BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Italienii deschid o fabrică de cabluri la Slatina

    Activitatea la fabrica din Slatina a început în 1973 cu producerea de cabluri de energie. În 2009, a fost introdus primul modul pentru producţia de cabluri din fibră optică. Noua unitate îşi va tripla producţia de la 500.000 de km la 1,5 milioane de km de cabluri anual, cu perspectiva de a creşte până la trei  milioane.

     Fabrica din Slatina se întinde acum pe o suprafaţă de aproape 100.000 de metri pătraţi, având o suprafaţă construită de aproximativ 42.000 de metri pătraţi, cu o capacitate totală anuală de producţie de 30.000 de tone de cabluri de energie (de la cabluri de înaltă tensiune de până la 110kV şi cablaje pentru clădiri, la cabluri de tensiune de instrumentare şi control), aproape 1.500.000 km de cablu optic şi 500.000 km de cabluri din cupru pentru telecomunicaţii (care acoperă aproape toate cerinţele posibile, atât pentru cabluri din fibră optică, cât şi pentru cabluri din cupru) şi are aproximativ 400 de angajaţi.

     Grupul Prysmian este lider mondial pe piaţa producţiei de cabluri pentru comunicaţii, cu o cotă de piaţă de 11% şi 24 de unităţi de producţie în întreaga lume. Activitatea de telecomunicaţii Prysmian include trei unităţi de afaceri, mai exact Telecom Solutions, Optical Fibre şi MultiMedia Solutions (MMS). Prin intermediul unei reţele globale, grupul furnizează produse către operatori telecom de pe toate continentele. Grupul Przsmian are vânzări de aproximativ opt miliarde de euro în 2012, aproximativ 20.000 de angajaţi în 50 de ţări şi 91 de fabrici.

     

  • KazMunaiGaz va avea un fond de investiţii de un miliard de dolari în România

     “E un proiect de lege pentru că îl trimitem la Parlament. Până la urmă, decizia finală, ca în toate marile privatizări sau marile cazuri de acest gen, trebuie să aparţină Parlamentului. Practic vindem o parte din acţiunile statului cu 200 de milioane de dolari – este peste preţul de cotaţie la bursă – iar, mai mult, KazMunaiGaz, cu o participare a statului român, va avea un fond de investiţii de un miliard de dolari în perioada următoare”, a spus Ponta, detaliind astfel conţinutul memorandului privind Rompetrol, care va intra în dezbatere în şedinţa de Guvern de miercuri.

    Ponta a spus că a fost interesat mai puţin de preţul de 200 de dolari cu care au fost vândute acţiunile – care oricum este peste preţul acţiunilor la bursă, şi mai mult de continuarea investiţiilor în rafinăria de la Petromidia şi în aplicarea fondului de investiţii de un miliard de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania de pe bursă care face cozonacii de Paşte o duce mai prost ca niciodată

    Boromir Prod Buzău (SPCU) una dintre puţinele companii listate pe bursa de la Bucureşti care se identifică cu sărbătorile de Paşte pentru că fabrică cozanacii care se regăsesc pe mesele românilor în aceste zile, trece printr-o perioadă mai puţin favorabilă.

    Compania a raportat anul trecut cele mai mari pierderi din ultimul deceniu, care s-au cifrat la 1,9 mil. lei (0,4 mil. euro) după ce vânzările au scăzut cu 23,3%, la 114 mil. lei (25,7 mil. euro).

    Acţiunile Boromir Prod, din grupul Boromir al omului de afaceri Constantin Boromiz, se tranzacţionează în prezent foarte aproape de minimul din ultimii ani, de 0,12 lei/titlu. La acest nivel, compania este evaluată pe bursă la mai puţin de 6,5 mil. euro.

    Aceasta în condiţiile în care doar în 2009, an în care economia românească s-a prăbuşit cu peste 7%, acţiunile Boromir Prod au scăzut pentru o zi sub pragul de 0,12 lei/unitate.

    Declinul suferit de titlurile companiei în acest an, de 12%, este unul dintre cele mai mari de pe bursă şi vine după o corecţie de aproape 20% înregistrată anul trecut.

