BusinessMagazin

Blog

  • Contestaţia Grivco în cazul sechestrului, respinsă de Tribunalul Bucureşti

    Decizia pe care o va lua Curtea de Apel Bucureşti, în cazul unei eventuale contestaţii, va fi definitivă.

    Compania Grivco, fondată de Dan Voiculescu, şi fostul Institut de Cercetări Alimentare (ICA), în prezent Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii, au contestat în instanţă sechestrul pus de judecători prin sentinţa dată în dosarul privind privatizarea ICA.

    Contestaţia Companiei de Cercetări Aplicative şi Investiţii va fi analizată de judecători în 1 septembrie.

    Şi fiicele lui Dan Voiculescu, Corina şi Camelia, au depus în 14 august, la Tribunalul Bucureşti, două contestaţii la executare în cazul sechestrului dispus prin decizia definitivă dată în dosarul privind privatizarea ICA, în care prejudiciul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro.

    Contestaţia Cameliei Voiculescu a fost respinsă, luni, de instanţă, iar cealaltă contestaţie are termen de judecată în 29 august.

    Avocata lui Dan Voiculescu, Maria Vasii, declara, în 13 august, că imobilul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, a fost indisponibilizat de procurorii anticorupţie, în urma deciziei definitive din dosarul ICA. Vasii a spus că decizia de executare a dispoziţiilor din condamnarea din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a fost contestată la Tribunalul Bucureşti.

    Avocata lui Dan Voiculescu mai spunea, după ce a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a lua la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru sediul în care funcţionează postul de televiziune Antena 3, că a fost luată o singură măsură de sechestru şi că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor în cazul cărora instanţa a decis definitiv că vor fi confiscate. Potrivit avocatei, până la judecarea contestaţiei la executare, un alt demers nu mai poate fi efectuat.

    “Una din poziţiile noastre faţă de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate şi individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil şi trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenţei acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, şi nu antrenează alte consecinţe juridice”, a adăugat Maria Vasii.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare, şi Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    Instanţa a dispus confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco. Totodată, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

    De asemenea, trebuie să i se confişte lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa a dispus confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.

    Instanţa a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

    De asemenea, pe lângă sumele reprezentând contravaloarea acţiunilor donate de Dan Voiculescu celor două fiice ale sale, de la acestea trebuie să fie confiscate şi sumele donate în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.

    În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) şi cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat, la Adevărul Live, că Direcţia a fost desemnată de instanţă să identifice şi să indisponibilizeze conturi şi imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, dar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanţelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

    În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmaţia că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituţie a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care şi Dan Voiculescu.

    Codruţa Kovesi a subliniat că jurnaliştii de la Antena 3 nu au fost implicaţi în dosarul ICA şi nu s-a dispus de către instanţă, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceştia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.

  • Guvernul vrea să amâne din nou, până în 2016, majorarea taxelor de proprietate intelectuală

    Executivul a elaborat un proiect de lege pentru suspendarea aplicării unor dispoziţuu ale OG 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora.

    Potrivit unor surse oficiale, actul normativ stabileşte ca dispoziţiile privind majorarea taxelor să fie amânate până la 1 ianuarie 2016.

    Taxele de proprietate industrială sunt percepute persoanelor fizice şi juridice pentru protecţia proprietăţii industriale, respectiv invenţii, mărci şi indicaţii geografice, desene şi modele industriale, dar şi pentru menţinerea în vigoare a titlurilor de protecţie.

    Cuantumul taxelor poate fi actualizat anual, prin hotărâre de guvern, în funcţie de evoluţia cursului de schimb şi de inflaţie.

    Taxele de proprietate industrială au crescut cu 20% la începutul anului 2012, dar au fost reduse, în acelaşi an, la nivelul din 2006. Guvernul a decis, în 2012, printr-o ordonanţă de urgenţă, să menţină nivelul taxelor până în 2014.

