BusinessMagazin

Tag: brand

  • Small-sized plans

    Companies in the apparel and footwear industry believe they will compete on a market whose value will revert somewhere close to the level of 2006. High rents for shops and the consumer spending slowdown, as a result of the crisis, are the main problems those in the field are facing, especially the brands that do not have adequate financial backing. The market had been growing by at least 15% every year since 2006, reaching two billion euros last year. Now, however, such growth has become impossible to attain.

    ”Because of the current economic situation I do not think we will be able to talk about aggressive expansion any longer,” says Adrian Cazu, manager of the footwear and leather accessories store chain Benvenuti, who is contemplating a halt of the development plan and a 20% personnel cutback. ”There will be relocations of stores, changes in the tenant mix in shopping centres, new stores of international retailers that have not been present or have been poorly represented thus far will probably open, but the horizontal development boom in Romania is coming to an end,” Cazu believes. His company, which has 300 employees, manages 34 stores, 31 of which are Benvenuti-branded, two are Enzo Bertini and one is Oxus-branded.

    The expansion map has been set aside, with just a few markings on it: the only stores that will open this year will be those for which a contract has already been signed with mall developers and as such cannot be cancelled. ”What I can say for certain is that we will open our eighth store in Buzau next month,” says Mihai Sindrilaru, chief executive of New Yorker Romania apparel chain. ”We are ready to launch two or three more by the end of the year, but we do not know what the developers are doing, if the projects announced will be completed. The projects were postponed for next year – maybe until the next instalment of the financing, and some were dropped.” Sindrilaru, whose expansion plan in 2007 when the retailer entered Romania was remarkably aggressive – 50 stores by 2012, believes that chains like New Yorker, which have arrived in the last two years, are willing to open but can no longer find adequate retail space.

    Read more about fashion and real estate trends in the ”Piata Imobiliara: Iesirea din criza” (Real estate market: The exit from crisis) catalogue, published by BUSINESS Magazin, which comes out this month.
     

  • Procentul de ciocolata neagra

     

    “As prefera sa dorm si sa ma trezesc in 2011, insa din pacate in fiecare dimineata vad ca e tot 2009”, spune Jihad Jabra, directorul general al producatorului de ciocolata Supreme Group. Scaderea vanzarilor de ciocolata din ultimele luni i-a luat prin surprindere pe producatori, care nu credeau ca vreun segment din industria alimentara va fi afectat considerabil de situatia actuala.
     
    Daca in prima parte a anului trecut producatorii se plangeau de costurile ridicate ale materiei prime si sperau ca lucrurile se vor imbunatati, permitandu-le sa investeasca mai mult in productie, ultimele luni ale anului trecut le-au demonstrat ca situatia poate fi mult mai grava.
     
    “Nu avem inca toate cifrele, dar am simtit scaderea in comenzile de la retaileri”, spune Jabra, pentru care cel mai bun semnal a fost cererea scazuta din luna noiembrie, altadata luna cu cele mai bune vanzari. In 2008 insa, oamenii au preferat sa cumpere ciocolata pentru sarbatori mai mult pe ultima suta de metri, in decembrie, si nici macar nu au mai cumparat la fel de multa ca in anii trecuti. “Cred ca aceasta schimbare s-a petrecut pe fondul informatiilor negative care au aparut din octombrie”, spune Erwin Vondenhoff, directorul general al Heidi Chocolats Suisse.
     
    2008 incepuse bine pentru toata lumea, date fiind vanzarile bune si cresterea economica, singura nemultumire a producatorilor fiind lipsa de personal. “Din octombrie insa, am simtit un blocaj, cresterea a incetinit, iar nivelul de vanzare a fost mai scazut decat forta cu care am pornit. Pot spune ca am vazut clar cum consumatorul trece rapid de la cumparaturile emotionale la cele functionale”, spune Jabra.
     
    Nici luna ianuarie nu a adus rezultatele asteptate, desi, spun producatorii, fiind frig si oamenii stand mai mult in case, consumul de ciocolata ar fi trebuit sa fie destul de mare. “Din nou, vanzarile sunt mai slabe si, desi am fost destul de agresivi in promovare, vedem cum produsele pleaca mai greu de pe raft”, spune producatorul ciocolatei Primola. Dat fiind ca anul economic 2009 este deocamdata o mare necunoscuta, producatorii asteapta sa contureze, cu ajutorul companiilor de cercetare specializate, principalele tendinte de consum pentru categoriile pe care activeaza, pentru a putea incerca sa isi defineasca strategiile.
     
    “Avem planuri, bugete si diferite strategii, insa asteptam sa vedem exact cum se vor comporta consumatorii in aceste conditii, pentru a ne putea adapta strategia la miscarile pietei”, explica Jihad Jabra. De altfel, nu este singurul care ia in calcul mai multe scenarii: oamenii ar putea trece de la ciocolata spre alte produse, cum ar fi napolitanele sau biscuitii, ar putea consuma mai putin sau ar putea migra catre produse mai ieftine.
     
