BusinessMagazin

Tag: romania

  • Vanzarile de automobile noi din Romania s-au injumatatit la sapte luni

    In iulie au fost livrate 12.211 masini noi, iar in perioada ianuarie-iulie a anului trecut vanzarile au totalizat 174.414 de unitati, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania.

    Piata auto romaneasca totala, incluzand automobilele, vehiculele comerciale si autobuzele, a scazut cu 3,6% in iulie, fata de iunie, la 13.466 unitati.

    In intervalul ianuarie-iulie, livrarile totale au insumat 92.526 autovehicule, in scadere cu 56,1% fata de aceeasi perioda a anului trecut, cand au fost vandute 210.705 de unitati.

     

  • Vanzarile de automobile noi din Romania s-au injumatatit la sapte luni

    In iulie au fost livrate 12.211 masini noi, iar in perioada ianuarie-iulie a anului trecut vanzarile au totalizat 174.414 de unitati, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania.

    Piata auto romaneasca totala, incluzand automobilele, vehiculele comerciale si autobuzele, a scazut cu 3,6% in iulie, fata de iunie, la 13.466 unitati.

    In intervalul ianuarie-iulie, livrarile totale au insumat 92.526 autovehicule, in scadere cu 56,1% fata de aceeasi perioda a anului trecut, cand au fost vandute 210.705 de unitati.

     

  • Romania ocupa primul loc in UE la cresterea activitatii din constructii din iunie

    Din cele 11 state prezente in studiul lunar al Eurostat, in afara Romaniei doar Bulgaria (1,5%), Polonia (1,2%) si Cehia (1%) au consemnat cresteri ale activitatii in sectorul constructiilor in iunie, fata de mai, restul tarilor inregistrand scaderi. Cele mai accentuate ritmuri de scadere ale indicatorului le-au avut Suedia (3,8%), Portugalia (3,3%) si Slovacia (2%).

    Romania se plaseaza pe locul cinci in Uniune dupa ritmul de scadere a productiei din sectorul constructiilor din iunie, comparativ cu aceeasi perioada anului trecut, cu un declin de 6,2%, mai putin accentuat decat nivelul mediu al UE, de 14,1%. Suedia a consemnat cea mai mare scadere a indicatorului, de 16,6%, urmata de Slovenia (-15,8%) si Spania (-12,6%). Productia din constructii a crescut, in ritm anual, doar in Germania (1,2%) si Polonia (0,6%).
     

  • Revista presei economice: reclama

    Gandul scrie ca in ultimii doi ani si jumatate, firmele care au dat faliment au lasat in urma datorii de aproape 2,5 miliarde de euro la nivel national, dintre care aproape un miliard de euro a fost deja recuperat in 2007 si 2008.

    Ziarul financiar precizeaza ca antreprenorii romani spun ca coalitia de guvernare a lansat un set de masuri care fie nu au legatura cu economia reala, fie sunt vagi si neclare.

    Evenimentul zilei scrie ca Orange, cel mai mare operator de telefonie mobila din Romania, si-a acuzat concurenta de publicitate falsa, dar doar Vodafone trebuie sa-si retraga reclama, la Cosmote negasindu-se nereguli.

    Romania libera precizeaza ca piata bunurilor de folosinta indelungata a inregistrat in primul semestru al anului un declin de 40,4% comparativ cu perioada primelor sase luni din 2008.
     

  • Revista presei economice: restructurare

    Ziarul Financiar scrie ca cei mai puternici antreprenori romani admit pentru prima data ca nu-si pot redresa singuri businessurile si platesc milioane de euro consultantilor externi.

    Gandul afirma ca teama din primavara a hotelierilor de pe litoralul romanesc ca vor ramane fara turisti s-a tradus printr-o majorare a preturilor sejururilor din cadrul programelor speciale lansate de asociatiile de profil, in medie cu 20% mai mari fata de anul trecut.

    Evenimentul zilei scrie ca un investitor dezvolta in Stefanesti, localitate din apropierea Capitalei, un complex rezidential cu locuinte care nu respecta suprafata utila minima impusa de lege, un apartament de trei camere avand 58,15 mp utili in loc de 66 mp, cat sunt prevazuti in lege.