     

     

  • Farmaciile autorizate pot vinde online medicamente care se eliberează fără reţetă

    Proiectul de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, pus în dezbatere publică până în 3 septembrie, dă posibilitatea farmaciilor autorizate să vândă online medicamente dar numai din cele care pot fi eliberate fără prescripţie medicală.

    “Acest document crează cadrul legislativ pentru vânzarea online a medicamentelor fără prescripţie medicală. Nu orice farmacie va putea să vândă online. Farmaciile care sunt autorizate de Ministerului Sănătăţii vor putea să îşi facă site-uri pentru vânzare online şi numai în anumite condiţii care vor fi stabilite ulterior. Farmaciile vor avea cadru legal după ce se vor aproba şi normele de aplicare de a-şi deschide şi site online de vânzare în anumite condiţii însă“, a declarat pentru MEDIAFAX directorul Departamentului Comunicare, Oana Grigore.

    O altă prevedere a proiectului de ordonanţă se referă la menţinerea criteriului demografic în înfiinţarea de farmacii. În prezent, o farmacie se poate înfiinţa în funcţie de populaţia zonei, numărul locuitorilor din oraş sau municipiu.

    Totodată, potrivit proiectului, medicamentele vândute în farmaciile din structura ministerelor cu reţea proprie (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale) vor fi decontate o parte de la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sănătate şi o parte din bugetele ministerelor de resort, a mai spus Oana Grigore.

  • TOPUL celor mai mari firme din Europa Centrală şi de Est. România, pe locul 4 în clasament

    Faţă de 2012, când erau 54 de firme din România, 6 companii au părăsit topul Coface.

    “Din punct de vedere regional şi în comparaţie cu media UE, România s-a distins în 2013 cu o creştere economică de 3,5%. Deşi numărul de firme din România aflate în clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală şi de Est este similar cu cel din anii anteriori (cca 10% din total), este încurajator pentru economia românească că cei mai mari jucători economici ai săi au avut o evoluţie pozitivă în ceea ce priveste performanţa financiară, rezultatele pentru 2013 indicând o creştere medie de 6,3% a cifrei de afaceri şi o rata a profitului net de 3,3%”, a declarat Constantin Coman, country manager al Coface Romania.

    Industria petrolieră şi a gazelor naturale se află pe primul loc atât în regiune, cât şi în rândul companiilor din România, în topul celor mai performante domenii de activitate, acestea fiind urmate de sectorul energiei, cel auto şi de retail.

    Primele trei ţări în funcţie de numărul companiilor din Top 500 sunt Polonia (148 de companii), Ucraina (90 de companii) şi Ungaria (62 de companii). România împarte locul patru cu Cehia, prezentă tot cu 48 de firme în clasament.

    După nivelul afacerilor, România este devansată de Polonia ( cu o cifră de afaceri cumulată de 218,9 miliarde euro), Ucraina (101,2 miliarde euro), Ungaria (85,4 miliarde euro) şi Cehia (68,7 miliarde euro).

    În funcţie de profitul net, companiile româneşti, cu un profit net cumulat de peste 2,05 miliarde euro, sunt depăşite de cele din Polonia (6,2 miliarde euro) şi Cehia (2,4 miliarde euro).

    Din punct de vedere al numărului de angajaţi, România ocupă locul 4, cu 164.769 de persoane, fiind devansată de Polonia (936.798), Ucraina (608.192) şi Ungaria (223.047).

    Cele mai bine poziţionate companii din România în Top 500 sunt Automobile Dacia, pe locul 19, OMV Petrom, pe 20, OMV Petrom Marketing, pe 27, şi Rompetrol Rafinare, pe 42. Topul mai include companii precum Rompetrol Downstream, Kaufland România, British American Tobacco, Petrotel – Lukoil, Ford România, Electrica Furnizare, E.ON Energie, Orange, Mol, Carrefour, Romgaz, Arcelor Mittal, Vodafone, Mediplus, Selgros, Samsung Electronics România şi Dedeman.