    “In tarile din Vest, spre exemplu, piata merge puternic spre marcile private, deoarece acestea ofera un pret mai bun, insa eu nu cred ca aceasta strategie ar fi foarte viabila pentru ciocolata in Romania”, este de parere Jabra, invocand “dependenta” consumatorilor fata de un anumit gust sau brand. “Romanii sunt relativ legati de brand atunci cand vine vorba de ciocolata, in sensul ca au doua-trei branduri preferate si aleg intre ele in functie de moment sau de banii pe care ii au disponibili”, crede si Erwin Vondenhoff. 
     
    Reticenta unor consumatori care prefera sa fie precauti si sa consume mai putin sau mai ieftin din cauza problemelor financiare nu va putea fi tratata de producatori cu un pret mai atractiv, ci dimpotriva. Acestia accepta ca, asemeni majoritatii producatorilor din industria alimentara, vor fi nevoiti sa creasca preturile, pe fondul scumpirii materiei prime si al fluctuatiei valutare (care ii va afecta in special pe importatori, creandu-se astfel un decalaj intre ciocolata produsa local, care are inclusiv avantajul manoperei in lei, si cea importata). “Nu ne permitem sa transferam gradul de devalorizare complet in costul final, pentru ca vanzarile ar fi foarte mici, mai ales tinand cont de faptul ca ciocolata este un produs sezonier”, spune producatorul Primola, mentionand ca aceste cresteri de preturi vor fi sub 10%.
     
    Desi afirma ca va urma o perioada grea pentru segmentul premium, directorul Supreme Group, care are in portofoliu si gama Anidor, nu crede ca va avea loc o trecere masiva spre segmentul economic de pret, deoarece tableta de tip “compound” (Novatini, Africana) are un gust destul de diferit. “Nu cred ca oamenii vor fi dispusi sa faca aceasta trecere. Compozitia celor doua produse este diferita. Cred ca mai degraba ca se va face o trecere intre branduri situate pe acelasi segment”, este de parere Jabra. Din nefericire, spune el, spre deosebire de restul Europei, in Romania ciocolata de tip “compound” are in jur de 50% din totalul de consum.

    Jihad Jabra, Supreme Group: “Companii cum sunt Kraft sau Nestlé pot trece mai usor peste criza, vor ramane si peste 3-4 ani, cand se va termina criza."

     

  • De ce inchide Leonardo 20 de magazine

     

    Florin Panea este destul de ingrijorat. Nu ii place cum a inceput 2009. Se gandeste numai la cum sa se adapteze la criza, fara sa riste in vreun fel locul intai pe care il detine in retailul de moda din Romania. Pentru prima oara in istoria de 15 ani a companiei, Florin Panea a simtit si nevoia de ajutor si a angajat in acest sens compania de consultanta in management Ensight Management Consulting pentru a-i face o analiza a afacerii din exterior.
     
    In spatele analizei sta insa nevoia unui proces strict de restructurare, de crestere a eficientei si de schimbare a filozofiei de vanzare, dupa cum recunoaste proprietarul Leonardo: “N-am fost nici noi ocoliti de consecintele crizei. Incepand cu a doua jumatate a lui 2008, am observat un declin al vanzarilor, iar preocuparea principala acum este reducerea cheltuielilor”. Una dintre metodele de scadere a costurilor este inchiderea a peste 20 de magazine (circa 10% din total), majoritatea fiind deschise stradal si in provincie. Alte solutii la care se gandeste Panea vizeaza reduceri de personal in randul celor peste 3.000 de angajati, renegocierea chiriilor, selectia si renuntarea la aproape jumatate din cei 120 de furnizori cu care lucreaza, plus “promotii agresive cu reduceri substantiale, avand in vedere sensibilitatea la pret a pietei romanesti”. 
     
    Comerciantul de incaltaminte si marochinarie si-a asigurat pozitia de lider pe piata autohtona de moda nu doar ca volum de vanzari, ci si in termeni de numar de magazine. Cu o cifra de afaceri de 159 de milioane de euro in 2008, Leonardo are la ora actuala peste 200 de magazine in Romania, Ungaria, Bulgaria si Republica Moldova, dintre care mai bine de 40 au fost deschise numai in ultimul an. Cand a pus la punct strategia companiei, de a creste prin deschiderea de noi magazine, Florin Panea a mizat in special pe explozia de proiecte de centre comerciale. Sfarsitul euforiei pietei imobiliare si, implicit, a constructiilor de mall-uri si galerii comerciale, concomitent cu scaderea consumului, l-a determinat pe Panea sa adopte pentru 2009 o strategie de extindere mult mai conservatoare si sa se axeze in special pe consolidarea afacerii la nivelul la care este ea acum. Iar in ceea ce priveste vanzarile pentru acest an, Florin Panea si-a conceput doua scenarii: primul vizeaza o stagnare, caz in care va continua investitiile in cateva noi magazine, iar al doilea presupune scaderi ale afacerilor cu circa 10%, ceea ce ar duce oricum si la reducerea cheltuielilor si la disponibilizari.