    Romania libera afirma ca sfarsitul semestrului I indica o usoara redresare a activitatilor din domeniul constructiilor, in iunie volumul lucrarilor de constructii crescand fata de luna precedenta cu 9,3%.

    Adevarul scrie ca in ultimul raport al companiei de servicii imobiliare CB Richard Ellis se arata ca scaderea preturilor in prima jumatate a anului a variat intre 15 si 40% fata de aceeasi perioada din 2008, in functie de locatie, grad de finisare si facilitati, precum si de strategia dezvoltatorilor.

    Puteti citi mai multe despre subiectele principale din zilele trecute aici.
     

  • Eurostat: Romania a inregistrat a patra scadere a importurilor din UE

    In perioada ianuarie-mai, exporturile Romaniei au scazut cu 21% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 11 miliarde euro, situandu-se pe pozitia 22 in randul statelor comunitare, potrivit datelor Eurostat.

    In iunie, deficitul comercial al Romaniei in relatiile cu partenerii din afara UE a fost de 200 milioane euro, al noualea din Uniune, contribuind, astfel, la deficitul de 7,7 miliarde euro al blocului comunitar.

    Cele mai mari deficite comerciale le-au avut Marea Britanie (38 miliarde euro), Franta (24,4 miliarde euro) si Spania (20,7 miliarde euro). Germania fost liderul european la capitolul excedent comercial (46,3 miliarde euro), urmata de Irlanda (15,6 miliarde euro) si Olanda (13,8 miliarde euro).

    Deficitul comercial al Uniunii a fost, in perioada ianuarie-mai, de 61,3 miliarde euro, reflectand o scadere de 21% a exporturilor, la 427,4 miliarde euro, si o reducere de 23% a importurilor, la 490,5 miliarde euro.

    Germania a fost si cel mai mare exportator din UE (323,1 miliarde euro), pe urmatoarele doua pozitii plasandu-se Olanda (141,6 miliarde euro) si Franta (137,8 miliarde euro). Valoarea exporturilor a scazut, in perioada analizata, in toate statele blocului comunitar, iar cele mai accentuate declinuri au fost inregistrate in Finlanda (37%), Suedia (32%) si Bulgaria (31%).

    Importurile au scazut, de asemenea, in toate tarile Uniunii. Cele mai mari diminuari ale indicatorului le-au avut Lituania (44%), Letonia (39%) si Estonia (37%).

     

  • Revista presei economice: numarul angajatilor disponibilizati

    Gandul scrie ca fiscul vrea sa ia la bani marunti piata imobiliara din Romania, din perioada de maxima efervescenta, iar pe lista de verificari se afla Becali si fratii Negoita.

    Ziarul financiar scrie despre lupta PDL cu criza, de la scutirea profitului reinvestit si vanzarea participatiilor de stat la extinderea ajutorului de minimis pentru IMM-uri si investitiile in mediu si irigatii.

    Evenimentul zilei precizeaza ca noua lege a salarizarii va duce la un paradox: ce se castiga acum prin disponibilizari masive din sectorul de stat se va pierde odata cu marirea lefurilor celor ramasi.

    Cotidianul scrie ca numarul bugetarilor din administratiile locale va fi stabilit in functie de numarul de locuitori din fiecare oras si comuna, potrivit standardelor unitare de cost pentru administratiile locale discutate de ministrii Finantelor si Administratiei cu liderii din teritoriu.

    Romania Libera precizeaza ca pentru achizitia unei locuinte cu ajutorul unui credit prin "Prima Casa" trebuie sa aveti pregatita o suma echivalenta cu 10-11% din valoarea locuintei, din care 4% costuri colaterale.

    Adevarul afirma ca librariile online de carte straina sunt o afacere de nisa pe care se bat putine nume, in conditiile in care romanii sunt din ce mai interesati de cartile in limbi straine.

