BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • In cadere libera de pe sofa

    Dupa un sfert de veac de succese internationale in afaceri, grupul Natuzzi – unul dintre principalii producatori de canapele din piele ai lumii – e amenintat de faliment, consemneaza revista italiana Panorama. Locuitorii din Santeramo (o comuna situata intre orasele italiene Bari si Matera) sunt disperati. In aceasta zona, unde se afla una dintre filialele Natuzzi, cel putin un membru al fiecarei familii lucreaza intr-o fabrica de mobila capitonata. In primul trimestru al anului, rezultatele companiei au fost dezastruoase, scrie Panorama. Pierderile au ajuns la 3,5 milioane de euro, vanzarile in Statele Unite au scazut de la 79 la 59 de milioane, in timp ce in Europa veniturile au inregistrat o scadere de 5%. Consumul in stagnare, concurenta venita din China, scaderea dolarului si cresterea preturilor la materiile prime, sunt tot atatea cauze care justifica declinul companiei Natuzzi, cotata, in prezent, la bursa din New York si lider pe piata americana de mobila.

    Primele semnale ale declinului au aparut in momentul in care firma Ikea a renuntat la furnitura pentru canapele fabricata in provincia italiana Murge, inlocuind-o cu produse similare chinezesti. Atunci, Pasquale Natuzzi, proprietarul companiei cu acelasi nume, si-a schimbat strategia, transferand 40% din linia de productie in tari cu mana de lucru ieftina, precum China, Brazilia si Romania. A creat o noua marca – Italsofa – sub numele careia vinde canapele la preturi pana in 399 de dolari. Pe de alta parte, proprietarul investeste in continuare in brandul Natuzzi, in vederea consolidarii retelei de 792 de puncte de vanzare. Scopul sau este pozitionarea marcii Natuzzi pe linia produselor de „lux democratic“, ale caror costuri sunt relativ accesibile.

  • Banii si netul

    Cand iti faci o firma virtuala – fie ca vinzi pantofi, fie ca schimbi bani, e greu sa-ti alegi clientii. E si mai greu sa-i depistezi, avand in vedere ca acestia provin din intreaga lume si de cele mai multe ori prefera sa-si pastreze anonimatul sau, mai simplu, sa adopte o identitate falsa. Daca firma vinde bani si nu pantofi, identitatea clientilor incepe sa conteze. Este si cazul site-ului rusesc WebMoney, care ofera utilizatorilor posibilitatea de a conduce o tranzactie fara intermediere bancara. Clientii firmei rusesti schimba bani obisnuiti cu unitati WebMoney, pe care apoi le transfera rapid unui alt utilizator inregistrat in sistem, explica Business Week. Pentru ca unitatile obtinute pe WebMoney au o valoare fixa, metoda le pare atractiva clientilor din estul Europei, care se confrunta adesea cu fluctuatiile monedelor nationale. In plus, WebMoney permite utilizatorilor sa tranzactioneze sume de pana la 150 de dolari fara a-si dezvalui identitatea.

    Tocmai acesta este si motivul pentru care site-uri precum WebMoney sau e-gold au intrat in colimatorul autoritatilor din SUA, care le percep ca pe un „paradis“ al infractorilor virtuali. In 2004, oficiali ai Serviciului pentru Inspectie Postala din Statele Unite au contribuit, alaturi de autoritatile est-europene, la prinderea a doi astfel de infractori care spalau bani vanzand carduri de credit furate, cu ajutorul unor site-uri de tranzactionari virtuale, printre care si WebMoney, scrie revista.

    Andrei Trubitin, fondatorul site-ului, recunoaste ca acesta e folosit si de infractorii virtuali, insa sustine ca WebMoney nu a fost creat pentru a acoperi delictele online, adaugand ca sprijina autoritatile in depistarea infractorilor. WebMoney are peste un milion de utilizatori aflati in 37 de tari, in marea majoritate rusi si ucraineni, si are si o varianta in limba romana. Potrivit lui Trubitin, site-ul si-a dublat anual clientii din 1998.

  • Ce vor face Fed si BCE in 2006

    Dupa jumatate de an si jumatate de crestere constanta, Rezerva Federala americana – care a marit la 13 decembrie rata dobanzii pentru a 13-a oara consecutiv, la 4,25 puncte procentuale – ar putea finaliza procesul de majorare a ratei dobanzii, anunta agentia de presa Reuters.

