecti, investitorii nu au respins cu totul ideea de „nou“ in 2005. Ei au descoperit anul acesta „investitiile alternative“, reprezentate de resursele naturale, aur si fondurile internationale. Ca urmare, fondurile internationale au crescut cu 26% pe pietele emergente, depasind fondurile americane in oricare din ultimii patru ani. Expansiunea globala condusa de China si India a dus la cresterea cererii de produse necesare in procesul de industrializare: petrol, gaze naturale, cupru, nichel. Poluarea mediului inconjurator a dus la cresterea veniturilor de pe urma uraniului (centrale nucleare) si a platinei (catalizatori auto). Investitiile in apa potabila vor fi si ele tot mai profitabile: tot mai multe state au provizii insuficiente (China importa apa din Alaska).

  • Acum au si ei falisii lor

    Pe masura ce marile lanturi de retail patrund in Europa Cetrala si de Est, intreprinzatorii independenti care comercializeaza produse alimentare incep sa dispara. Trendul, generalizat, este mai accentuat in Republica Ceha, preferata de investitori pentru climatul politic stabil si economia performanta, dar si in orasele cu infrastructura puternica si piata mare de desfacere.

    In urma unui studiu intreprins de Coface Intercredit, o organizatie de monitorizare a mediului de afaceri, reiese ca 17,8% din numarul total de falimente inregistrate in Cehia provin din sectorul de retail, cu aproape trei procente mai mult decat media de 15% din regiune.

    Potrivit unui alt studiu realizat de agentia de cercetare de piata Incoma Research, doar 13% dintre cehi isi fac cumparaturile alimentare in magazine independente. In tari ca Polonia sau Ungaria, procentele sunt de 28%, respectiv 49%.

    Retailerii de talie mare s-au raspandit in Cehia intr-un ritm care l-a depasit chiar si pe cel din vestul Europei, unde cresterea se realizeaza treptat, spune Petr Barák de la Coface.  Exista totusi si unele vesti bune pentru magazinele independente care au reusit sa supravietuiasca pana in prezent: piata se asaza.

    „Cel mai mare declin a fost in anii ‘90. Acum, tendinta s-a atenuat“, spune Zdenek Skála, cercetator pe retail la Incoma. Micii retaileri nu impartasesc optimismul lui Skála. „De ce ar veni oamenii sa cumpere in centru, cand au un supermarket aproape de casa?“, se intreaba Hana Musálková, proprietara unei bacanii din centrul Pragai.

  • Reforme In Rusia

    Liberalizarea sectorului energetic i-ar putea aduce Rusiei in 2006 nu mai putin de cinci miliarde de dolari, scrie revista Moscow Times.

    Continuand reformele din sectorul energetic rusesc, care se vor finaliza in 2008, guvernul planuieste vanzarea de actiuni in incercarea de a atrage investitii in infrastructura existenta si in constructia unor noi capacitati de producere a energiei. Sistemul Energetic Unit, compania care detine monopolul asupra sectorului energetic in Rusia, isi va inceta existenta in momentul incheierii reformelor (in prezent Sistemul Energetic Unit asigura 70% din necesarul de electricitate al tarii).

    Anticipand procesul de restructurare al sectorului energetic (intarziat, deja, cu doi ani) Sistemul Energetic Unit  a inceput separarea activitatilor de productie de cele de distributie si vanzari, pentru a facilita aparitia competitiei pe piata si pentru a atrage banii investitorilor in infrastructura invechita a tarii.

    In urma reformelor guvernamentale vor fi create sase companii producatoare de electricitate pentru vanzare en-gros si 14 companii teritoriale. Vanzarea unui pachet de 25% din patru companii de electricitate ar genera doua miliarde de dolari, e de parere Andrei Zubkov, vicepresedinte al bancii de investitii Trust.

    „Daca vom strange 500 de milioane de dolari, va fi suficient pentru achizitionarea unei statii electrice de 1.000 de megawati, care va putea servi un oras de un milion de persiane, sau o zecime din populatia Moscovei“, a adaugat Andrei Zubkov.

  • Alternative pentru miscat masina

    Preturile ridicate ale titeiului si resursele limitate le-au infipt cutitul in os producatorilor de automobile, care au inceput sa puna la cale nenumarate experimente avand la baza combustibili alternativi, scrie revista Budapest Business Journal.

    Desi biodieselul si bioetanolul – produsi din ulei extras din plante – se folosesc deja pe scara larga in tarile din Vest, in Ungaria legea impozitelor prevede tratarea si taxarea acestora ca derivati din uleiuri minerale, ceea ce creste pretul lor nejustificat de mult.