    Cea mai mare creştere în topul realizat de Coface – de pe locul 344 pe 166 – a fost înregistrat de Ford Romania, care aproape şi-a dublat afacerile în 2013, primul an complet de funcţionare a fabricii, şi a trecut pe profit. Anul trecut, Ford România a produs circa 70.000 de maşini Ford B-Max şi 250.000 de motoare.

    Cele 500 de companii din Europa Centrala şi de Est şi-au crescut uşor cifra de afaceri cu 0,2%, la peste 644 de miliarde euro. Cu toate acestea, cele mai mari companii din CEE rămân cei mai importanti angajatori din regiune, topul concentrând 3,7% din forţa de muncă totală din ECE (aproximativ 2,5 milioane de angajaşi).

    Ţările cu rate bune de creştere a PIB-ului, cum ar fi Letonia, România şi Lituania, au înregistrat cea mai mare rata de creştere a proceselor de recrutare (2% – 6,5%). Pe de altă parte, în 5 din 13 ţări, personalul a fost restructurat. În Polonia, cifra angajaţilor este stabilă, se arată în studiul Coface.

    “Se poate observa că marii jucători au probleme grave, în special în ceea ce priveşte menţinerea performanţelor din anii precedenti”, a declarat Katarzyna Kompowska, executive manager al Coface Central Europe.

    Industria de petrol şi gaze are din nou cea mai mare pondere în clasamentul realizat de Coface, 77 de companii generând afaceri de 162 miliarde euro anul trecut.

    Cea de-a doua poziţie este ocupată de 62 de furnizori de energie, care au realizat afaceri de 90 miliarde euro, urmează sectorul de retail, reprezentat de 56 de companii care au avut o cifră de afaceri cumulată de 68 miliarde euro, cel auto, cu 47 de companii şi afaceri de 75 miliarde euro, distribuţia, cu 39 de companii şi 37 miliarde euro, şi industria metalurgică, cu 32 de companii şi 39 miliarde euro.

    Cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a fost înregistrată de companiile din industria auto (+10%). Nouă din 16 sectoare au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri, precum construcţiile (-17,7%), sectorul minier (-5,2%) şi telecomunicaţiile (-4,5%).

    Cele mai mari trei companii din Europa Centrală şi de Est sunt Polski Koncern Naftowy Orlen din Polonia, din domeniul petrol şi gaze, MOL Ungaria şi Skoda Auto Cehia.

    Grupul Coface este unul dintre liderii mondiali în asigurările de credit.

  • Fost executiv Goldman Sachs, interesat de Banca Carpatica; în cursă sunt şi AnaCap şi Axxess Capital

    James Christopher Flowers, fondatorul J.C. Flowers & Co, a activat timp de 20 de ani în Goldman Sachs, unde a ocupat mai multe funcţii executive şi, timp de zece ani, până 1998, a figurat în lista partenerilor băncii americane de investiţii.

    Flowers este specializat în investiţii în industria financiară, iar cea mai cunoscută şi de succes tranzacţie în care a fost implicat o reprezintă preluarea băncii japoneze Shinsei Bank de către Ripplewood Holdings, afacere care i-a adus un câştig de circa 1 miliard de dolari. După declanşarea crizei financiare unele dintre fondurile administrate de compania sa au suferit pierderi importante, cel puţin în primii ani după 2008.

    Fostul partener Goldman Sachs a jucat un rol important în deciziile adoptate în SUA la debutul crizei, în septembrie 2008. În acele zile, el a fost solicitat de Bank of America pentru a oferi consultanţă privind oportunitatea preluării Lehman Brothers, iar la scurt timp a fost chemat de AIG pentru a găsi soluţii pentru evitarea falimentului.