    Comunicatul de saptamana trecuta al bancii centrale americane, in care se spunea ca „probabil numarul de majorari ale dobanzilor nu va fi prea ridicat“, s-a soldat imediat cu deprecierea dolarului in raport cu euro si yenul, in timp ce titlurile emise de trezoreria americana au inregistrat o crestere a cotatiilor. Totusi, unii analisti americani cred ca la intalnirea Comitetului Federal pentru o Piata Deschisa din 31 ianuarie, ziua in care Alan Greenspan, presedintele Rezervei Federale, se va retrage, rata dobanzii americane va fi majorata cu 0,25 de puncte procentuale.

    Cat despre Banca Centrala Europeana (BCE), se prevad doua majorari ale ratei dobanzii, una in martie si alta in al doilea trimestru, potrivit unui sondaj Reuters in care au fost intervievati 59 de analisti. Majoritatea economistilor au indicat pentru acest an doua majorari ale dobanzilor, la 2,5% – la sfarsitul primului semestru si la 2,75% – in ultimele sase luni ale anului.

    Asta inseamna ca nivelul dobanzilor ramane sub cel neutru, de 3,5% – la care investitorii nu inregistreaza nici castiguri, nici pierderi – calculat pentru o crestere economica potentiala cuprinsa intre 1,5% si 2%.

    Evolutia dobanzilor depinde insa de o serie de factori. Astfel, in cazul in care cererea din cadrul gruparii va ramane redusa, moneda europeana se va aprecia, iar avansul economiei mondiale va fi modest, Banca Centrala Europeana ar putea decide oprirea majorarii ratei dobanzii.

  • Ne asumam? Sau nu?

    Premierul Calin Popescu Tariceanu (foto) a afirmat saptamana trecuta ca este posibil ca Executivul sa isi asume raspunderea, in februarie, pe pachetul privind reforma sanatatii, precum si pentru alte cateva proiecte.

    „Decizia nu este inca luata, mai avem timp sa ne gândim in aceasta luna. In principiu, am spus ca este posibil ca pentru legile privind reforma sanatatii sa mergem pe formula asumarii raspunderii, dar inca nu a fost luata o decizie“, a adaugat Tariceanu. Principalele proiecte aflate in atentia Guvernului sunt cele referitoare la reforma in sanatate.

    Din lista va fi scos insa proiectul Legii farmaciei, pe motiv ca documentul are multe prevederi controversate. Astfel, noua lege a farmaciei va fi introdusa in dezbaterea camerelor, probabil in procedura de urgenta. Totodata, in pachetul pe care Guvernul isi va asuma raspunderea vor fi incluse câteva proiecte de modificare a legilor justitiei, aflate in curs de redactare la minister, respectiv a legilor pe care actuala putere le-a mai modificat o data, in vara anului trecut, tot prin angajarea raspunderii. Este foarte posibil sa fie luat in discutie si un proiect privind modificarea activitatii CNSAS.

  • Rebeliune peremista la Cluj

    Corneliu Vadim Tudor s-a declarat satisfacut dupa realegerea sa la ultimul congres al PRM, spunand ca el nu va pierde sefia gruparii politice pe care a infiintat-o, precum Ion Iliescu. Iar maniera in care C.V. Tudor isi dirijeaza partidul arata ca nu va pierde conducerea; intrebarea care ramane e pe cine va mai conduce. Filiala din Cluj a PRM, cea mai puternica din teritoriu, a ramas la sfarsitul saptamanii trecute cu un singur om la varf.

    Toti liderii filialei, cu exceptia senatorului Gheorghe Funar, au demisionat din partid, invocand faptul ca organizatiile din Transilvania sunt insuficient reprezentate in Biroul Permanent al PRM. Motivele? Potrivit deputatului Petru Calian, presedintele demisionar al PRM Cluj, nemultumirile fata de conducerea centrala se leaga mai ales de lipsa alegerilor pentru Biroul Permanent National la ultimul congres si lipsa de sustinere a tinerilor din partid. „Nu mai putin de noua judete din Transilvania nu sunt reprezentate in Biroul Permanent“, declara Calian.

    Atat Petru Calian, cat si ceilalti demisionari, au anuntat ca se vor decide in perioada imediat urmatoare in ce grupare politica vor intra. Singurul lider peremist ramas la Cluj, Gheorghe Funar, este sigur ca acestia vor intra sub aripa PD. Pe de alta parte, surse citate de presa centrala sustin ca demisionarii se vor alatura Partidului Conservator, prin mijlocirea ex-peremistului Dan Brudascu. Aceleasi surse mai spun ca presedintele PRM se va confrunta cu probleme similare si in alte filiale judetene, printre care Gorj sau Suceava. Vadim are treaba si in 2006.

