BusinessMagazin

Tag: munca

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • L-au trimis acasă de la serviciu, pentru că era în pantaloni scurţi. Cum s-a întors la muncă – FOTO

    N-a reuşit, însă, decât să fie trimis acasă de la muncă, cu indicaţia de a purta ceva potrivit pentru birou, dar şi pentru temperaturile de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Aşa că Joey a mers acasă şi a căutat în garderoba mamei sale o rochie şi a mers aşa îmbrăcat la muncă, pentru că s-a gândit că i se va permite şi lui ce se permite colegelor sale sau că va fi trimis înapoi acasă, scrie The Mirror.

    A urmat un email, în care compania la care Joey lucrează a explicat că, din pricina caniculei, a decis să permită bărbaţilor din companie să poarte pantaloni trei sferturi.

  • Tara din Europa in care jumatate din populatie lucreaza part-time. Este mereu in topul celor mai fericite state din lume

    Olanda se afla in mod constant in topul celor mai fericite state din lume, iar cele mai recente statistici scot in evidenta stuctura sistemului de lucru ca principal motiv.
    26,8% dintre barbatii din Olanda si 76,6% dintre femei de varsta adulta petrec mai putin de 36 de ore pe saptamana la serviciu.
    Spre comparatie, putin peste 10% dintre barbatii britanici si undeva la 40% dintre britanice lucreaza part-time in Regat.

    In timp ce diferentierile care se fac la locul de munca intre femei si barbati sunt considerate invechite de multi, Olanda tocmai a aprobat o lege care permite femeilor sa-si reduca numarul orelor de munca fara repercusiuni din partea angajatorilor.

    De asemenea, in Olanda foarte multi oameni fac sport, tara fiind pe locul 1 la acest capitol in randul statelor UE. Sondajele arata ca cele mai multe persoane au activitati sportive de patru ori pe saptamana.

  • NOUA TAXĂ pe care Guvernul vrea să o introducă de luna viitoare. 1,2 milioane de angajaţi, vizaţi de măsură

    Potrivit unui proiect de ordonanţă publicat de Ministerul de Finanţe, din analiza evoluţiei numărului contractelor de muncă cu timp parţial, s-a constatat faptul că, în perioada 2012-2016, numărul contractelor de muncă cu timp parţial înregistrate la Inspecţia muncii a avut o evoluţie ascendentă. La 31 decembrie 2016 numărul lor a ajuns la 1.129.663 contracte cu timp parţial, în creştere cu 3,7 % faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, iar ponderea contractelor cu timp parţial în totalul contractelor de muncă active s-a majorat de la 15,8% în anul 2012 la 18,1% în anul 2016.

    Potrivit datelor Ministerul de Finanţe, în România există circa 1,1-1,2 milioane contracte de muncă cu timp parţial, 370 mii salariaţi activi au un singur contract de muncă cu timp parţial, aproximativ 710 mii asiguraţi cu contracte de muncă cu timp parţial au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016), 70 mii salariaţi activi au un singur contract de muncă cu timp parţial, iar circa 282 mii persoane, deşi aveau contract de muncă cu normă întreagă erau înregistraţi la Casa de Pensii cu un venit mediu brut de 753 lei, adică la 60,2 % din salariul de baza minim brut de 1.250 lei.

    „Prin urmare, se constată necesitatea implementării unor măsuri fiscale care să asigurare plata de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru şi cei cu plata în acord, în scopul protejării şi acestor categorii de salariaţi prin prisma drepturilor de pensii şi de ocrotire a sănătăţii”, se arată în expunerea de motive a Ministerului de Finanţe.