     
    Explicandu-si schimbarea de prioritati, seful Leonardo invoca efectele crizei economice care a incurcat, de altfel, planurile de dezvoltare ale tuturor comerciantilor romani de moda. Afacerea lui Florin Panea a avut trei linii de dezvoltare in 2008: in afara de lanturile de magazine Leonardo si Libelula, pe segmentul de preturi medii, respectiv mici, Leonardo s-a orientat si catre cumparatorii cu venituri medii superioare, odata cu deschiderea, la Oradea, a primului magazin Da Vinci. Apetitul lui Florin Panea pentru investitii in deschideri de noi magazine pare sa-si fi atins insa anul trecut apogeul. In 2009, retailerul continua extinderea, dar nu intr-un ritm la fel de agresiv: “Vom deschide cam doua magazine anual pentru Da Vinci, pentru Leonardo vor fi cam opt magazine noi anual, iar pentru Libelula nu mai deschidem nimic deocamdata”. Plan care, probabil, nu va mai sta in picioare in cazul celui de-al doilea scenariu imaginat de omul de afaceri si anume cel de scadere a vanzarilor. 
     
    Dincolo de cauze si posibile efecte, cert e ca scaderea puterii de cumparare a consumatorilor si cresterea somajului afecteaza in primul rand retailul nealimentar, explica Alina Florean, senior consultant la Roland Berger Strategy Consultants. Analistul vede reducerea costurilor operationale si restructurarea retelelor, respectiv inchiderea anumitor magazine mai putin profitabile sau cu un trafic scazut, ca decizii normale pentru orice firma a carei stabilitate financiara este pusa la incercare in aceasta perioada: “In general retailerii vor trebui sa faca eforturi pentru a-si pastra profitabilitatea la niveluri similare cu cele din anii trecuti din cauza presiunii negative asupra preturilor si in contextul in care diferenta de costuri la produsele de import, rezultata din deprecierea puternica a leului, nu va putea fi transmisa in totalitate consumatorilor”.
     
    Panea mai spune insa ca peste costurile fluctuante se adauga atitudinea consumatorilor, generata de criza psiho­logica, de a limita cheltuielile pe fondul riscului de pierdere a locurilor de munca, dar si puterea de cumparare deja scazuta care sta la baza actualului declin al consumului. Altfel spus, si producatorii, si distribuitorii suporta impreuna presiunea economica de a reduce costurile, de a mentine marje de profit acceptabile si de a asigura vanzarile. Clientii, pe de alta parte, cauta preturi mici. Prin urmare, Leonardo se grabeste sa recupereze scaderile din vanzari mizand tocmai pe migrarea consumatorilor de la un nivel de pret superior catre zona produselor mai ieftine, asa cum se pozitioneaza Leonardo. “Pretul conteaza acum mai mult ca oricand. Vrem sa aprovizionam magazinele in proportie mai mare cu produse mai accesibile ca pret”, spune Panea, convins ca asa si-ar putea pastra vanzarile macar la nivelul lui 2008.

     
    Segmentul clientilor cu venituri mici este, de altfel, o carte pe care a pariat inca de la inceput Leonardo. In orasele mici, pana in 30.000-40.000 de locuitori, compania a dezvoltat reteaua de magazine Libelula – “un fel de outlet al lui Leonardo aprovizionat in special cu marfa ramasa nevanduta in magazinele Leonardo, dar si cu produse foarte ieftine achizitionate special pentru aceste magazine”, potrivit lui Panea. Primele doua magazine Libelula au fost deschise in urma cu opt ani, la Oradea si Timisoara. Acum, reteaua a ajuns sa numere 24 de astfel de magazine. In total, Leonardo a vandut anul trecut sapte milioane de perechi de pantofi. Conform statisticilor Organizatiei Patronale a Pielariei si Incaltamintei (O.P.PINC), consumul a trecut si in Romania de peste patru perechi de pantofi pe cap de locuitor, nivel comparabil cu cel al tarilor din Uniunea Europeana. Cu aproximativ 50 de milioane de perechi de pantofi vanduti anual, aceasta industrie cumuleaza in Romania o cifra de afaceri anuala de aproximativ 700-800 milioane de euro, conform studiilor Ensight Management Consulting.

    Aflati in continuare ce alti retaileri de pantofi si-au abordat anul acesta diferit businessul

     

  • Transavia isi mareste gama de produse semipreparate

    Brandul a fost creat de compania Brandient, care s-a ocupat si de celelalte branduri ale producatorului, respectiv Fragedo (carne proaspata de pui), EllaBella (produse proaspete gata preparate) si Frateus (carnaciori de pui).

    Compania de creatie s-a mai ocupat si de crearea unor branduri cum ar fi Fulga si Zuzu, ale companiei Albalact, precum si de rebrandigul companiilor Cec Bank, Dedeman, Flanco, Fabryo si altele. Brandient a elaborat strategia de pozitionare, identitate vizuala si verbala, designul de ambalaj si comunicarea de brand.

    Potrivit comunicatului remis de Brandient, brandul Papane beneficiaza de o modalitate tehnologica unica de prelucrare a carnii in Romania. Patru sortimente ale gamei, snitele, nuggets, cordon belu si burger, sunt deja disponibile in cele mai mari lanturi de retail din Romania.