    Flowers era un apropiat cunoscut al fostului secretar al Trezoreriei SUA Henry Paulson în perioada cât a activat la Goldman Sachs şi a fost printre primii care l-au avertizat pe acesta de iminentul dezastru care ameniţa Lehman Brothers şi AIG.

    Potrivit datelor JC Flowres & Co, fondurile administrate au făcut de la înfiinţare investiţii de circa 14 miliarde de dolari, în 32 de companii din 14 ţări. În prezent, compania caută investiţii pentru al treilea fond, care are subscrieri de peste 2 miliarde de dolari.

    La mijlocul anului trecut, JC Flowers a cumpărat cea mai mare companie de administrare şi recuperare creanţe din Marea Britanie, Cabot Credit Management, de la AnaCap, tranzacţie estimată la 800 de milioane de lire, incluzând şi datoriile firmei preluate.

    Înfiinţată la Londra în 2005, AnaCap (Analytical Capital) are în gestionare fonduri de peste 2,1 miliarde de euro, atât pentru investiţii de capital, cât şi pentru preluarea de portofolii de credit. Fondurile administrate de AnaCap au atras investitori globali precum Goldman Sachs, Honeywell şi Allianz.

    AnaCap nu este la prima încercare de preluare a Băncii Comerciale Carpatica, în urmă cu câţiva ani fiind chiar în dicuţii avansate cu acţionarul majoritar al băncii, Ilie Carabulea, care nu ar fi fost însă de acord cu suma avansată de britanici.

    AnaCap Financial Partners împreună cu HIG şi Deutsche Bank au finalizat în urmă cu o lună preluarea unui portofoliu de credite neperformante de la Volksbank România în valoare de aproape 500 de milioane euro.

    În ciuda faptului că este compania cu cele mai mici active sub administrare, Axxess Capital se poziţionează bine în cursa pentru Banca Comercială Carpatica, întrucât este singura care deţine o bancă în România, prin fondul de investiţii Emering Europe Accession Fund (EEAF), care a cumpărat MKB Romexterra, redenumită Nextebank.

    Printre investitorii EEAF, capitalizat cu 70 de milioane de euro, se numără BERD, FEI – Fondul European de Investiţii, parte a Grupului Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), BSTDB – Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG – banca de dezvoltare a grupului bancar KFW.

    Prin intermediul fondurilor administrate, în principal Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Axxess Capital a realizat şi alte investiţii în România, printre care Frigotehnica, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de echipamente frigorifice, Capa Finance (instituţie financiară nebancară), Industrial Access (companie de închirieri de echipamente) şi Eco Energ Lemn (firmă care produce microbrichete din deşeuri lemnoase).

    RAEF a fost înfiinţat în 1995 şi a fost capitalizat iniţial cu 55 de milioane de dolari de către Congresul SUA, având ca scop susţinerea dezvoltării sectorului privat în România prin investişii de capital şi credite. Fondul deţine instituţia financiară nebancară Patria Credit, specializată în microfinanţări.

    Surse bancare au declarat pentru MEDIAFAX că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuţiile cu managementul şi acţionarii Băncii Carpatica.

    Preşedintele executiv al Băncii Carpatica, Johan Gabriels, declara în urmă cu aproape patru luni, pentru MEDIAFAX, că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi susţinerea acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.

    Gabriels afirma atunci că acţiunile băncii nu şi-au atins potenţialul.

    Banca Comercială Carpatica şi-a redus pierderea în al doilea trimestru de peste două ori, la 350.000 lei, rezultatul fiind influenţat negativ de ajustările privind impozitul amânat, în timp ce activele au scăzut cu 19% la jumătatea anului faţă de decembrie 2013, la 3,3 miliarde lei.

