“Croatia si Romania vor deveni noi piete pentru H&M in
primavara anului 2011”, se arata intr-un raport al companiei
suedeze, fara a specifica unde vor fi pozitionate noile
magazine.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Croatia si Romania vor deveni noi piete pentru H&M in
primavara anului 2011”, se arata intr-un raport al companiei
suedeze, fara a specifica unde vor fi pozitionate noile
magazine.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Ca si alte tari, Romania considera terorismul, coruptia si crima
organizata ca potentiale amenintari la adresa securitatii
nationale. Dar Guvernul considera ca si presa trebuie adaugata pe
aceasta lista, comenteaza Associated Press, adaugand ca jurnalistii
romani califica documentul Consiliului National de Aparare drept o
lovitura la adresa libertatii presei intr-o democratie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Destul de des in ultima vreme am intrebat, cam la toate
intalnirile cu oameni de afaceri pe care le-am avut, despre
posibilitatea ca un numar important din investitorii straini –
multinationale, fonduri de investitii, companii sau pur si simplu
investitori – sa inceapa se retraga din Romania, alungati de criza
politica cronicizata, de birocratie, de lipsa unui plan
guvernamental de redresare economica coerent si de scaderea
continua a puterii de cumparare.
In plus, alte zone ale globului ofera acum si perspective de
crestere mai bune si un climat de afaceri daca nu mai prietenos,
macar mai deschis. Motive cat se poate de valabile, cred, si care
pot justifica o retragere; ca jurnalist, am trait de exemplu
plecarea Shell din Romania, o optiune strategica a gigantului
petrolier, luata intr-o perioada in care Romania era tot in criza,
dar avea perspective mult mai bune.
Am primit asigurari ca Romania este oricum o piata interesanta
chiar si in criza si ca dorinta de a face afaceri plus credinta ca
revenirea consumului se va petrece cat de curand si cumva
indiferent de spasmele bugetar-guvernamentale, alaturi de dorinta
structurilor corporatiste locale de a-si pastra locurile de munca
si beneficiile vor prima. Am cautat sa simplific cumva explicatiile
si pentru ca filmul “Wall Street 2” este pe cale sa apara in
cinematografe, am zis ca “greed is good” ramane o zicere cat se
poate de valabila.
Sa trecem la capitolul doi: reducerile de cheltuieli bugetare
pentru care mai toata Europa a facut acum o pasiune. Este o
intoarcere cu 180 de grade de la ideea de baza a anului trecut – de
la “varsa oricum, oricat, oriunde” pentru a acoperi gaurile crizei
pe fondul stupidului “too big to fail” s-a ajuns acum la “taie
oricum, oricat, oriunde” din bugete. Daca in Romania “taie orice,
oricat, oriunde” s-ar fi aplicat furtului pe fata care are loc in
finantele publice n-as fi avut nimic impotriva, dar nu cred ca
rezolvarea este in taierea pensiilor si nici macar a salariilor
bugetarilor.
Sa avertizezi ca un asemenea gest va antrena o accentuare a crizei
si ca nevoia de crestere a taxelor va deveni stringenta in scurt
timp nu-i un act care sa ceara prea multa inteligenta.
Ce nu inteleg este de ce investitorii aceia straini nu-si iau rolul
in serios si, in tara traficului de influenta, a jocurilor politice
nerusinate si a clientelismului pe fata, sa recurga la trafic de
influenta, la jocuri politice si la clientelism. Pentru a face
afaceri profitabile, pentru a castiga clienti, pentru a ocupa
segmente de piata.
Mai ales ca Romania este acum dominata de multinationale; in randul
companiilor de top putine mai sunt domeniile unde romanii mai au
vreo influenta, in timp ce strainii reprezinta mai mult de
60%.
Un exemplu practic: de o bucata de vreme companiile din industria
tutunului deruleaza o campanie de combatere a contrabandei cu
tigari. Pe strada panourile atrag atentia ca “aici ar putea fi o
parcare sau un pasaj subteran sau altceva” din miliardul pe care
bugetul il pierde din cauza pachetelor fara timbru. Poate ca un
asemenea tip de campanie sa aiba succes intr-o tara normala la cap;
la noi ma indoiesc ca plange vreun fumator de grija bugetului de
stat, iar eu, nefumator, m-am gandit pur si simplu ca miliardul
acela care nu ajunge la buget inseamna doar ceva mai putini bani de
furat.
Cu banii cheltuiti pe campanie companiile din tutun mai bine ar fi
facut niste ONG-uri care sa instruiasca tinerii intreprinzatori sau
ar fi ajutat asociatii de producatori agricoli sau ar fi oferit
cursuri de instruire pentru cei ce detin mici magazine de cartier.
De ce nu completeaza pachetele de tigari, oricum siluite cu
imaginile acelea ingrozitoare si cu mesajele anti-fumat, cu vorbe
de duh, cu sfaturi sau cu istorioare din care bizonul sa invete
ceva? Ar fi un demers cu mult mai mult folos decat naivitatile de
acum. Poate doar “Romania va creste prin bun-simt si
responsabilitate”, sloganul celor de la Petrom, sa fie un bun
inceput pentru un program anticriza corporatist.