    Transavia este unul dintre cei mai mari producatori locali de carne de pasare, cu afaceri de aproximativ 100 de milioane de euro anul trecut. Principalii jucatori de pe aceasta piata sunt Agricola International Bacau, Avicola Crevedia, Avicola Buzau si Ave Impex Satu Mare.
     

  • Avocatii au brand

    Pentru firma de avocatura PeliFilip, Brandient a livrat strategia de pozitionare, identitatea vizuala, aplicatiile de baza corporatiste, site-ul web, precum si comunicarea de brand. “In cazul PeliFilip, am fost atras de ideea reprezentarii aspiratiilor, personalitatii si a standardelor partenerilor fondatori ai companiei printr-o solutie de virtuozitate subtila in arta literei (typography)”, spune Cristian “Kit” Paul, Creative Partner la Brandient, si cel care a semnat identitatea vizuala a casei de avocatura.

    Brandient este una dintre cele mai importante agentii de branding din Romania, care include in portofoliu proiecte ca rebrandingul CEC Bank, rebrandingul Domo, precum si crearea brandurilor Fulga, Fonomat, Tuca si Asociatii, Qualians, Zuzu. Principalii competitori pe piata de branding sunt BrandTailors, Grapefruit si Branzas.

    Casa de avocatura PeliFilip a fost infiintata in a doua jumatate a anului 2008, cand cinci avocati – Carmen si Francisc Peli, Cristina Filip, Alexandru Barsan si Ioan Dumitrascu – au parasit NNDKP (Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, liderul de piata), respectiv Linklaters (care a parasit piata locala) pentru a pune bazele propriei companii, care sa concureze la nivel inalt marii jucatori deja prezenti pe piata.

    Cititi aici mai multe despre piata de avocatura in 2009.

  • Unilever a cumparat brandul de inghetata Napoca

    Unilever a anuntat astazi intrarea pe piata locala a inghetatei prin achizitionarea brandului local Napoca, aflat in proprietatea companiei Napolact, parte a grupului olandez Frieslands Foods. Potrivit comunicatului remis de companie, aceasta tranzactie face parte din strategia de crestere a companiei in Europa Centrala si de Sud, urmand ca Unilever sa aduca in Romania cele mai vandute marci de inghetata din lume care apartin companiei. La momentul actual, compania Unilever SCE este prezenta pe piata locala a inghetatei prin doua branduri importate, Magnum si Carte d’Or.

    Marca de inghetata Napoca a fost pusa in vanzare de catre actualii ei proprietari anul trecut, se arata in comunicatul Unilever. Valoarea tranzactiei nu a fost comunicata, urmand ca tranzactia sa fie supusa aprobarii Consiliului Concurentei, o procedura care se va finaliza in urmatoarele trei pana la patru luni. "Inghetata reprezinta o parte importanta a Unilever si credem ca este momentul potrivit pentru a explora aceasta oportunitate si in Romania, unde piata de inghetata se situeaza in jurul valorii de 160 de milioane de euro", a declarat Alexandra Gatej, presedintele Unilever South Central Europe. Decizia de a lansa inghetata in Romania este fireasca pentru evolutia companiei, care si-a inceput activitatea locala in 1995 si este una dintre cele mai importante pe piata bunurilor de larg consum, se arata in comunicatul de presa. Portofoliul Unilever include marcile de margarina Rama si Delma, detergentii Dero si Omo, ceaiurile Lipton si supele Knorr, condimentele Delikat.

    "Cresterea cererii pentru produse de calitate face ca piata de inghetata sa fie extrem de atractiva", a declarat Alexandra Gatej. "Avem o experienta unica pe piata internationala de inghetata, mai ales in inovatia produselor, dar si in punerea lor pe piata. Lansarea de astazi aduce o completare valoroasa structurii actuale a companiei noastre. Aceasta decizie, o investitie pe termen lung pentru noi, reprezinta respectarea promisiunii facute fata de potentialul, consumatorii si angajatii Unilever din aceasta regiune", a adaugat ea. In afara de marcile importate Magnum si Carte d’Or, portofoliul de produse Unilever va include marcile Cornetto, Viennetta si Big Milk. Acestora li se vor adauga produsele sub marca Napoca, odata ce achizitia este aprobata. Produsele traditionale Unilever se vor vinde sub simbolul inimii Algida, marca folosita de Unilever in Italia.. Produsele Unilever vor putea fi gasite in magazine incepand cu luna martie.

    Unilever South Central Europe si-a inceput activitatea in România in 1995, fiind unul dintre cei mai mari investitori straini din ţară. Biroul de la Bucuresti coordoneaza activitatea in regiune, in Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova si Kosovo. Friesland Foods, compania care detine in prezent brandul de inghetata Napoca, este prezenta in Romania din 2002, fiind lider pe piata locala de lactate. La inceputul acestui an, Friesland a fuzionat oficial cu un alt producator olandez de lactate, Campina (prezent in Romania prin lactatele produse in parteneriat cu Covalact si distribuite de Whiteland), luand astfel nastere compania FrieslandCampina.

    Pe piata locala a inghetatei, estimata la aproximativ 160 de milioane de euro, cele mai importante companii sunt Nestle, Betty Ice, Alpin Lux, Kubo Ice Cream si Top Gel. Anul trecut, Nestle a decis sa mute fabrica de inghetata Delta in Bulgaria, operatiunea facand parte din procesul de reorganizare a operatiunilor companiei in zona Europei de Sud-Est.
     