    Evoluţia slabă a rezultatelor producătorului de morărit şi panificaţie a determinat unul dintre acţionarii minoritari ai societăţii, firma de intermediere Broker Cluj (BRK), care deţine circa 5% din acţiuni, să ceară explicaţii conducerii. Aceştia au adus în discuţie profitabilitatea mai ridicată a alor companii din grup nelistate raportat la cea a firmei Boromir Prod care este listată pe bursă.

     

    Alte stiri pe zf.ro

  • Emil Constantinescu, la BNR: A lucra cu fonduri de investiţii în exploatarea aurului este o crimă

     “A lucra cu fonduri de investiţii este o crimă. Orice fond de investiţii pe tipurile de rezerve pe care le mai avem, adică aur diseminat, care exploatează în carieră nu vor putea să iasă din această tentaţie. Vor exploata întâi zonele bogate, va creşte preţul acţiunilor la bursă, îl vor lichida, vor pleca şi vor lăsa un dezastru”, a afirmat Constantinescu la Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară “Cristian Popişteanu” cu tema “Aurul în istoria băncilor Centrale”, ediţia a XXI-a, găzduit de BNR.

    Constantinescu a arătat că exploatarea unui zăcământ de aur implică nişte fonduri uriaşe, iar statul român nu are aceşti bani, pentru că ar însemna să nu mai plătească salarii şi pensii.

    Fostul şef al statului, de profesie geolog, apreciază că pentru a folosi rezervele de aur din solul României, acestea ar trebui acordate prin licitaţii numai primelor trei companii de exploatare de aur din lume, pentru că există o distanţă foarte mare între primele trei şi restul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa de la Bucureşti s-a pierdut în plutonul creşterilor la nivel mondial. Bursa din Japonia e campioană

    Principalul indice al bursei de la Bucureşti, BET, a crescut cu 4% de la începutul anului, evoluţie care plasează bursa românească pe poziţia 37 într-un clasament care cuprinde 77 de burse la nivel internaţional, realizat de firma britanică de investiţii Bespoke Investment Group la data de 22 aprilie.

    La finele lunii februarie bursa de la Bucureşti ocupa locul 17 în acelaşi clasament cu o creştere de peste 9%, însă în urma corecţiilor din ultimele luni aceasta s-a pierdut în pluton repetând scenariul de anul trecut, când după un debut de an furtunos performanţa ulterioară a bursei româneşti nu a fost una strălucită.

    Bursa din Japonia este campioana începutului de an, cu un avans de peste 30%, creştere alimentată de programele de stimulare monetară fără precedent din această ţară, urmată de bursele din Argentina şi Filipine, cu aprecieri de la începutul anului de 23,3% şi respectiv 22,5%. Bursa din Cipru a fost cea mai lovită în acest debut de an, pierzând 15% în câteva luni pe fondul problemelor cu care se confruntă sistemul bancar, situaţie care a afectat şi evoluţia altor burse europene.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Bursa continuă pe un trend descendent, deşi pieţele externe mai şi cresc

    Bursa a scăzut ieri cu 0,89% (indicele BET-C), pentru a doua zi consecutiv, într-o piaţă unde cei mai mulţi investitori au continuat să adopte poziţii de aşteptare, iar tranzacţiile cu acţiuni Fondul Proprietatea (FP), Erste (EBS) şi SIF Transilvania (SIF3) au asigurat 77% din lichiditate.

    „Decorelarea pieţei locale de cele externe s-a produs încă de la sfârşitul primului trimestru, atunci când scăderile accentuate de pe plan extern nu s-au reflectat şi asupra acţiunilor locale. În ultimele săptămâni însă piaţa locală a avut mai mult de suferit decât pieţele externe recuperând astfel terenul pierdut. Sigur că adunările generale ale acţionare anuale (majoritatea programate în această perioadă – n.red.) împreună cu rezultatele pe primul trimestru pot fi un factor de influenţă asupra volumelor din ce în ce mai mici din ultima perioadă, însă cred că evoluţia incertă a pieţelor dezvoltate afectează sentimentul investitorilor de pe piaţa locală“, a declarat Alexandru Păşălan, trader la firma de brokeraj NBG Securities România.

