Într-un interviu fără compromisuri acordat publicaţiei britanice, Lagarde a insistat că a venit timpul ca Grecia să plătească şi a afirmat foarte clar că FMI nu are intenţia să atenueze termenii programului de austeritate. Lagarde a spus, cu cel mai direct limbaj din ultimii doi ani şi jumătate de criză, că părinţii greci trebuie să îşi sume responsabilitatea, în cazul în care copiii lor sunt afectaţi de reducerea cheltuielilor. “Părinţii trebuie să îşi plătească taxele”, a spus ea.
Tag: Grecia
-
Grecia ar dispune de 46 de ore pe parcursul unui weekend pentru a ieşi din zona euro
Scenariul, care ia în calcul intervalul de la închiderea bursei din SUA vineri până la deschiderea pieţei din Noua Zeelandă luni, a fost realizat de Bloomberg prin sinteza analizelor a 21 de economişti, analişti şi academicieni.
În cele două zile, liderii Greciei ar trebui să calmeze tulburările sociale în timp ce administrează o posibilă încetare de plăţi a statului, recapitalizează băncile, opresc ieşirile de capital şi caută modalităţi de a plăti facturile şi după întreruperea ajutorului financiar extern.
Există riscul ca această sarcină să copleşească orice nou guvern într-o ţară care a trebuit salvată de două ori de la colaps pentru că nu-şi poate administra finanţele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Băsescu: Susţinem găsirea de soluţii pentru ca Grecia să rămână în eurozonă
“Şi Grecia va fi cu siguranţă un subiect. Vă pot spune fără niciun fel de rezerve că susţinem găsirea de soluţii pentru ca Grecia să rămână în eurozonă. Este nu numai în interesul nostru, ci în interesul tuturor statelor Uniunii Europene”, a spus Băsescu, în declaraţia de presă făcută înainte de plecarea la Bruxelles.
Preşedintele participă, miercuri, la Bruxelles, la summit-ul PPE şi la reuniunea informală a Consiliului European.
El este însoţit de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, de secretarul de stat în MAE Luminiţa Odobescu şi de consilierii Bogdan Drăgoi şi Bogdan Mănoiu din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cuvinte inventate pentru criza euro: Grexit, Geuro, Euroghedon sau Acropolipsa
Pentru Grecia, începutul a fost “Grexit” (Greek euro exit – ieşirea Greciei din zona euro), termen introdus de Citigroup în februarie. Iniţial întâmpinat cu respingere, cuvântul este folosit la scară largă în prezent de analişti şi investitori. Cel mai nou “monstru” a fost creat luni de Deutsche Bank, care a venit cu ideea ca Grecia să folosească o monedă separată fără a părăsi complet zona euro. “Inevitabil, moneda se numeşte «Geuro»”, scrie ironic Wall Street Journal.
-
Doi politicieni: leul şi euro
Pe forumurile publicaţiilor online frecventate de fani PDL au apărut săptămâna trecută reflecţii de genul următor: “Mă întreb dacă se deprecia cursul dacă mai era MRU?” sau “Creşterea euro în România nu are nicio legătură cu Grecia, ci cu situaţia internă, cu Ponta şi USL”. Astfel de confuzii, voite sau nu, repetă iluzia din 2008 că tot ce se întâmplă în România e determinat exclusiv intern şi că a vorbi despre dependenţa economiei noastre de evenimentele din zona euro sau din SUA lezează mândria naţională sau, după caz, e o încercare de a arunca pisica în curtea altora pentru propriile necazuri.
În parte, credinţa în izolarea României ţine de faptul că politica monetară a încercat, după cum era şi firesc, să reducă atât din efectul erorilor de politică fiscală ale diverselor guverne, cât şi din efectul dezavantajelor competitive ale economiei. Aşa se explică şocul nefiresc produs în opinia publică de deprecierea recentă a leului, în condiţiile în care explicaţiile de la BNR că toate celelalte monede regionale au căzut şi mai mult în ultimele luni, din cauza crizei euro, au produs mai curând o uimire neîncrezătoare.
De la începutul lunii până la 16 mai, leul a pierdut în total 1,1% faţă de euro; pentru comparaţie, numai în ziua de 14 mai, când au apărut speculaţiile că oficialii UE ar dori ieşirea Greciei din zona euro, forintul pierdea 1,5% faţă de euro, zlotul 1,4%, rubla 0,4%. În aceeaşi zi, diferenţa în percepţia investitorilor au făcut-o bursele: bursa din Varşovia a pierdut 2,3%, cea din Budapesta 2%, cea din Praga 2,1%, dar cea de la Bucureşti a pierdut 4,1%, din două motive simple: ponderea ridicată a băncilor greceşti în sistemul bancar din România (peste 13%) comparativ cu celelalte ţări din Est şi insuficienţa ofertei de acţiuni atractive.