  • Bucuresti, orasul festivalurilor?

     

    Bregenz, un mic orasel din Alpii austrieci, se transforma vara, timp de o luna, in scena plutitoare pentru unul dintre cele mai mari festivaluri de muzica de opera din lume. In perioada 23 iulie-23 august, pe lacul Konstanz, este montata o scena imensa unde se joaca opere celebre, precum “Tosca” de Puccini.

    Festivalul aduna cateva zeci de mii de turisti si este atat de faimos, incat numele Bregenz Opera Festival este primul raspuns pe care il da Google atunci cand este intrebat despre Bregenz. Si mai cunoscut pentru relatia sa cu muzica este orasul Salzburg, devenit de mult o destinatie preferata de amatorii de cultura; Festivalul Salzburg, dedicat creatiei lui Mozart, atrage zeci de mii de turisti anual.

    Salzburg si Bregenz sunt doar doua dintre destinatiile care au speculat o piata de turism cultural evaluata la 166 de miliarde de dolari anual, promovandu-si brandul local cu festivaluri. Iar promovarea prin cultura e rentabila, chiar daca unii ar putea crede contrariul: statisticile Organizatiei Mondiale a Turismului spun ca un amator de turism cultural are un buget mediu de 623 de dolari pe excursie, comparativ cu 457 de dolari, cat aloca un turist obisnuit.

    “Bucurestiul are, la randul sau, un mare potential ca destinatie culturala, mai ales ca turistii straini care au vizitat mare parte din Europa sunt atrasi de ineditul orasului. Cred ca municipalitatea si agentiile de turism ar trebui sa-i vizeze pe amatorii de astfel de evenimente”, spune Razvan Popovici, initiatorul si directorul Festivalului International de Muzica de Camera SoNoRo din Bucuresti.

    Popovici, el insusi artist, are experienta organizarii de festivaluri in strainatate, fiind directorul Festivalului Chiemgauer Musikfruhling din Traunstein, Germania, si al seriei de concerte “Pelerinages” din München. Festivalul SoNoRo, cu doua editii la activ, este unul dintre evenimentele ce ar putea fi incluse in ofertele operatorilor de turism care vand pachete la festivaluri si care pana in prezent s-au oprit la granita cu Ungaria.

    De exemplu, compania Gateway Tour, unul dintre cei mai mari turoperatori pe piata de turism cultural din Statele Unite, a inclus deja pachete de evenimente din Ungaria, Cehia sau Polonia in oferta sa internationala, insa pana acum a ocolit Romania. A treia editie a SoNoRo incepe pe 1 noiembrie la Bucuresti, unde amatorii de muzica clasica vor putea asista timp de douasprezece zile la sapte concerte, in sali consacrate pentru astfel de evenimente (Ateneul Roman, Muzeul National George Enescu, Palatul Cotroceni sau Muzeul National de Arta) si in locuri inedite, ca Palatul Bragadiru sau Catedrala Sfantul Iosif.

    Festivalul se va muta apoi, pe 13 si 14 noiembrie, la Cluj si Timisoara. “Bugetul festivalului este de 200.000 de euro si 90% din bani sunt obtinuti din sponsorizari. Anul trecut am avut 3.500 de spectatori la Bucuresti si la Sibiu, iar anul acesta speram sa ajungem la 5.000 de spectatori”, spune Razvan Popovici.

    Conceptul festivalului face uz de o strategie vehiculata din ce in ce mai des in muzica clasica, de a deschide acest gen spre publicul larg prin prezentari moderne si uneori prin colaborarea cu alte arte. Fiecare concert va avea un anumit motto, iar stilurile interpretate de invitati (Diana Ketler, Marcelo Nisinman, Daishin Kashimoto, Alexander Sitkovetski sau Susanna Yoko Henkel) variaza de la muzica romantica la creatii contemporane, de la muzica baroca la improvizatii inspirate de tangoul argentinian, de la universul exuberant al lui Antonin Dvorak la muzica impresionista a lui Claude Debussy si George Enescu, spune Popovici.

    La Palatul Bragadiru, muzica va fi insotita de proiectii video. Artistii coboara de pe piedestalul pe care erau odata asezati interpretii de muzica clasica si se adreseaza unui public cat mai larg. Biletele pentru concertele din cadrul festivalului vor avea preturi cuprinse intre 10 si 50 de lei. Popovici isi aminteste ca anul trecut, clubul Embryo (care intre timp s-a desfiintat) era plin de ambasadori, iar in Ateneul Roman intrasera tineri imbracati in haine punk.

    Artistul, care provine dintr-o familie de muzicieni si care, copil fiind, juca tabinet folosind carti cu figuri de compozitori spune ca isi petrece jumatate din timp calatorind la festivaluri. “Am observat ca exista un public fidel, care vine la foarte multe festivaluri. In Japonia, de exemplu, exista firme care organizeaza adevarate tururi pe la festivaluri de muzica clasica.” Popovici spune ca in viitor si-a propus sa exporte brandul SoNoRo si in strainatate.