  • Cat face RomTelecom?

    Primul pachet de actiuni RomTelecom va fi listat pana la sfarsitul primului semestru – dupa toate probabilitatile, atat pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cat si pe pietele internationale, Ministerul Comunicatiilor selectand deja joia trecuta unul dintre cei noua consultanti inscrisi in cursa, Credit Suisse First Boston (CSFB).

    Listarea RomTelecom va fi cea mai mare tranzactie de pe Bursa de Valori Bucuresti de  anul acesta, comisionul Credit Suisse First Boston urmand sa fie, potrivit unor surse citate de Ziarul Financiar, de 1,4% din valoarea totala a tranzactiei. Ministrul comunicatiilor, Zsolt Nagy, anuntase inca din septembrie ca statul va vinde treptat intregul pachet pe care il mai detine, de 44,99% – din care insa 20% va fi insa alocat Fondului Proprietatea, constituit pentru despagubirea persoanelor ale caror proprietati au fost confiscate in timpul comunismului.

    Ce nu spune insa ministrul e care va fi marimea primului pachet de actiuni care va fi listat – decizia va fi luata impreuna cu consultantul pentru listarea „pe piata locala si/sau internationala de capital“, explica Nagy. Surse citate de Reuters afirma ca statul roman ar avea in vedere vanzarea la bursa londoneza in prima jumatate a anului prin emiterea de Global Depository Receipts (GDR – certificate care atesta detinerea de actiuni). Si aceleasi surse estimau saptamana trecuta ca RomTelecom – al carui actionar majoritar, cu 54,01%, este operatorul elen de telecomunicatii OTE – ar urma sa fie evaluata la maximum doua miliarde de dolari in momentul listarii.

    O valoare ceva mai mare avanseaza un analist independent al pietei telecom din Romania, Nicolae Oaca. El spune ca, dupa calculele lui, RomTelecom „are o valoare de piata de 2,2 – 2,5 mld. euro“, dar ca aceasta se va diminua cu circa 5-10% in momentul listarii din cauza reducerii tarifelor de interconectare, adica a preturilor platite de un furnizor de telefonie unui alt operator in cazul in care clientii lui fac apeluri catre acel operator. Reducerea tarifelor, care ar trebui sa fie in medie de 16%, a fost impusa RomTelecom de catre autoritatea de reglementare si ar urma sa aiba loc in doua etape: una de la inceputul acestei luni si una de la 1 ianuarie anul viitor.

    RomTelecom a contestat  in instanta decizia autoritatii de reglementare ANRC, dar Curtea de Apel Bucuresti a respins cererea companiei, litigiul continuand insa la instanta de fond. Tot Oaca apreciaza ca valoarea de piata a RomTelecom va fi influentata si de felul in care va fi evaluat fostul Cosmorom, actual CosmOTE, pe piata de telefonie mobila, RomTelecom detinand aici 30% din actiuni.

  • Sa nu fim prea optimisti

    Dupa cum e traditia, in ianuarie se fac bilanturile pentru 2005 si se insaila prognoze pentru 2006. Una dintre analize, cea facuta de BankAustria Creditanstaldt (BA-CA), pare ca si-a propus sa contrazica politicos toate cifrele oficiale, atat pe cele pentru 2005, cat si pe cele pentru anul care a inceput.

    Cat a fost cresterea economica in 2005? Prognoza oficiala pentru 2005 a fost de 6%, insa obiectivul a fost revizuit mai intai la 5,7% si ulterior la 5,5%, motivul invocat pentru aceasta ultima revizuire fiind inundatiile.
    Analistii BA-CA spun ca ritmul de crestere a economiei in 2005 ar fi fost insa de 3,7% – si se pare ca cifrele BA-CA dau un diagnostic corect, in concordanta cu ultimele cifre ale Institutului National de Statistica, care spunea ca pe primele noua luni ritmul era de doar 3,6%, fata de 4,9% dupa primul semestru. Pentru 2006, BA-CA prognozeaza o crestere economica mai mare, de 6,3%.