Ajutand poporul sa iasa din saracie, temperand elanurile unor
politicieni care altfel nu tin minte nici ce bila in ce urna
trebuie sa bage, dar care sustin pseudo-planuri de austeritate,
sugerand decizii, facand lobby, educand, protestand, chemand,
finantand, exemplificand si influentand, investitorii straini pot
forma Romania de maine, oricum mai buna decat cea de astazi.
Asociatii patronale puternice, vocale si proactive, camere de
comert bilaterale, grupuri de companii sau giganti economici pot
influenta administratii ineficiente si politicieni corupti.
Sper ca strainii sa fie constienti ca nu prea au alternativa. Daca
vor cresteri anuale de doi digiti, atunci sa isi managerieze nu
numai propria companie, ci si zona de influenta, cea geografica sau
cea sociala.
“Greed is good”, dar intreb: “sunteti destul de bogati ca sa ne
permiteti sa fim prosti?”.
Oficialul a confirmat ca grupul ia in calcul constructia
gazoductului South Stream prin Romania, in locul Bulgariei, si va
pregati calculele tehnice pentru aceasta posibilitate. “Aceasta va
fi prevazuta in studiul de fezabilitate pe care trebuie sa-l
pregatim pentru 2011”, a spus el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nici data exacta a lansarii si nici pretul nu au fost
dezvaluite, “detaliile urmand sa fie furnizate la timpul potrivit”.
Operatorul pare sa fie insa gata pentru precomenzi, clientii
interesati sa afle primii cand va fi disponibil telefonul pe piata
si care va fi oferta comerciala a Orange avamd posibilitatea sa
completeze un formular disponibil pe site-ul operatorului.
Viteza cu care ar putea fi lansat telefonul pe piata locala este
insa surprinzatoare. iPhone 4 va ajunge in magazinele din SUA,
Marea Britanie, Franta, Germania si Japonia de-abia pe 24 iunie,
iar in alte tari printre care Australia, Austria, Belgia, Canada,
Danemarca, Elvetia, Finlanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanga,
Norvegia, Noua Zeelanda, Singapore, Coreea de Sud, Spania si Suedia
va fi disponibil la sfarsitul lunii iunie. Cat despre restul de
aproximativ 80 de tari unde exista parteneriate, telefonul ar
trebui sa ajunga cel mai devreme la sfarsitul lui septembrie.
Potrivit declaratiilor Orange, care a incheiat un parteneriat cu
AT&T pentru distributia iPhone in Romania, cea mai noua
versiune va fi lansata pe piata locala aproximativ in acelasi timp
cu al doilea val de lansari la nivel mondial.
Pretul iPhone 4 cu un contract pe doi ani cu operatorul AT&T
va fi de 199 de dolari in cazul modelului cu memorie de 16BG, in
timp ce versiunea cu 32GB va ajunge la 299 de dolari.
“Am ajuns acum la punctul in care fiecare banca din lume mizeaza
pe cat de solide sunt finantele publice din tara care garanteaza
pasivele bancii. Acest lucru inseamna ca toti trebuie sa se
concentreze pe finantele publice, lucru care se si intampla”,
afirma Karsbol intr-o analiza realizata de banca.
Potrivit analizei, exista anumite probleme in Portugalia,
Irlanda, Italia, Grecia si Spania si in cateva dintre tarile
est-europene, precum Romania si Ungaria.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
In martie, avansul importurilor inca il depasea pe cel al
exporturilor, asa incat vestea probabil ca ar trebui sa ne bucure,
daca ne gandim ca de ani de zile ne dorim ca importurile sa se mai
tempereze si exporturile sa ia avant.
Exista insa si interpretarea ca, pentru o economie care a crescut
pe importuri (atat pentru consum, cat si pentru productie), o
pierdere de viteza a exporturilor nu inseamna decat o manifestare
mai clara a crizei, care acum a ajuns sa afecteze si capitolul
(rezistent pana acum) al importurilor.
Tot saptamana trecuta au aparut si datele despre datoria publica,
reflectand o crestere a acesteia cu 10 miliarde de lei in martie
fata de februarie, la o pondere de 30,6% din PIB (jumatate din
limita de 60% din PIB ceruta de UE pentru tarile aspirante la
adoptarea euro).
Ministrul Mediului a declarat, duminica, intr-o conferinta de
presa sustinuta la Zalau, că Romania nu s-a “dezmeticit” dupa
aderarea la UE in privinţa realizarii unui management performant al
proiectelor.
“Romania e printre primele tari la semnarea contractelor majore,
dar se situeaza printre ultimele state in ceea ce priveste
absorbtia fondurilor europene, dupa semnarea contractelor. Nu ne-am
dezmeticit inca dupa aderarea la UE in privinta realizarii unui
management performant al proiectelor si de aceea avem probleme cu
absorbţia fondurilor”, a declarat Laszlo Borbely.
Mai multe amanuntte pe
www.mediafax.ro
Ca sa nu ramana cu camerele goale toata vara multi au redus
tarifele chiar si pana la pretul unei shaorma si accepta si chiar
si plata in rate. Explicatia sta in faptul ca vecinii de la sud de
Dunare bulgarii, dar si turcii si mai ales grecii nu stau degeaba
si au pregatit promotii excelente!
Proprietarii de spatii de cazare de la noi au intrat in batalie
cu oferte mai bune decat in anii trecuti, dar conditiile de cazare
nu prea se pot compara cu cele din tarile mai sus enumerate.
Mai multe amanunte pe
www.incont.ro