Dincolo de iluzia creată de relativa stabilitate a cursului, cealaltă explicaţie pentru opinia că România e izolată de turbulenţele externe ţine de lipsa tradiţională de interes a publicului pentru evenimentele din afara graniţelor şi de credinţa că România e permanent în centrul atenţiei investitorilor, care o judecă în afara oricărui context. Numai că orice tensiune din pieţele financiare are loc pe seama centrului, adică a evenimentelor din ţările dezvoltate, care naşte apoi efecte la periferie, adică asupra activelor din pieţele emergente.
De exemplu, 23 aprilie a fost pe de o parte ziua de după primul tur de scrutin din Franţa, încheiat cu victoria lui François Hollande, omul care anunţase că va schimba tratatul fiscal european, iar pe de altă parte a fost o zi de aşteptare înfrigurată ca Rezerva Federală să anunţe o nouă rundă de relaxare monetară, adică de injecţii de lichiditate pentru bănci. Euro a scăzut atunci faţă de dolar cu 0,53%, iar efectul s-a repercutat imediat pe pieţele emergente: forintul ungar, coroana cehă şi zlotul polonez au pierdut câte 1% faţă de dolar, iar peso-ul mexican, realul brazilian şi peso-ul chilian câte 0,5% sau mai mult. În acelaşi timp, prima de risc pentru obligaţiunile şi titlurile emise de pieţele emergente a crescut.
Acum, percepţia de risc în privinţa pieţelor emergente în ansamblu a crescut: în sondajul din mai al SocGen privind percepţia investitorilor de portofoliu faţă de pieţele emergente, 78,9% s-au declarat reticenţi faţă de acestea şi numai 9,9% dornici să facă aici plasamente, în timp ce în aprilie, numai 56% erau reticenţi şi 24,6% voiau să investească în continuare. Iar dacă ne întrebăm cum suntem noi priviţi, aflăm că “România nu e prea atent urmărită nici măcar de investitorii în pieţele de frontieră, însă programul de privatizare ar putea atrage mai mult interes. Piaţa pare ieftină, iar discountul faţă de pieţele de frontieră şi cele emergente s-ar putea reduce, cu excepţia cazului unei noi crize în Europa”, după cum notează analiştii Citigroup.
Cât priveşte Europa de Est, aici acţionează factori regionali care încurajează generalizări din partea investitorilor. Agenţia Fitch a difuzat un nou raport în care avertizează că riscurile create de criza din zona euro pentru băncile din Europa Centrală şi de Est rămân semnificative, dată fiind dependenţa de export a zonei, ponderea mare a băncilor aflate în proprietatea unor grupuri din Vest, “potenţialul de slăbire a monedelor în cazul continuării tensiunilor din zona euro” şi creşterea creditelor neperformante în ţări ca Ungaria, România, Bulgaria şi Croaţia.
Şi ştirile de săptămâna trecută privind bilanţul economiilor din Est în T1 arată prost: economia Cehiei a scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv, cea a României pentru al doilea trimestru consecutiv, iar cea a Ungariei a intrat din nou pe minus, stârnind comentarii pesimiste de la analişti despre perspectiva CEE pentru perioada aprilie-iunie, având în vedere că respectivele scăderi au avut loc încă dinainte de recenta escaladare a crizei din zona euro. Dumitru Dulgheru, analist al BCR, arată că indicatorii de percepţie a investitorilor pentru zona euro, ţinta a peste 50% din exporturile României, sunt la niveluri joase, prefigurând o prelungire a recesiunii în al doilea trimestru; dacă la aceasta se adaugă nesiguranţa privind viitorul Europei, care a atins noi cote în ultimele zile, “situaţia poate întinde nervii investitorilor, cu impact negativ asupra investiţiilor străine în România”.
Acesta e contextul în care impresia că România e imună la evenimentele externe poate fi catastrofală, dacă pe ea se fundamentează politici cu întemeiere strict electorală sau dacă diverşi demnitari ai guvernului ies mereu în public, ca săptămâna trecută, cu declaraţii necontrolate care angajează noi cheltuieli viitoare sau modificări de regim fiscal. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, spune că noul guvern condus de Victor Ponta s-a instalat foarte repede şi a ajuns la un acord cu FMI în privinţa politicilor viitoare, “ceea ce e un semn bun pentru evoluţiile pe termen scurt”, însă “incertitudinea privind acţiunile concrete pe termen mediu şi lung a crescut, ceea ce nu e bine pentru cursul de schimb”.