    În primul trimestru, banca a avut o pierdere de 905.000 lei. Pentru primele şase luni ale anului trecut, instituţia de credit a raportat un profit net de 16,1 milioane lei. Profitul înainte de impozitare s-a situat în prima jumătate a acestui an la 1,8 milioane lei, în scădere cu 83% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Reprezentanţii băncii se aşteaptă totuşi la profit pentru acest an, însă la un nivel mai redus decât cel de anul trecut, de 38 milioane lei.

    Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instuţiei de credit.

    BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

    Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.

    Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.

    Investitorul care va fi selectat ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.

    Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

    Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.

    Banca Comercială Carpatica (BCC) este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0765 lei/acţiune, cu 0,53% peste cotaţiile de la finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră se apropie de 240 milioane de lei (aproape 55 milioane de euro), cu 30% mai jos decât capitalul social al băncii.

    De la momentul apariţiei informaţiei publicate de MEDIAFAX în urmă cu aproape o lună potrivit căreia patru investitori au intrat în camera de date de la BCC, acţiunile băncii au avansat cu peste 20%, atingând maximul ultimelor 52 de săptămâni.

    Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,1 lei, iar maximul ultimelor 52 de săptămâni a fost de 0,0789 lei/acţiune, atins la sfârşitul săptămâni trecute.

  • Guvernul amână creşterea preţului la gazele furnizate populaţiei cu 3% de la 1 octombrie

    Potrivit calendarului de liberalizare a pieţei gazelor asumat de Guvern prin acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor livrate populaţiei urma să crească cu 3% de la 1 octombrie.

    “Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem”, a declarat marţi agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    O delegaţie guvernamentală condusă de Nicolescu a avut luni consultări, la Bruxelles, cu reprezentanţii Direcţiei Generale Energie din CE în legătură cu aspecte naţionale şi regionale din domeniul gazelor naturale, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Nicolescu a adăugat că, până la ajungerea la un acord cu DG Enterprise, România nu va mai pune în aplicare calendarul de dereglementare a preţului gazelor pentru populaţie.

    “Există însă şi o divergenţă majoră cu DG Enterprise a CE referitoare la o presupusă interdicţie privind exportul de gaze naturale din România. Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat ca până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. În consecinţă, intenţionăm să nu punem în aplicare creşterea preţului la gazul domestic, agreată de guvernul Boc cu CE pentru 1 octombrie anul curent”, a declarat Nicolescu, citat în comunicatul Departamentului pentru Energie.

    Nicolescu afirma în luna mai că procesul de convergenţă a preţurilor gazelor naturale pentru industrie a fost realizat şi nu mai este necesar să fie majorate preţurile, aşa cum erau angajamentele faţă de FMI şi CE.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

  • Răzvan Filipescu renunţă la funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism pe fondul neînţelegerilor cu ministrul Turismului

    Răzvan Filipescu a fost numit preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) în luna aprilie 2013 printr-o decizie a premierului Victor Ponta.

    ANT se află în subordinea Ministerului Economiei şi în coordonarea ministrului delegat pentru IMM, mediul de afaceri şi turism.

    Filipescu are rang de secretar de stat. În noiembrie 2013, Filipescu a fost numit de conducerea Ministerului Transporturilor în Consiliul de Administraţie al Tarom.

    Contactat de MEDIAFAX, Răzvan Filipescu a refuzat să comenteze informaţia referitoare la plecarea din poziţia de şef al ANT: “Nu comentez zvonuri”, a spus el.

    Pe de altă parte, ministrul Florin Jianu a afirmat că nu ştie că Filipescu urmează să plece.

    “Nu ştiu că pleacă. Noi lucrăm bine. Suntem oameni din generaţii apropiate”, a declarat Jianu pentru MEDIAFAX.

    Ministrul pentru IMM şi Turism Florin Jianu a impus la începutul lui iunie, printr-un ordin, ca ANT să fie obligată să îi obţină în prealabil acordul pentru aproape toate acţiunile instituţiei, inclusiv pentru apariţii în presă, finanţări de evenimente şi participări la târguri, anulând însă ordinul ulterior fără explicaţii.