  • Şcoala unde copii sunt pedepsiţi pentru faptul că au pantofi prea strălucitori sau pentru că se uită la ceas. Cum e viaţa în cea mai strictă şcoală

    Politica de conduită extremă de la Academia Merchants, din Byywood, Bristol, include, printre altele, pedepse pentru elevii care au pantofi prea strălucitori sau care se uită la ceas. Iar elevii care nu respectă regulile sunt forţaţi să poarte insigne pe care să scrie „am 24 de ore la dispoziţie pentru a avea o uniformă corespunzătoare”. Noile reguli au fost lansate cu două săptămâni înainte de încheierea mandatului directorului Nick Short, care va pleca după doar un an de muncă, pentru a fi înlocuit de Samantha Williamson.

    „Vorbim de sute de copii arătaţi cu degetul. Conducerea vrea doar să demontreze ceva, nu rezolvă nimic. E de ajuns ca o fată să poarte un accesoriu de păr de o altă culoare decât cele acceptate”, se plânge Petula Peacock, mama unui elev pedepsit.

    Un document de 17 pagini a fost publicat detaliind politica de conduită a şcolii, ca parte a unui act de reducere a nivelului de „deranjamente” la oră,  inclusiv examinarea unui ceas. Refuzul de izolare duce la excludere, iar sfidarea conduce automat la izolare pentru cinci lecţii, inclusiv prânz, pauză şi 15 minute după şcoală.

    Un elev a fost, aşadar, pedepsit din cauza pantofilor care erau „prea strălucitori” şi forţat să poarte o pereche de pantofi de schimb, care erau prea mici, după cum a susţinut acesta. Amanda J Cawston şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la politică şi a scris online spunând: „pedepsele sunt destul de dure şi nu se potrivesc cu adevărat greşelilor. Există posibilitatea ca un părinte să îşi permită să cumpere copilului doar pantofii strălucitori negri din Primark, spre deosebire de pantofii adecvaţi din Clarks, care, deşi sunt drăguţi, sunt, în general, prea scumpi pentru buzunarul majorităţii”.

    „Nu asta făceau naziştii? Obligau oamenii să poarte semne?  Ai fi crezut că şcoala are un profesor de istorie care să le arate asta”, a mai spus alt părinte, Geoff Brodie. Cu toate acestea, alţii i-au sărit în apărare şi au spus că regulile trebuie respectate.  „S-a ajuns la o generaţie de adolescenţi autosuficienţi, care cred că regulile nu se aplică pentru ei şi sunt liberi  să facă ceea ce le place, fără consecinţe”, spune Helen Sharpe. Şi Jenna Anderson a scris: “Începutul unei schimbări de mare. Acest lucru funcţionează incredibil de eficient în Bristol.

  • De la 1 mil. de lei la 1 mil. de euro în doar 2 ani. Doi fraţi din Bucureşti au transformat experienţa de pe vasele de croazieră într-o afacere de succes

    Anul trecut, compania Ivan Delivery SRL, firma care administreaza restaurantul Ivan’s Grill, a avut o cifră de afaceri de pete 4,6 mil de lei (1 milion de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    „Ce aplic din ce am învăţat pe vasele de croazieră este că stau foarte mult de vorbă cu clienţii, încerc să le fiu prieten, să ţin cont de părerile lor culinare şi să încerc să nu îi las să plece niciodată nefericiţi. În plus, fiind şi aici un volum de muncă mare, atunci când apar mici incidente, trebuie să fiu aici, la fel ca pe vapor“, explică Tudor Ivan, managerul restaurantului Ivan’s Grill, câteva din lecţiile de business învăţate în perioada în care era angajat pe vase de croazieră. 

    Tudor Ivan şi fratele său, George Ivan, au pus bazele restaurantului Ivan’s Grill în 2011, în zona Arenei Naţionale din Bucureşti. Anterior, cei doi şi soţiile lor au lucrat împreună pe vase de croazieră.„Am văzut locuri pe care nu aş fi putut să le văd altfel, dar era ca şi cum ai lucra în sufragerie şi ai dormi în dormitor. Lucram opt luni, fără zile libere, cam 14 ore zilnic, iar atunci când aveam norocul să am o zi liberă, acest lucru însemna de fapt că am permisiunea să nu lucrez în timpul mesei de prânz“, îşi aminteşte el. Ivan povesteşte despre respectarea unor reguli similare cu cele din armată: „Fiecare angajat avea un safety role, un rol de salvare şi trebuia să ştie ce să facă în cazul unor incidente“.