    Indicele preturilor de consum ar fi fost in 2005, potrivit BA-CA, de 9%, nu de 8-8,3%, cat au prognozat autoritatile romane. In 2006, acesta ar urma sa se mentina la o valoare ridicata, de circa 7%, prognozele oficiale avansand un obiectiv de 5%. In privinta deficitului de cont curent, BA-CA spune ca tinta oficiala, de 7,5% din PIB, n-a fost atinsa, nivelul acestuia fiind, in 2005, de 8,7%. Pentru 2006, BA-CA avanseaza un nivel superior, de 9,5%. Cat priveste deficitul bugetar, analistii bancii austriece cred ca acesta se va mentine in 2006 la acelasi nivel ca in 2005 (1% din PIB), contrazicand optimismul oficial, care prevede reducerea acestuia pana la 0,5% din Produsul Intern Brut.

  • Nu sunt incantat…“

    Teoretic, luna aceasta ar urma sa avem ofertele angajante pentru vanzarea CEC – pe care de altfel trebuia sa le avem inca de la sfarsitul lui noiembrie. Autoritatile romane au decis insa ca e mai intelept sa amane termenul pentru ianuarie (fara a fixa o data anume), dupa ce numele castigatorului pentru BCR se va fi aflat deja – mai ales ca unul dintre cei doi competitori ramasi in cursa, Erste Bank, lupta atunci pe ambele fronturi. Nu e insa deloc sigur ca acest al doilea termen va fi respectat.

    Ministrul de finante, Sebastian Vladescu, spune ca acum comisia de privatizare analizeaza „ce e mai bine pentru CEC“, dupa ce au vazut ofertele de la cele sase banci ramase in cursa. „Eu, personal, daca ma intrebati, vazand ofertele indicative, nu sunt foarte incantat…“, a declarat el saptamana trecuta pentru BUSINESS Magazin. Dezamagit (sau poate doar realist) – s-a declarat si premierul Tariceanu la sfarsitul anului, cand a avertizat ca pe CEC statul va capata o suma care va reflecta „valoarea in sine a CEC, nu imaginea“. Dar cum se traduce, in euro, aceasta „valoare in sine a CEC“? Doar o mana de oameni au date despre ofertele indicative, dar piata speculeaza. Pretul cel mai mic vehiculat pentru CEC ar fi de 250-300 de milioane de euro, iar cel mai optimist de circa 600 de milioane. Reuters avansa, ca pret ce ar putea parea rezonabil pentru autoritatile de la Bucuresti, suma de 650 de milioane de euro.

    CEC-ul nu e BCR, asa ca nu e deloc exclus nici ca reprezentantii Ministerului de Finante – care detine banca in proportie de 100% – sa-si puna intrebarea daca nu cumva ar fi mai bine ca, decat sa dea CEC-ul pe nimic, sa-l mai pastreze cel putin o vreme. La urma-urmei, venerabilul CEC – desi pierde viteza cu fiecare an care trece, a ramas neinformatizat si are mai multi angajati decat trebuie, circa 9.000 – macar nu mai pierde bani. Pe primele noua luni ale lui 2005, profitul net era de 870.000 de euro.

    Pe de alta parte, scenariul pastrarii CEC e, si el, purtator de riscuri: piata se misca. Iar anul 2006, cu un BCR aflat in mainile private ale unei banci ambitioase, cu experienta extensiva in retail-ul bancar, va fi oricum, dar plictisitor cu siguranta ca nu va fi.

  • Spre 17 mld. euro

    Rezervele valutare ale BNR au crescut in decembrie cu 62,1 mil. de euro fata de noiembrie 2005 si cu aproape 6 miliarde de euro fata de nivelul inregistrat in perioada similara din 2004, dupa cum reiese din datele BNR.

    La sfarsitul anului trecut, rezervele totalizau 16,794 mld. euro, ceea ce inseamna o crestere de aproape 6 mld. de euro in ultimele 12 luni.

  • Apolitici in acte

    In administratie, anul a debutat cu depolitizarea functiei prefectului. Pusi sa aleaga intre cariera politica si cea din administratie, toti prefectii (mai putin doi) au optat pentru ultima. Una dintre noutati e ca cel putin teoretic prefectii pot sa-si pastreze functia pana la pensie.

    „Atata timp cat respecta regulamentul functionarilor publici, prefectul ramane pana la pensie in functie. Are dreptul acesta, dar asta nu inseamna ca poti fi numai prefect timp de 20 de ani“, spune secretarul de stat in MAI, Victor Paul Dobre. Chiar daca decizia finala de schimbare apartine Executivului, prefectii vor putea fi schimbati numai in urma unor evaluari anuale facute de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

    Deocamdata, nimeni nu asteapta ca depolitizarea sa produca si schimbari de fond, de vreme ce actualii prefecti au fost numiti de actuala putere politica.