    Măsura se referea, printre altele, la apariţiile în presă, finanţări ale diverselor campanii promoţionale şi participări la târguri şi evenimente de profil. La mai puţin de o lună de la semnarea ordinului, ministrul Florin Jianu a emis un alt ordin, care l-a anulat pe primul, iar activitatea ANT se poate desfăşura fără ca Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism (DIMMMAT) să îi avizeze deciziile.

    Cu câteva zile în urmă, DIMMMAT, condus de Florin Jianu, a postat pe site o strategie de descentralizare în turism, potrivit căreia autorităţile locale vor prelua de la ANT activitatea de clasificare a hotelurilor, autorizarea plajelor, emiterea brevetelor de turism şi omologarea pârtiilor de schi.

    “Activitatea Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) este prea mult concentrată pe control, iar efortul său de marketing depinde în mare măsură de târguri si expoziţii. Comunicarea dintre ANT şi administraţiile locale este foarte slabă, iar ANT nu influenţează şi nu dirijează procesul de dezvoltare”, se arată în proiectul de strategie.

    Potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului (WTTC) din luna martie a acestui an, România figurează pe ultimul loc în Europa la ponderea turismulu în Produsul Intern Brut (PIB), devansată printre altele de Albania, Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Contribuţia totală a turismului la angajări plasează de asemenea România pe ultima poziţie în rândul ţărilor vecine şi pe locul 136 în lume.

     

  • Preşedintele ICR: Bugetul e sensibil redus. În toamnă inaugurăm filiala de la Beijing, cea mai costisitoare

    “Unul dintre obiectivele propuse de la preluarea mandatului a fost acela de a aduce ICR acolo unde îi este locul, nu pe prima pagină a ziarelor, şi mă refer la eveniment de tip scandal, ci al calităţii programelor pe care le organizează. Programele sunt singurul nostru obiectiv, nu ne interesează ce se întâmplă pe scena politică”, a declarat Lilian Zamfiroiu, mulţumind senatorilor din Comisia de cultură că îi protejează de “astfel de ingerinţe”.

    Preşedintele ICR a spus că bugetul institutului pentru anul în curs este “sensibil redus”, respectiv de 28 de milioane lei, şi a adăugat că, înainte de rectificarea bugetară din iulie, secretarul de stat Gheorghe Gherghina i-a felicitat pe reprezentanţii ICR, pentru că este “pentru prima dată de când face bugetul când ICR are o execuţie bugetară foarte bună”.

    “Până la această dată s-au aprobat virările bugetare în sumă de 17,7 milioane de lei. Ideea este că cheltuim banul public cu băgare de seamă şi în deplin acord cu scopul atribuit”, a declarat Zamfiroiu.

    Preşedintele ICR a spus că ar dori sprijinul Comisiei de cultură pentru următoarea rectificare bugetară.

    “Măcar să nu ne ia acea garanţie de 10% care se reţine de la toate instituţiile bugetare, în caz că nu sunt încasări la buget. Asta ar însemna 2 milioane şi ceva de lei, va fi foarte greu fără ei”, a arătat Zamfiroiu.

    “Nu vi-i ia nimeni, nu îi primiţi”, a comentat în glumă Georgică Severin, preşedintele Comisiei de cultură din Senat.

    “Ne-ar fi de foarte mare folos rectificarea din toamnă, mai ales că se suprapune cu lansarea ICR Beijing”, a mai spus Zamfiroiu.

    Preşedintele comisiei, Georgică Severin, a declarat că va susţine ICR la rectificarea bugetară, mai ales că bugetul instituţiei este foarte mic.

    “Vom încerca să îl convingem şi pe proaspătul ministru al Bugetului, după ce va fi numit de preşedinte, colegul nostru Darius Vâlcov, să ţină cont şi de necesitatea ca şi cultura românească să fie promovată cât mai eficient”, a afirmat Georgică Severin.