     

  • Don’t Knock the RON off it’s Stand

    At the beginning of this year, in the midst of pessimistic economic forecasts and with the recent experience of the October depreciation of the RON, many experts (and BUSINESS Magazin readers, as well) were willing to believe it would be difficult to avoid an evolution of the exchange rate towards 5 RON/euro in the first half of the year. However, when we asked bankers in January to give us an exchange rate projection, not only none of them predicted a rate of over 4.50 RON/euro, but the majority went no further than 4.30 or even 4.10 RON/euro.

    Eventually, reality matched the bankers’ predictions, with the exchange rate remaining at 4.2067 RON/euro on June 30 – decidedly very far from the ideal levels of 3.1 RON/euro in the summer of 2007, but also very remote from the apocalyptic scenarios of 5 RON/ euro or even higher. Now, history seems to repeat itself: after forecasts on the economic progression have changed several times over the last few months, and an 8% economic decline has become an official scenario, while the budget deficit is widening day after day, a collapse of the RON is something that many Romanians, especially those with loans in euros, continue to fear. In this context, it could be considered surprising that most commercial banks officials who agreed to answer BUSINESS Magazin’s questions gave moderate predictions that start from 4.1 RON/euro, and only on a few occasions reach 4.50 RON/euro.

    The explanation lies mainly with the fact that the main pressure factor on the RON last year, the large balance of payments deficit, lost its impact due to the crisis, which caused a slowdown in economic activity and, implicitly, generated a decline in imports. ”The adjustment of the balance of payments’ current account is significant, from 12.5% last year to less than 6%, perhaps even 4% this year – and has been more than 100% covered via foreign direct investment,” says Mihai Bogza, chairman and CEO of Bancpost. However, Bogza says that if the economic policies implemented by the authorities do not fall within the limits agreed with the IMF, the external perception will be that Romania’s economic imbalance will deepen again.

    And, if, under such a scenario, the IMF would cut off its funding, meant to pad the Romanian National Bank’s foreign exchange reserve, ”it is easy to imagine a scenario where foreign pressure on the exchange rate would escalate so much as to make the current level difficult to safeguard by the central bank,” says Mihai Bogza. As for how the Romanian economy will be affected by the evolution of the crisis worldwide, most bankers see the quality of economic policies to be implemented by the authorities as being decisive, a quality that cannot be judged without taking into consideration the risks posed by the electoral context of the next few months.

  • Vanzarile de masini de lux au scazut la o treime fata de anul trecut

    Vanzarile de masini noi mai scumpe de 100.000 de euro au scazut in primul semestru la o treime fata de aceeasi perioada din 2008, la mai putin de 60 de unitati, segmentul de lux avand astfel un declin mai puternic decat piata generala a automobilelor, care s-a injumatatit in perioada analizata.

    Livrarile marcilor premium si de lux s-au redus in ansamblu la mai mult de jumatate in primul semestru din acest an, fata de aceeasi perioada a anului trecut, cu mici exceptii, declinul fiind temperat de cererea pentru masinile mai ieftine din gama fiecarui constructor premium, reiese din datele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA) din Romania.

    Pe o piata a autoturismelor care a scazut cu 51,3% la sase luni, fata de perioada corespunzatoare a anului trecut, la 70.610 unitati, Audi a avut vanzari in scadere cu 52,6%, BMW cu 61,1%, iar Jaguar cu 72,3%. De asemenea, livrarile Maserati au scazut cu 71,4%, cele ale Mercedes-Benz s-au redus cu 42,6%, iar Porsche a scazut cu 57,6%.

    Vanzarile modelelor care au un pret de catalog mai mare de 100.000 de euro au scazut de trei ori in primul semestru, la sub 60 de unitati, fata de intervalul corespunzator al anului trecut, cand au fost comercializate peste 160 de masini care trec de aceasta valoare.

    Cititi mai multe despre vanzarile de masini de peste 100.000 euro pe www.mediafax.ro.

    Cititi mai multe despre cele mai scumpe masini vandute in Romania pe www.businessmagazin.ro.

    Aflati mai multe despre numarul de masini vandute in Romania pe www.businessmagazin.ro.