    Pentru acest lucru, pe lângă munca zilnică, echipajul participa săptămânal la exerciţii de simulare a unor accidente. Au existat însă şi incidente reale de care îşi aminteşte. „Într-o noapte, la două noaptea, au pornit sirenele de alarmă ce anunţau foc, un depozit de lenjerie se aprinsese, căpitanul a dat alarmă generală, toţi pasagerii au fost treziţi şi duşi în zona de eliberare a vaporului“, descrie el unul dintre cele mai tensionate episoade din activitatea pe vas. Ivan a prins cinci contracte pe compania europeană şi pe Princess Cruises, totalizând aproape cinci ani de muncă pe vasele de croazieră, reuşind să promoveze în funcţia de ospătar încă de la primul contract. A văzut toată Europa de Nord, Marea Baltică, Marea Nordului, Mediterana, Africa, Marea Caraibelor, Alaska, Hawaii şi o parte din America Centrală.

    După ce s-a întors în ţară, în 2006, Tudor Ivan şi-a spus că nu vrea să mai aibă de-a face cu restaurantele şi şi-a deschis o afacere de reparaţii de telefoane mobile. A renunţat însă la aceasta şi, împreună cu fratele său, George, şi cu soţiile lor, au revenit la a face ceea ce ştiau mai bine şi au deschis un restaurnat de cartier, în 2011. Anterior, investiseră banii în imobiliare şi, la momentul deschiderii restaurantului, în 2011, au hotărât să le vândă, în scopul obţinerii banilor pentru investiţia iniţială de peste 100.000 de euro. Au înregistrat de atunci creşteri anuale ale veniturilor de 20-30%.

    „Am pornit de la şase angajaţi şi am ajuns la 30 cu care lucrăm în continuare cot la cot, eu pe partea de servire şi fratele meu în bucătărie, atunci când este nevoie“, spune Tudor Ivan. Restaurantul cu 150 de locuri din apropiere de Arena Naţională are la bază principii de management învăţate de cei doi pe vas

  • Sunt aceştia cei mai răi angajaţi din lume? “Era întotdeauna plină de păr de animale”

    Mai mulţi şefi s-au apucat să discute comportamentul cel puţin bizar al angajaţilor pe Reddit, iar poveştile lor sunt dintre cele mai amuzante.

    Unul dintre aceştia a povestit cum un angajat de-al său a împrumutat maşina firmei în mijlocul nopţii: “Evident, era şi băut. A lovit maşina şi apoi a fost arestat – era să uit, alături de el erau şi alţi trei angajaţi.”

    Un alt manager a scris că una dintre angajatele sale i-a povestit că urăşte să se trezească dimineaţa pentru a merge la muncă, aşa că se îmbracă de seara cu hainele de muncă şi doarme în ele. “Nu purta niciodată pantaloni, doar colanţi pe sub fuste. Trăia alături de părinţi şi cele 20 de pisici şi era întotdeauna plină de păr de animale; în cele din urmă a fost concediată.”

    Sursa: DailyMail

  • De la 1 mil. de lei la 1 mil. de euro în doar 2 ani. Doi fraţi din Bucureşti au transformat experienţa de pe vasele de croazieră într-o afacere de succes

    Business Magazin a stat de vorbă cu Ivan Tudor în 2015, la patru ani după ce deschisese restaurantul său din Bucureşti. Atunci firma avea o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei pentru anul 2014. Anul trecut, compania Ivan Delivery SRL, firma care administreaza restaurantul Ivan’s Grill, a avut o cifră de afaceri de pete 4,6 mil de lei (1 milion de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    „Ce aplic din ce am învăţat pe vasele de croazieră este că stau foarte mult de vorbă cu clienţii, încerc să le fiu prieten, să ţin cont de părerile lor culinare şi să încerc să nu îi las să plece niciodată nefericiţi. În plus, fiind şi aici un volum de muncă mare, atunci când apar mici incidente, trebuie să fiu aici, la fel ca pe vapor“, explică Tudor Ivan, managerul restaurantului Ivan’s Grill, câteva din lecţiile de business învăţate în perioada în care era angajat pe vase de croazieră. 