    De altfel, Lilian Zamfiroiu, care a devenit preşedintele ICR în iunie 2013, a anunţat că este nevoie de acest echilibru bugetar, în condiţiile în care, în această toamnă, este programată deschiderea celei mai costisitoare filiale a institutului, a optsprezecea, care va fi la Beijing.

    Preşedintele ICR a ţinut să precizeze că, având în vedere formalităţile ce ţin de acreditarea personalului, această filială nu va fi deschisă mai devreme de luna noiembrie. “Nu ar fi fost probleme să tăiem panglica în septembrie, la vizita premierului Victor Ponta, dar am considerat că nu ar fi dat bine să tăiem panglica şi apoi să o închidem, aşteptăm ca personalul să fie acreditat”, a adăugat el.

    “Va fi ceva absolut demn de imaginea pe care dorim să ne-o creăm în Republica Populară Chineză”, a mai spus Zamfiroiu.

    Preşedintele ICR a ţinut să explice, la cererea preşedintelui Comisiei de cultură, şi situaţia conflictului cu Corul Madrigal, care s-a declarat nemulţumit că institutul nu îi finanţează participarea la un eveniment care va avea loc la Beijing.

    Lilian Zamfiroiu a explicat că Madrigalul se află pe organigrama Ministerului Culturii.

    “I-am sprijinit pentru turnee, vreau să spun că, după trei finanţări de care au beneficiat anul acesta, nu mai avem bani. Nu e rea voinţă, nu mai avem de unde. A susţine un cor este un efort financiar extrem de mare, sunt 50 de oameni, transport, diurnă, cazare. Vor avea o participare la Beijing, dar nu legat de deschiderea ICR Beijing, şi au apelat din nou, dar am fost nevoiţi să îi refuzăm”, a spus Zamfiroiu, adăugând că această participare la Beijing ajungea la suma de aproximativ 10.000 de euro.

    Pe 24 iunie, surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că ICR Beijing urmează să fie inaugurat în luna septembrie, fiind posibilă prezenţa premierului Victor Ponta, care va efectua în acea perioadă o vizită oficială în capitala Chinei, pentru a debloca relaţiile economice printr-o colaborare politică.

    ICR Beijing va avea sediul într-un mall, după ce autorităţile chineze nu au fost de acord ca acesta să funcţioneze în cadrul Ambasadei României la Beijing, au precizat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Prin urmare, s-a decis închirierea unui spaţiu într-un mall din capitala chineză, unde ICR va fi vecin cu Institutul Maghiar. De altfel, cele două institute intenţionează să organizeze şi evenimente comune, pentru o mai bună promovare.

    Comisiile de politică externă şi de cultură din Senat au avizat, pe 24 iunie, favorabil propunerea ICR privind numirea scriitorului şi traducătorului Constantin Lupeanu, fost ambasador în China, în funcţia de director general al ICR Beijing.

  • Proiect ANPC: Băncile vor afişa pe ecranele bancomatelor comisioanele pentru fiecare operaţiune

    “Prestatorii de servicii care efectuează operaţiuni de plată prin intermediul cardurilor de debit şi a cardurilor de credit la terminalele ATM au obligaţia de a informa consumatorii asupra tuturor comisioanelor, taxelor şi oricăror altor tipuri de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de prestări servicii, conform prevederilor prezentului ordin“, se arată într-un proiect de ordin publicat pe site-ul ANPC.

    Bancomatele trebuie să afişeze pe ecrane toate informaţiile legate de costurile tranzacţiei, în ordinea operaţiunilor efectuate de către client, acesta având astfel posibilitatea de a renunţa la operaţiunea respectivă, fie că este vorba despre eliberare de numerar, transfer din cont, plăţi de facturi sau alte servicii solicitate.