    In aceeasi perioada cu SoNoRo, Bucurestiul isi consolideaza pozitia pe harta destinatiilor culturale cu un alt festival international – Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa. Timp de doua luni, evenimentul se desfasoara la salile Teatrului Bulandra (Izvor si Toma Caragiu), Teatrul Odeon si Teatrul National. Festivalul inseamna 55 de reprezentatii puse in scena de 21 de companii de teatru din 13 tari. Printre companiile invitate sunt Piccolo Teatro di Milano, Théatre de l’Europe, Malii Teatr din Sankt Petersburg, Teatre Lliure din Barcelona, Teatro de la Abadia din Madrid, Teatrul National “Sao Joao” din Portugalia sau Düsseldorfer Schauspielhaus.

    La 11 octombrie, sala Izvor a Teatrului Bulandra a gazduit primul spectacol din festival – 25 de artisti din 14 tari de la Schauspielhaus din Graz au montat, intr-o interpretare moderna, drama Antigonei. Evenimentul este organizat in fiecare an in alt oras de catre un membru al Uniunii Teatrelor din Europa. Editia bucuresteana a festivalului a fost finantata de Primaria Municipiului Bucuresti, cu un buget de 1,2 milioane de euro.

    In fine, dar nu in cele din urma, anul acesta au loc pregatirile pentru urmatoarea editie a Festivalului George Enescu, din 30 august – 26 septembrie 2009. Festivalul, care se desfasoara la fiecare doi ani, se dovedeste pana acum cea mai eficienta arma cu ajutorul careia Bucurestiul poate fi asezat pe harta destinatiilor culturale internationale, cotidianul britanic The Guardian scriind, dupa editia de anul trecut, ca “marele festival de la Salzburg are acum un rival”.

    Avand in vedere ca piata turistica poate fi intr-un fel asemanata cu piata modei (unde toamna se prezinta colectiile de vara si primavara cele de iarna), iar pachetele se pregatesc din timp, Ministerul Culturii a prezentat in avanpremiera programul pentru Festivalul si Concursul International George Enescu. In 2009, pentru prima data in istoria evenimentului, cinci concerte importante vor fi preluate de postul de muzica clasica Mezzo (printre care si concertul de deschidere), iar concertul din 19 septembrie va fi transmis in direct.

    In plus, nume internationale care in editiile precedente nu au acceptat sa vina la Bucuresti participa in premiera la festival. “Multi dintre muzicienii buni ai lumii au refuzat sa vina pana acum la Festival din cauza sunetului de la Sala Palatului. Insa anul acesta am primit promisiunea ca lucrurile se vor imbunatati”, spunea Ioan Holender, directorul festivalului. Festivalul va debuta cu spectacolul “Oedipe” de George Enescu, o coproductie intre Theatre du Capitole din Toulouse si Opera Nationala din Bucuresti.

    Printre cele mai importante nume din festival vor fi Orchestra Simfonica din Sankt Petersburg, dirijata de Iuri Temirkanov, sau Symphonieorchester der Bayerischer Rundfunk Suisse Romande, dirijata de Marek Janowski. Bugetul festivalului va fi de 25 de milioane de lei – aproximativ 6,6 milioane de euro.

    Privind festivalul in cifre, imaginea devine cu atat mai impresionanta.
    In 2007 au participat 203 concurenti din 35 de tari, iar numarul total al artistilor prezenti a fost de 4.500. Cele 23 de zile de festival de anul trecut au fost urmarite de 140.000 de spectatori, care au platit bilete in valoare de 1,25 milioane de lei vechi.

     

  • Zentiva investeste 11,5 mil. euro in brandul Algocalmin

    „Algocalmin si-a dovedit eficienta in inlaturarea durerilor romanilor, din anii `60 pana astazi. Medicamentul a rezistat schimbarilor externe (politice, economice, cele ale industriei farmaceutice) si interne (achizitia companiei producatoare Sicomed de catre Zentiva), adaptandu-se noilor conditii […] Rolul campaniei este de a consolida perceptia medicamentului ca fiind cel mai de incredere brand de analgezice”, a declarat Iolanda Bilaus, marketing manager al companiei.

     

    Campania se adreseaza unui target national, cu varste cuprinse intre 25 si 55 de ani, in principal consumatorilor actuali, dar si celor la care a ajuns notorietatea marcii, insa nu sunt inca si utilizatori fideli ai acesteia. In prezent, Algocalmin are o cota de piata de 22%. Impreuna cu medicamentul Antinevralgic, detine o treime din piata locala de OTC-uri analgezice. Lunar, in Romania se vand aproximativ un milion de unitati de Algocalmin, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei.

     

    Avand o traditie si o rezistenta indelungata pe piata, Algocalmin a evoluat de la statutul de “produs” la acela de “brand”, ajungand sa fie folosit ca substantiv comun in limba romana, sinonim al categoriei analgezicelor. Algocalmin a fost lansat pe piata in anii ‘60, iar istoria sa coincide cu cea a producatorului Sicomed.


    Click aici pentru a citi mai multe despre planurile Zentiva de revitalizare a brandurilor Algocalmin si Antinevralgic.