    Astfel, desi biodieselul este, de obicei, mai ieftin in Vest decat motorina, in Ungaria ramane extrem de scump, cam la acelasi pret cu motorina. Potrivit ultimei hotarari a Biroului pentru Taxe si Impozite Vamale (VPOP), orice substanta folosita drept aditiv sau combustibil pentru motoarele cu combustie interna trebuie tratata.

    Drept rezultat, taxele cumulate urca pretul biodieselului peste cel al motorinei.In consecinta, daca un client isi alimenteaza automobilul cu ulei vegetal cumparat de la un magazin obisnuit, s-ar putea trezi cu o amenda de mii de forinti, fiind acuzat de evaziune fiscala, avertizeaza Budapest Business Journal.

    Intre timp, producatorii de automobile continua experimentele cu combustibili alternativi, printre care gazele naturale comprimate (CNG) si gazele petroliere lichefiate (LPG). Potrivit expertilor din industrie, cele mai cautate optiuni pe termen scurt vor fi cele care necesita cele mai mici modificari ale motorului.

  • E timpul sa ne ingrijoram

    Topirea ghetarilor, cresterea nivelului oceanelor si dezastrele naturale au convins Natiunile Unite sa tina la Montreal o conferinta cu privire la schimbarea climei la nivel global, anunta Deutsche Welle. Potrivit Institutului german pentru Cercetarea Economiei, in urmatorii zeci de ani dezastrele naturale vor produce pagube de 200 de miliarde de dolari. In acelasi timp, compania de asigurari München Rüch a calculat ca, in ultimii cincizeci de ani, pagubele financiare aduse de furtuni, inundatii si cutremure s-au inzecit. Oamenii de afaceri au inceput sa constientizeze impactul negativ pe care distrugerea mediului inconjurator il are asupra propriilor companii. Grijile ecologistilor par sa fie si ale oamenilor de afaceri si viceversa.

    „Protectia mediului trebuie sa inceapa cu industria“, a spus Axel Michaelowa, un cercetator al climei de la Institutul de Economie Mondiala din Hamburg. „Principalii emitatori de gaze cu efect de sera sunt otelariile si centralele electrice si este momentul sa incepem sa dezvoltam metode ieftine de reducere a emisiilor“, a mai spus Michaelowa. Unele companii, printre care si General Electric – cea mai mare companie a lumii – au inceput deja sa ia masuri, motivati mai ales de monitorizarea stricta exercitata de pietele financiare asupra strategiilor de protectie a mediului folosite de companii.

    Nivelul permis de emisii ar trebui fixat de guverne companiilor, care vor amana la nesfarsit problema, a mai spus cercetatorul. Piata care reglementeaza protectia mediului seamana perfect cu explozia Internetului de la inceputul anilor ‘90, a incheiat Michaelowa.

  • Sa impacam si capra, si varza

    Pentru romani e un loc comun, si, de curand, si pentru francezi: nu putem inclina definitiv balanta in favoarea cuiva, pentru ca suntem la rascruce de drumuri. De aceea, a explicat presedintele Basescu in vizita sa recenta in Franta, desi Romania sprijina axa Bucuresti-Londra-Washington, spera in egala masura sa fie primita in 2007 in Uniunea Europeana.

    Intrebat de jurnalistii francezi ce asteapta de la Paris, avand in vedere respingerea Constitutiei europene de catre Franta, presedintele roman a invocat trecutul, amintind sprijinul pe care Franta l-a acordat Romaniei la intrarea in NATO si asigurandu-si interlocutorii ca legaturile dintre cele doua state sunt mai puternice decat efectele pe care le-ar putea avea respingerea Constitutiei din mai. Pe de alta parte, sustinerea axei Bucuresti-Londra-Washington este necesara pentru atingerea celor doua obiective principale ale mandatului sau: ameliorarea nivelului de trai si securitatea nationala. „Pozitia geografica a Romaniei este foarte expusa“, a continuat Basescu. „De aceea avem un parteneriat strategic cu Statele Unite, bazat pe aparare si pe probleme de securitate.“

  • Goana dupa .eu

    Pe 7 decembrie s-a lansat un nou domeniu pe Internet – .eu – in scopul de a conferi site-urilor web o identitate pan-europeana, scrie Deutsche Welle.

    Potrivit lui Vivian Reding, comisar al Uniunii Europene pentru media si informarea societatii, noul domeniu va deveni la fel de important pentru mediul de afaceri, cum este in prezent .com. „Acesta ar trebui sa incurajeze comertul electronic si sa dea un imbold competitiei economice si cresterii“, a mai spus Reding.

    La randul ei, Comisia Europeana spune ca noul domeniu ar trebui sa intareasca prezenta companiilor pe piata interna a uniunii, avand in vedere ca tarile nu vor mai fi nevoite sa foloseasca un domeniu diferit. Companiile isi vor pastra, in paralel, si vechiul domeniu national (.ro, de pilda).