Influxurile externe nete de capital privat rămân la un nivel scăzut, adaugă Ionuţ Dumitru, “şi probabil vor rămâne scăzute în perioada următoare, dată fiind aversiunea mare faţă de risc de pe pieţele externe. În acest context, actuala slăbiciune a leului probabil se va consolida în următoarele trimestre”. Raiffeisen vede cursul la 4,35 lei/euro în iunie, în timp ce ING Bank deja şi-a redus previziunea, anticipând pentru iunie un curs de 4,45.
-
Cutremur în Bulgaria, resimţit şi în România
Epicentrul a avut loc la 9 km nord de localitatea Pernik, respectiv 25 km vest de capitala Sofia, conform US Geological Survey. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 9,1 km.
Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) de la Bucureşti apreciază seismul la 6,1 grade, evaluând adâncimea la 30 km.
Centrul Seismologic Mediteranean plasează magnitudinea cutremurului din Bulgaria la 5,7 grade şi precizează că seismul a avut parte doar în prima oră de 3 replici între 2,8 şi 3,1 grade, pentru ca la ora 4,30 să aibă loc o replică mai puternică, de 5,2 grade, la 10 km adâncime. INFP apreciază magnitudinea acestei replici la 5,3 grade şi adâncimea la 30 km.
Agenţia bulgară Focus, preluată de Novinite, citează conducerea Brigăzii de Pompieri şi a Serviciului de Protecţie Civilă din Sofia, care arată că magnitudinea seismului bulgăresc a fost de 5,9 – 6 grade şi că au avut loc două replici puternice. Aceeaşi sursă a comunicat că a fost alertată de cetăţeni care au reclamat stricăciuni minore la ferestre, pereţi sau tavanele locuinţelor. Speriaţi de seism, o parte dintre locuitorii Sofiei au ieşit din case şi şi-au petrecut restul nopţii în stradă.
-
Banca Centrală Europeană a oprit operaţiunile monetare cu unele bănci din Grecia
Reprezentanţii BCE au refuzat să comenteze. BCE efectuează operaţiuni de refinanţate numai cu băncile solvabile. Făcă acces la fondurile BCE, băncile trebuie să ceară asistenţă financiară de urgenţă Băncii Greciei. Nu este clar câte bănci sunt afectate de oprirea finanţării din partea BCE.
O persoană apropiată situaţiei a declarat că patru bănci elene sunt nevoite să funcţioneze cu capital negativ. Potrivit regulilor BCE, instituţia nu poate oferi lichidităţi băncilor aflate într-o astfel de situaţie.
-
Şeful Institutului pentru Finanţe Internaţionale: Ieşirea Greciei din zona euro ar fi undeva între catastrofă şi Armaghedon
Dallara, care a petrecut mai multe luni la Atena pentru negocierea schimbului de obligaţiuni între statul elen şi investitorii privaţi, a spus că există dovezi că tot mai mulţi oameni îşi transferă banii din Grecia.
“A avut loc o creştere a retragerii depozitelor din Grecia”, a arătat Dallara, adăugând că situaţia poate fi stabilizată dacă va fi învestit un nou guvern, care să reafirme intenţia de a rămâne în zona euro.
Şeful IFI a făcut declaraţiile în timpul unei vizite în Irlanda, care a primit la rândul ei fonduri de salvare în 2010, dar a avut mai mult succes în creşterea exporturilor şi reducerea cheltuielilor publice.
-
Angela Merkel şi Francois Hollande îşi doresc păstrarea Greciei în zona euro
Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat marţi că ea este pregătită, împreună cu preşedintele francez, Francois Hollande, să pregătească măsuri suplimentare de creştere pentru Grecia.
Germania şi Franţa sunt pregătite “să studieze posibilitatea unor măsuri suplimentare pentru creşterea Greciei”, dacă această ţară va avea nevoie, a declarat Merkel în timpul unei conferinţe de presă susţinută alături de Hollande, la Berlin. “Vrem ca Grecia să rămână în zona euro”, a adăugat Merkel. La rândul său, preşedintele francez a afirmat că “este pregătit să pună totul pe masă” la Bruxelles, inclusiv problema euro-bondurilor.
-
Grecia ar putea achita obligaţiunile investitorilor care nu au participat la restructurarea datoriei
Grecia are pe 15 mai scadente obligaţiuni în valoare de 450 de milioane de euro, care nu au fost incluse în procesul de restruturare. Autorităţile elene, după negocieri cu creditorii privaţi cu obligaţiuni emise de guvernul de la Atena, au şters circa 100 de miliarde de euro din datoria ţării. Investitori cu obligaţiuni în valoare de câteva miliarde de euro, aflate sub incidenţa legii altor state decât Grecia, au refuzat, însă, să participe. Potrivit unor surse, propunerea de plată a fost transmisă biroului premierului Lucas Papademos, care înaintea unei decizii urma să se consulte cu şeful statului şi cu liderii partidelor politice.