    Tudor Ivan şi fratele său, George Ivan, au pus bazele restaurantului Ivan’s Grill în 2011, în zona Arenei Naţionale din Bucureşti. Anterior, cei doi şi soţiile lor au lucrat împreună pe vase de croazieră.„Am văzut locuri pe care nu aş fi putut să le văd altfel, dar era ca şi cum ai lucra în sufragerie şi ai dormi în dormitor. Lucram opt luni, fără zile libere, cam 14 ore zilnic, iar atunci când aveam norocul să am o zi liberă, acest lucru însemna de fapt că am permisiunea să nu lucrez în timpul mesei de prânz“, îşi aminteşte el. Ivan povesteşte despre respectarea unor reguli similare cu cele din armată: „Fiecare angajat avea un safety role, un rol de salvare şi trebuia să ştie ce să facă în cazul unor incidente“.

    Pentru acest lucru, pe lângă munca zilnică, echipajul participa săptămânal la exerciţii de simulare a unor accidente. Au existat însă şi incidente reale de care îşi aminteşte. „Într-o noapte, la două noaptea, au pornit sirenele de alarmă ce anunţau foc, un depozit de lenjerie se aprinsese, căpitanul a dat alarmă generală, toţi pasagerii au fost treziţi şi duşi în zona de eliberare a vaporului“, descrie el unul dintre cele mai tensionate episoade din activitatea pe vas. Ivan a prins cinci contracte pe compania europeană şi pe Princess Cruises, totalizând aproape cinci ani de muncă pe vasele de croazieră, reuşind să promoveze în funcţia de ospătar încă de la primul contract. A văzut toată Europa de Nord, Marea Baltică, Marea Nordului, Mediterana, Africa, Marea Caraibelor, Alaska, Hawaii şi o parte din America Centrală.

    După ce s-a întors în ţară, în 2006, Tudor Ivan şi-a spus că nu vrea să mai aibă de-a face cu restaurantele şi şi-a deschis o afacere de reparaţii de telefoane mobile. A renunţat însă la aceasta şi, împreună cu fratele său, George, şi cu soţiile lor, au revenit la a face ceea ce ştiau mai bine şi au deschis un restaurnat de cartier, în 2011. Anterior, investiseră banii în imobiliare şi, la momentul deschiderii restaurantului, în 2011, au hotărât să le vândă, în scopul obţinerii banilor pentru investiţia iniţială de peste 100.000 de euro. Au înregistrat de atunci creşteri anuale ale veniturilor de 20-30%.

    „Am pornit de la şase angajaţi şi am ajuns la 30 cu care lucrăm în continuare cot la cot, eu pe partea de servire şi fratele meu în bucătărie, atunci când este nevoie“, spune Tudor Ivan. Restaurantul cu 150 de locuri din apropiere de Arena Naţională are la bază principii de management învăţate de cei doi pe vas

  • Tinerii sub 21 de ani se angajează după sfatul mamei şi vor să lucreze într-o multinaţională

    Profesorii se situează doar pe locul al şaptelea în răspunsurile milenialilor români la această întrebare, în timp ce, la nivel global, ei sunt în top 3 „influenceri” în ceea ce priveşte alegerea angajatorului, arată rezultatele studiului EY România – Barometrul încrederii angajaţilor în companii – 2017.