    Aflati mai multe despre istoria Porsche  pe www.businessmagazin.ro.
     

  • (P) Grupul Arcelor Mittal loveşte grav interesele economice ale României

     Astfel, conform unei ştiri recente a agenţiei naţionale de presă Agerpres, Grupul Arcelor Mittal a derulat contracte de transport de materie primă din portul bulgăresc Burgas către Galaţi, pe ruta Marea Neagră – Canalul Bâstroe, ignorând portul Constanţa şi lovind astfel în interesele economice ale României.

    Conform unui asemenea contract (redactat în limba engleză, din care sunt prezentate mai jos extrase în facsimil), Grupul Arcelor Mittal negociază, pe data de 13 iulie 2009, transportul unei cantităţi de minereu de fier din Burgas spre Galaţi, pe o navă bulgărească denumită Sozopol, la un preţ de 7,80 euro/tonă/
     
    Facsimilul de mai jos e relevant: marfa transportată e minereu de fier (căsuţa 12), destinatarul mărfii e Arcelor Mittal Galaţi (căsuţa 4), portul de încărcare este Burgas (căsuţa 10), portul de descărcare este Galaţi (căsuţa 11), nava transportatoare este bulgărească şi se numeşte Sozopol 1 (căsuţa 5), are o capacitate de 3.261 tone dw (căsuţa 7) şi realizează transportul la un preţ de 7,80 euro/tonă (căsuţa 13), la care se vor adăuga costuri de încărcare/descărcare şi alte cheltuieli auxiliare.
     
    Aceste lucruri se petrec în condiţiile în care terminalele aflate în Portul Constanţa pot acosta nave cu capacităţi de până la 220.000 tone dw (ceea ce ar reduce costurile de operare a mărfurilor), în timp ce viteza de încărcare/descărcare la aceste terminale este de cel puţin două ori mai mare decât cea din Burgas (ceea ce din nou ar reduce din costuri). Aceste avantaje ale Portului Constanţa în raportul cu Portul Burgas duc la un cost al transportului de materie primă de 5,77 euro/tonă, în timp ce prin Burgas acest cost se poate ridica la 16-19 euro/tonă (cu toate cheltuielile incluse).
     
     Sunt neclare motivele care au determinat Arcelor Mittal să prefere în ultimele luni de zile transportul mai scump şi mai lent de minereu de fier pe ruta Burgas – Canalul Bâstroe – Galaţi în dauna celui tradiţional şi eficient de pe ruta Constanţa – Canalul Dunăre–Marea Neagră – Galaţi. Oricare ar fi aceste motive, consecinţele practicilor anticoncurentiale ale Arcelor Mittal sunt clare: lipsă de activitate în Portul Constanţa şi pe Canalul Dunăre–Marea Neagră, venituri în scădere la bugetul de stat, salarii reduse şi şomaj pentru forţa de muncă din judeţul Constanţa.
     
    Se constată că Grupul Arcelor Mittal practică astfel, cu bună ştiinţă, o politică total ostilă faţă de statul român, care a oferit facilităţi acestui grup ulterior privatizării SIDEX Galaţi şi continuă să-i ofere diverse avantaje şi în actuala perioadă de criză economică.
     
     Grupul Arcelor Mittal are obligaţia să îşi reconsidere de îndată poziţia şi să revină la practici concurenţiale şi comerciale corecte, încetând atacurile la adresa Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa, a Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” şi a agenţilor economici români implicaţi în transportul de materie primă importată.  Atitudinea arogantă a Arcelor Mittal nu serveşte nimănui şi va fi cu siguranţă penalizată în urma investigaţiei declanşate deja de Consiliul Concurenţei din România.

     


    Contractul comercial dintre Arcelor Mittal Galaţi şi Kartrade Oil Ltd. Burgas împreună cu factura emisă de Kartrade Oil Ltd. către  Arcelor Mittal pot fi consultate mai jos:

    Contractul comercial dintre Arcelor Mittal Galaţi şi Kartrade Oil Ltd. Burgas

    Factura emisă de Kartrade Oil Ltd. către  Arcelor Mittal