    La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a fost cu 0,96% sub ziua anterioară, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au plasat indicele BET-NG cu 1,13% sub nivelul de luni. Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a coborât cu 0,7%.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Interesul investitorilor s-a mutat dinspre bursă către adunările generale

    Investitorii sunt ocupaţi în aceste săptămâni cu adunările generale ale acţionarilor ale companiilor listate, astfel că activitatea de pe bursă este destul de redusă. În ultima săptămână, media tranzacţiilor de pe bursă a fost de circa 4 mil. euro, iar indicii bursieri au continuat să scadă.

    Indicele BET, care urmăreşte cele mai importante 10 companii listate pe bursa de la Bucureşti, a închis săptămâna cu o scădere de 1,86%, iar indicele BET-FI, care urmăreşte SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP), a scăzut cu 4,07%. Scăderea de pe BET-FI a fost determinată de corecţia acţiunilor SIF Moldova (SIF2) după trecerea datei de dividend. SIF Moldova a pierdut 18,6% săptămâna trecută, însă excluzând dividendul scăderea reală este de 1,75%. Petrom a pierdut 3%, Transgaz 5%, iar SIF Muntenia 5,37%.

    Scăderile de pe piaţa locală sunt în linie cu ce s-a întâmplat pe bursele internaţionale. Indicele american Dow Jones Industrial Average a pierdut 2,14% săptămâna trecută, indicele german DAX a scăzut cu 3,68%, iar indicele austriac ATX – cu 3,84%, într-o săptămână care a început cu o scădere de 9% într-o singură zi a cotaţiei aurului, care a şocat lumea întreagă. În următoarea săptămână, investitorii de pe bursă vor urmări adunările generale ale acţionarilor de la Petrom (luni 22 aprilie), SIF Banat-Crişana (marţi 23 aprilie), BVB (miercuri 24 aprilie), Fondul Proprietatea (joi 25 aprilie) şi SIF Muntenia (vineri 26 aprilie). Pe ordinea de zi sunt dividendele pe anul trecut, dar şi alegeri ale unor noi membri în consiliile de adminis­traţie (cu excepţia BVB).

    Vineri 26 aprilie intră în piaţă şi acţiunile vândute de stat în oferta Transgaz, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară asupra preţului.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Brokerii spun că rulajele de la bursă suferă din cauza corecţiilor externe

    Bursa a scăzut ieri cu 0,7%, majoritatea titlurilor de la BVB fiind tranzacţionate la preţuri în scădere uşoară încă de la deschidere pe rulaje scăzute care au cumulat 2,8 milioane de euro.

    „În ansamblu piaţa locală nu a scăzut foarte mult com­parativ cu pieţele externe, dacă ne uităm la acţiunile com­paniilor mari. Volumele sunt mici momentan pentru că pe pieţele globale sunt corecţii destul de mari, iar investitorii nu direcţionează capital în pieţele mai puţin lichide, cum este România“, a afirmat un broker.

    Acţiunile SIF Moldova (SIF2) au coborât cu 17,87%, respectiv cu 25,2 bani, corectându-se în ziua ex-dividend, din care cumpărătorii acestor titluri nu mai au dreptul să încaseze dividende pentru anul trecut. Valoarea cu care acţiunile au coborât este apropiată de dividendul brut pe care SIF Moldova îl va distribui din profitul înregistrat anul trecut, de 24 bani/titlu. Aceste acţiuni au consemnat al patrulea rulaj din piaţă, de 734.000 lei.

    SIF Moldova va acorda dividende în valoare cumulată de 124,6 milioane lei din profitul de anul trecut, suma reprezentând 91% din câştigul obţinut, de 137 milioane lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Bursa vrajbei noastre

    LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI (BVB), principalul operator bursier de pe piaţa locală de capital, sunt listate 78 de companii româneşti cu o capitalizare de 15 miliarde de euro, care generează tranzacţii zilnice de sub 7 milioane de euro. Statistici deloc îmbucurătoare dacă este luat în calcul faptul că România are o economie de peste 140 miliarde de euro şi depozite bancare de 44 miliarde de euro. Bursa de la Bucureşti nu este doar foarte mică în comparaţie cu economia, ci şi în comparaţie cu nevoile pe care le au companiile. Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom, cea mai mare companie din România, cu o capitalizare bursieră de 6 miliarde de euro, a declarat într-un interviu că bursa de la Bucureşti nu este o alternativă de finanţare pentru o companie de talia Petrom, care derulează în fiecare an investiţii de un miliard de euro.