    Prima faza a procesului de inregistrare este intitulata perioada „sunrise“ („rasaritului“) si va dura doua luni, timp in care vor putea fi inregistrate doar persoanele publice, numele de companii, marcile inregistrate si alti detinatori de drepturi. Aceasta prima faza a fost conceputa pentru a preveni furturile virtuale de nume de catre cei care urmaresc sa le vanda ulterior altor companii, la suprapret („Cybersquatters“). Incepand cu 2 februarie, pot depune cereri si companiile cu marci neinregistrate inca. De pe 7 aprilie va incepe ultima perioada, denumita „land rush“ („goana dupa pamant“), moment in care domeniul .eu va fi deschis si persoanelor private, pe sistemul primul venit, primul servit. Si Uniunea Europeana va incepe sa foloseasca adresa .eu.

    Domeniul .eu va fi administrat de EURid, o organizatie europeana non-profit, care are in ingrijire alte 750 de registre de domenii de nume autorizate in intreaga lume.

  • Sofia o ia de la capat

    Are 39 de ani, e socialist si prim-ministru. Serghei Stanisev a reusit sa alcatuiasca un guvern la Sofia, gratie ok-ului dat de „salvatorul“ Bulgariei, Simeon de Saxa Coburg-Gotha (care a acceptat sa participe la un guvern de uniune nationala), punand astfel capat unei crize politice de sase saptamani.

    Bulgarii au rasuflat usurati, desi toata lumea apreciaza ca e cam tarziu si ca timpul ramas pana la raportul de tara din octombrie e prea scurt pentru cat de multe mai sunt de facut. Ca si romanii, bulgarii au restante mari la reforma in justitie (capitol la care Bucurestiul e insa ceva mai avansat, dupa adoptarea, prin asumarea raspunderii guvernului, a pachetului de legi privind reforma in domeniu).

    Ca si romanii, bulgarii sunt tot la nivel de promisiuni si in ceea ce priveste lupta anticoruptie. Ca si in cazul romanilor, politicienii occidentali nu se mai multumesc cu promisiuni nici atunci cand ele sunt rostite in limba bulgara. Nu e suficient sa spuna ca vor face totul, iar reformele nu se fac peste noapte, spun ei cu scepticism. Criza politica din Bulgaria s-a sfarsit. Cu toate acestea, sansele ca Sofia sa devina capitala europeana cu staif la 1 ianuarie 2007 sunt abia de 50%, estimeaza analistii. Cam aceleasi cu cele ale Bucurestiului.

  • Toamna se numara strategiile

    Nu e vorba de strategia fiscala pe urmatorii ani, ci de o strategie promisa de Guvern pentru categoria de intreprinzatori cu care la ora actuala are cea mai proasta relatie – exportatorii. Dupa mai bine de jumatate de an de proteste fara ecou pe marginea aprecierii leului, exportatorii „destarcati“ de BNR sunt acum consolati de Iuliu Winkler, ministrul delegat pentru comert, cu fagaduiala ca in septembrie va fi lansata o strategie nationala pentru sprijinirea exportatorilor.

    Winkler a inceput prin a contracara cu cifre acuzatia exportatorilor ca aprecierea leului le-ar fi ruinat afacerile, afirmand ca in primul semestru, exporturile Romaniei au crescut cu 16,6%, ajungand la peste 10,5 miliarde de euro. Explicatia ar fi ca mare parte din exporturile noi s-au bazat pe importurile facilitate de un leu mai tare (adica acele importuri care strica acum balanta comerciala), dat fiind ca aceste exporturi noi au avut in mare parte valoare adaugata consistenta (masini si echipamente electrice, vehicule), incepand deci sa schimbe vechea paradigma romaneasca a exporturilor de textile in lohn sau a vanzarilor de lemn brut si metal.

    Astfel incat, dupa cum sustin oficialii de la Comert, noua strategie pentru exportatori nu e menita sa scoata din dificultate o activitate impiedicata de cursul valutar, ci sa previna viitoarele probleme aduse de integrarea in UE, cand parghia subventiilor de la buget va trebui inlocuita cu alte forme de sprijinire a producatorilor autohtoni care vand in strainatate. Deja de luna trecuta exportatorii nu mai au parte de bonificatii de dobanda de la Eximbank, fiindca acestea sunt considerate ajutoare de stat. Cu ce vor fi inlocuite ajutoarele de stat? Deocamdata stim numai ca strategia din toamna va pastra ideea alocatiilor de la buget pentru exportatorii care merg la targuri si expozitii; continutul strategiei ramane insa ascuns. Singurul lucru dezvaluit de cei de la Comert e faptul ca documentul in cauza este „un exemplu de parteneriat public-privat“, fiind rezultatul eforturilor a nu mai putin de 500 de persoane – experti, exportatori si functionari guvernamentali.