    Informaţiile privind costurile trebuie să fie vizibile şi uşor de citit, precizând suma exactă pe care o persoană o are de plătit pentru fiecare operaţiune, nu procentul perceput.

    Totodată, dimensiunea literelor/cifrelor trebuie să fie egală cu restul caracterelor de pe ecranul ATM-ului.

    Dacă se blochează sau se reţine cardul de debit/credit în bancomat, insituţia de credit care deţine ATM-ul are obligaţia să informeze clienţii respectivi pe ecranul terminalului despre termenul maxim de recuperare a cardului şi numărul de telefon la care clientul poate apela în această situaţie, cu intervalul orar specificat în care poate contacta banca.

    ANPC aşteaptă propunerile şi observaţiile pentru proiectul în dezbatere în perioada 1-11 septembrie.

    În prezent, băncile nu afişează la bancomate costurile privind tranzacţiile care se pot efectua la ATM-uri.

  • Una dintre cele mai mari achiziţii Amazon: Compania a cumpărat serviciul de video-streaming Twitch, pentru 970 de milioane de dolari

    Achiziţia, făcută publică luni, este una dintre cele mai mari din istoria Amazon: gigantul online din domeniul distribuţiei va plăti 970 de milioane de dolari în numerar pentru Twitch, un serviciu specializat în difuzarea de jocuri video online.

    “Difuzarea şi urmărirea jocurilor video este un fenomen mondial şi Twitch a construit o platformă care reuneşte zeci de milioane de oameni care se uită timp de miliarde de minute la jocuri în fiecare lună”, a declarat Jeff Bezos, fondatorul şi directorul executiv al retailerului online Amazon. “Ne dorim să învăţăm de la ei şi sperăm să îi putem ajuta să creeze rapid noi servicii pentru comunitatea din acest domeniu”, a mai spus Bezos.

    Anunţul achiziţiei de către Amazon a serviciului Twitch este unul surprinzător, potrivit presei internaţionale. În prima parte a acestui an au apărut zvonuri potrivit cărora platforma YouTube, deţinută de Google, era interesată să cumpere Twitch pentru aproximativ 1 miliard de dolari.

    Compania Twitch a fost lansată în 2011 şi are sediul central în San Francisco. Twitch este cea mai importantă platformă de difuzare de jocuri video în streaming, la nivel internaţional.

    Twitch (www.twitch.tv) are peste 55 de milioane de utilizatori în fiecare lună, care se uită la părţi din diferite jocuri difuzate live şi comentează performanţa jucătorilor. De asemenea, Twitch difuzează competiţii de jocuri video.

    Potrivit reprezentanţilor Twitch, conţinutul acestui serviciu a fost vizionat timp de 15 miliarde de minute în luna iulie.

    Amazon este deja prezent pe piaţa jocurilor video prin intermediul companiei de creaţie Amazon Game Studios, pe care a întărit-o la începutul acestui an prin achiziţia studioului californian Double Helix Game. Totodată, Amazon a integrat jocuri online pe decodorul său TV, numit Fire TV, lansat în primăvară.

    Cea mai mare tranzacţie făcută până în prezent de Amazon a fost achiziţia, în 2009, a site-ului de vânzări de pantofi Zappos, pentru 1,2 miliarde de dolari, o parte din această sumă fiind convertită în acţiuni.

    Lansat ca o simplă librărie online, retailerul Amazon şi-a dezvoltat foarte mult activitatea în ultimii ani, lărgindu-şi gama de produse pe care le vinde şi dezvoltându-se în sectoare diferite.

    Amazon a devenit astfel un actor important în sectorul informaticii dematerializate (cloud) şi închiriază pentru multe alte servicii centrele de date ale diviziei sale AWS.

    Pe de altă parte, Jeff Bezos, fondatorul şi directorul executiv al Amazon, a anunţat, în august 2013, că va cumpăra în nume personal, pentru o sumă de 250 de milioane de dolari, cotidianul The Washington Post.