    “Din păcate, nevoile noastre de finanţare sunt mult prea mari pentru bursa românească, aşa cum este ea la această oră. În primul rând, strategia noastră de finanţare prevede să avem circa un miliard de euro anual pentru investiţii. Pe moment avem surse proprii de finanţare care ne permit derularea proiectelor planificate”, a spus directorul general al Petrom, companie ale cărei acţiuni se situează zilnic în topul celor mai tranzacţionate.

    O bursă mică înseamnă că o companie nu poate obţine întotdeauna cel mai bun preţ atunci când scoate la vânzare un pachet de acţiuni şi că sumele pe care le poate atrage din piaţă sunt relativ mici pentru că investitorii prezenţi în piaţă nu au suficientă forţă financiară. Iar rulajele zilnice cu acţiuni de circa 7 milioane de euro, din care aproape jumătate sunt generate de acţiunile Fondului Proprietatea, sunt un indicator edificator în acest sens.

    Drept urmare, din 2008 nicio companie privată nu a mai avut curaj să atragă bani de pe bursă prin derularea unei oferte iniţiale de acţiuni, în timp ce investitorii, unii dintre ei loviţi din plin de scăderile din 2008, alţii sătui să tranzacţioneze aceleaşi acţiuni, au strâns tot mai mult rândurile. Nici brokerii, altădată invidiaţi pentru sumele mari câştigate şi pentru adrenalina de la locul de muncă, nu o duc prea bine. Au mai rămas mai puţin de cincizeci de case de brokeraj în piaţă, cu douăzeci mai puţine decât în 2007.

    DECLINUL BURSEI DIN ULTIMII ANI ar fi trebuit să îi împingă pe acţionarii şi conducătorii Bursei de Valori Bucureşti la masa de lucru pentru a face un plan prin care să scape piaţa de la dispariţie. În schimb, declinul bursei i-a învrăjbit pe acţionari şi pe conducători, fiecare dând vina pe celălalt. Brokerii au fost şi acţionari şi conducători ai bursei din 2005, când au primit-o cadou.

    Demiterea directorului general Victor Cionga din 29 martie stă drept dovadă pentru cât de încinse sunt conflictele dintre acţionari şi management. Cionga este al doilea executiv demis de la BVB pe motiv de neîndeplinire a obiectivelor, în condiţiile în care predecesorul său, Valentin Ionescu, a avut un mandat de doar un an, până în noiembrie 2011.

    Neoficial însă circulă mai multe ipoteze cu privire la cauzele care au dus la revocarea lui Victor Cionga din funcţie. Printre acestea se numără cheltuielile pe care le-ar fi făcut acesta prin angajarea unor consilieri şi firme de avocatură. Dan Paul, vicepreşedintele BVB, ar fi prezentat un raport cu privire la aceste cheltuieli, considerate de acesta nejustificate. Raportul urmează să fie analizat de un auditor independent. Victor Cionga şi-a motivat aceste cheltuieli prin faptul că “aceşti profesionişti au acoperit o lipsă de expertiză pe care am constatat-o în BVB, lucru asupra căruia am informat CA-ul”.

  • Scăderile externe ţin investitorii departe de bursa de la Bucureşti

    Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 0,5% pe fondul unor rulaje destul de reduse, de 3,4 mil. euro, urmând traiectoria de pe bursele externe, care s-au menţinut de asemenea pe minus.

    Bursa americană, aflată în plin sezon de raportare a rezultatelor financiare, consemna în deschiderea de ieri scăderi de 1,6% pe indicele S&P 500, în timp ce indicele german DAX pierdea la aceeaşi oră 2,2%.

    „Deocamdată piaţa este în aşteptarea desfăşurării adunărilor generale şi cred că va mai fi animată de deciziile acţionarilor. Pe de altă parte, conform zicalei «Sell in May and go away!» (Vinde în mai şi pleacă! – n. red.), este posibil să asistăm la volume mici de tranzacţionare în perioada iunie-iulie, investitorii pregătindu-şi forţele pentru revenirea din toamnă“, a declarat Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest.

    Dacă la deschiderea zilei piaţa a fost pe creştere uşoară, după ora 10:45 cotaţiile celor mai multe companii au început să scadă, însă rulajele au rămas reduse.

    Toate stirile sunt pe zf.ro