  • Unde mai este loc pe piata berii




    Pentru Octavian Cretu, presedintele Romaqua Group, producatorul apei minerale Borsec, berea pare a fi principalul obiectiv al acestui an. Chiar daca analistii atrag atentia ca ritmul de crestere al pietei se va tempera pe masura ce consumul de bere se apropie de media europeana, Cretu este optimist.








     

    “Am hotarat sa includem berea pentru ca ne lipsea din portofoliu”, spunea recent Octavian Cretu, cu ocazia inaugurarii fabricii de bere din localitatea Sebes, judetul Alba. Fabrica de 40 de milioane de euro, cu o capacitate anuala de un milion de hectolitri, este in fapt cel mai nou pariu pe care omul de afaceri l-a facut cu piata bunurilor de larg consum, dupa ce a transformat Romaqua in cel mai mare imbuteliator local de apa minerala si al doilea mare producator roman de bauturi racoritoare.

     

    “Ne dorim sa atingem cu Albacher (numele brandului lansat de Romaqua pe piata berii – n. red.) o cota de piata de 4%-5% anul acesta”, adauga Cretu, care mizeaza pe faptul ca piata va continua sa creasca suficient de mult incat noua marca de bere sa nu fie nevoita sa ia neaparat din clientii producatorilor concurenti. Pentru ca berea Albacher ar avea de infruntat in acest caz adversari redutabili. In Romania, piata este acoperita in proportie de peste 80% de patru mari producatori internationali: Heineken Romania, InBev Romania, Ursus Breweries si United Romanian Breweries Bereprod (URBB). Acestia au vandut anul trecut, cumulat, 15,5 milioane de hectolitri de bere dintr-un total de 19,4 milioane de hectolitri, cat a reprezentat consumul la nivelul intregii tari. Cu 89 de litri de bere pe cap de locuitor, piata romaneasca s-a apropiat de media europeana dupa mai multi ani in care ritmul de crestere a depasit frecvent pragul de 10%. Analistii spun insa ca, incepand din acest an, ritmul de crestere se va reduce la o singura cifra, consumul urmand sa ajunga anul acesta la 95 de litri de bere pe cap de locuitor.

     

    Conform statisticilor furnizate de Asociatia Berarii Europei, in 2006, un ceh consuma 160 de litri de bere pe an, un german 116, un englez 92, iar un belgian sau un finlandez 98 de litri.

     

    Spre deosebire de aceste tari, in Romania piata berii este puternic marcata de sezonalitate, lunile de vara reprezentand, potrivit lui Constantin Bratu, directorul general al Asociatiei “Berarii Romaniei”, mai mult de o treime din vanzarile inregistrate la nivelul unui intreg an.

     

    Cu toate acestea, tot mai multi dintre jucatori incearca prin diferite strategii de marketing sa schimbe obiceiurile de consum ale romanilor. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este aparitia in urma cu opt ani a Tuborg Christmas Brew, lansat de URBB ca un antidot pentru scaderea consumului in timpul iernii, dupa cum spunea Catalin Ignat, cel care pana in aceasta luna a fost vicepresedinte in cadrul URBB, unde era responsabil pentru marketing si vanzari. “In lunile din extrasezon, tocmai datorita acestei inovatii in materie de marketing, noua ne creste mereu cota de piata de la 9% la 11% sau chiar mai mult”, explica Ignat.

     

    O alta caracteristica a pietei romanesti (si in general a pietelor din estul Europei) este ascensiunea sustinuta din ultimii ani a berii imbuteliate la PET. In prezent, peste 45% din berea vanduta in Romania este imbuteliata la PET, in timp ce vanzarile la doza ajung la abia 10% din volumul total.

     

    “E uimitor acest lucru. Inteleg ca pretul este mai convenabil, insa voi, romanii, nu va bucurati indeajuns de bere”, spunea somelierul belgian Ben Vinken, cu ocazia lansarii primului ghid al berii din Romania de catre Asociatia “Berarii Romaniei”. Spre deosebire de Romania, in tara lui de origine, berea este imbuteliata in principal in sticle de 0,75 cl, deoarece “cu cat e mai redus contactul cu aerul, cu atat gustul se mentine mai intens”, explica Vinken.

     

    Mai exista insa o explicatie pentru explozia consumului de bere la PET, spun producatorii. Lanturile de supermarketuri au decis, incepand de anul trecut, sa nu mai permita comercializarea berii
    imbuteliate in sticle returnabile, influentand astfel consumul in sine. “Cred ca PET-ul va ajunge undeva la 50% anul acesta, pe fondul cresterii vanzarilor la bere in general, nu neaparat in detrimentul altei categorii.  Pe termen lung insa, nu vad PET-ul depasind 55-60%”, estimeaza Ignat.

     

  • Cum arata revolutia la Time Warner




    Intr-o sambata dimineata devreme, acum cateva saptamani, in locuinta sa din Los Angeles, Barry M. Meyer a scos o foaie de hartie din fax, a tras aer in piept si a ridicat-o spre lumina unei ferestre din apropiere. Suma de pe foaie era uluitoare: 66 de milioane de dolari si ceva.


     

    Incasarile din prima zi pentru “Cavalerul negru” din seria Batman tocmai stabilisera un record. Si din nenumarate motive – inclusiv minunata interpretare a personajului Joker de catre regretatul Heath Ledger – filmul inca umple salile cu un ritm care l-ar putea plasa imediat dupa “Titanic” pe lista celor mai rentabile filme ale tuturor timpurilor.

     

    Meyer este presedintele Warner Bros., studiourile hollywoodiene din spatele “Cavalerului negru”, iar filmul si-a avut debutul intr-un moment de cotitura pentru Time Warner, compania care detine studiourile. Dupa ce Jeffrey L. Bewkes a preluat in ianuarie functia de director executiv al Time Warner, politica s-a schimbat – prioritatea va fi de aici inainte ceea ce se numeste creare de continut (filme si show-uri de televiziune), iar aceasta se va corela cu simplificarea structurii devenite prea ramificate a grupului, dupa doua decenii de fuziuni. Divizia Warner Bros., bijuteria coroanei, ar urma sa ajunga astfel din nou mai aproape de privirile Wall Street-ului.

    Time Warner, initial rezultatul contopirii dintre vechiul studio Warner si imperiul de reviste Time Inc., a crescut si include acum Turner Broadcasting, America Online, o companie de cablu si canale cu greutate, ca HBO. Unor analisti le-a venit greu sa mai judece acest Goliat, pe masura ce grupul a crescut si a devenit cea mai mare companie de media din lume.

     

    La fel, se pare, le-a fost si unora dintre sefii companiei. “Intotdeauna a fost frustrant ca, oricat de bine ne-am descurca, nu e decat o picatura intr-un ocean”, spune Meyer despre contributia Warner la venitul total al Time Warner. “Glumim spunand ca putem sa avem cel mai grozav an din istorie, dar daca AOL rateaza cu o zecime de punct targetul de publicitate, acela va fi titlul din ziare.”

     

    Mai buna sau mai rea, performanta Warner va fi mult mai evidenta in anii urmatori, pentru ca zilele in care Time Warner avea de toate pentru toate canalele media au apus. Deocamdata, Bewkes axeaza viitorul companiei pe trei mari furnizori de continut: Warner Bros., Turner Broadcasting (care include posturile TNT, TBS si CNN) si HBO. De asemenea, poarta discutii interne privind achizitii in industria filmului si in televiziune. In rest insa, cuvantul de ordine este restrangere. Operatiunile de cablu ale Time Warner se despart de restul companiei, golind de continut notiunea de corporatie media, asa cum era ea odinioara cunoscuta, raspandita de consultantii de afaceri si specialistii in fuziuni, cum ca distributia si continutul ar trebui sa se afle sub acelasi acoperis.

     

    Bewkes urmareste, de asemenea, sa vanda AOL sau, mai probabil, sa gaseasca un partener ca Yahoo! sau Microsoft care sa il preia, lasand Time Warner cu un procent mic in cadrul companiei online.

     

    E mai putin clar cum divizia Time Inc, care editeaza reviste ca Time, People, In Style, Fortune si Sports Illustrated, se va plia pe strategia lui Bewkes. Conform unor surse din interiorul Time Warner, e probabil ca divizia de publishing sa fie redusa la doar cateva dintre cele mai profitabile titluri. Unii analisti prezic ca Time Warner va incerca sa vanda cu totul aceasta divizie, dar numai daca se imbunatatesc conditiile de piata.

    Ceea ce este clar e faptul ca Bewkes isi leaga soarta de companii care sunt colosi de necombatut in industriile lor si cu branduri de talie globala. Ele reprezinta de asemenea antiteza ideii conform careia crearea de continut de catre grupurile media pentru mase este depasita si ca de fapt cultura populara s-a spart in nise si continut generat de catre utilizatori, de genul clipurilor video cu buldogi pe skateboarduri.

     

    Pregatiti-va deci, spune Bewkes, pentru ceva spectaculos la nivel mondial. “In lume, consumul de produse de divertisment creste rapid”, precizeaza el. “Intrebarea este cum le oferi – dar si cum esti platit pentru ele?” Trioul la care Bewkes tine cel mai mult se confrunta cu probleme distincte: HBO este sub presiunea constanta de a ramane un formator de gusturi culturale si de a gasi noi resurse pentru a inlocui hituri precum “Clanul Soprano” si “Sex and the City”, in timp ce compania de cablu Turner Broadcasting e inca vulnerabila la fluctuatiile pietei de publicitate si la cele ale gusturilor publicului, care urmareste din ce in ce mai mult productii video online. La randul sau, Warner trebuie sa produca filme si show-uri de televiziune intr-un moment in care e mai greu – desi nu imposibil (vezi “Cavalerul negru”) – sa atragi audiente mari. Aceasta situatie este inrautatita de faptul ca motorul de crestere al industriei – vanzarile de DVD-uri – a ince­tinit pana aproape de stagnare. (Sefii de la Warner se grabesc sa scoata in evidenta ca vanzarile de DVD-uri nu au luat-o totusi la vale, asa cum prezisesera unii analisti.)