    „Barometrul EY arată că, în România, angajaţii actuali ai unei companii influenţează în cea mai mare măsură deciziile generaţiei Z în privinţa viitorului angajator. Părerea lor este mai importantă decât cea a membrilor familiei sau a consilierilor specializaţi, ceea ce înseamnă că organizaţiile sunt cele care deţin pârghiile ce antrenează interesul noilor generaţii faţă de ele, cum ar fi employer branding şi implicarea propriilor angajaţi”, precizează Andreea Mihnea, HR Director EY România.

    Barometrul încrederii angajaţilor în companii, realizat de EY România în parteneriat cu Hipo, analizează aspecte legate de nivelul de încredere al angajaţilor în angajator, în şeful direct şi în echipă. Studiul are la bază răspunsurile a peste 1.500 angajaţi cu normă întreagă, provenind din mediul urban, dintre care 72% au vârste cuprinse între 21 şi 35 de ani, 24% între 36 şi 50 de ani iar 4% au peste 51 de ani. Un al doilea chestionar a fost aplicat, în premieră, la 830 de tineri cu vârsta sub 21 de ani (generaţia Z).

    Tinerii valorizează stabilitatea locului de muncă

    Generaţia Z va avea încredere în alegerea primului loc de muncă în firmele care oferă oportunităţi de învăţare şi avansare în carieră (94%) şi asigură stabilitate (80%). 

    Din punctul de vedere al încrederii în viitorul şef, aceiaşi tineri indică respectul ca fiind mai important decât oportunităţile de dezvoltare. Gestionarea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională, dar şi comunicarea deschisă şi transparentă sunt importante pentru 80% dintre respondenţi.

    Patru din zece tineri români cu vârsta până în 21 de ani ar prefera să se angajeze într-o multinaţională. Cei mai mulţi dintre membrii generaţiei Z care au răspuns chestionarului preferă să lucreze într-o firmă privată (63%), în timp ce aproape unul din cinci intenţionează să înceapă propria afacere şi doar 12% şi-ar dori să muncească în sectorul public.

    Lipsa unui leadership puternic determină pierderea încrederii angajaţilor români în companii

    Lipsa unui leadership puternic este factorul determinant în pierderea încrederii în angajator în România, comparativ cu lipsa unei compensaţii corecte la nivel global. Pentru angajaţii români, percepţia lipsei unei compensaţii juste şi inegalitatea oportunităţilor de salarizare şi promovare se situează pe locul al doilea, fiecare cu 61% dintre răspunsuri.

    Un nivel de încredere ridicat în companie influenţează în cea mai mare măsură mulţumirea angajatului la locul de muncă (62%), nivelul de retenţie în companie (60%) şi dispoziţia de a inova şi de a contribui cu idei noi la locul de muncă (54%).

    Pe de altă parte, un nivel scăzut de încredere creşte cel mai mult probabilitatea părăsirii companiei (75%), la distanţă mare faţă de alte efecte ale lipsei de încredere: limitarea numărului de ore lucrate la cel minim necesar şi implicarea şi productivitatea mai reduse.

    Doar 7% dintre angajaţii români consideră că sunt recompensaţi corect pentru succesul angajatorului

    Doar 7% dintre angajaţii români consideră că sunt recompensaţi pentru succesul companiei, în timp ce 63% cred că directorul general şi ceilalţi executivi, împreună cu acţionarii, sunt cei care extrag cea mai mare parte din valoarea adăugată creată de firmă.

    Doar 14% dintre angajaţi au încredere că firma la care lucrează îi plăteşte corect în raport cu piaţa şi colegii, în timp ce 40% cred foarte puţin acest lucru sau deloc.

    Nivelul de încredere scade şi mai mult dacă îl analizăm relativ la recompensarea performanţei cu o majorare a salariului sau promovare. Unul din patru respondenţi consideră că nu va fi promovat şi nu va primi mărire de salariu în acest an, în timp ce aproape unul dintre trei are foarte puţină încredere în acest lucru.

    Unul din patru angajaţi are foarte mare încredere în angajator

    Doar 24% dintre respondenţi au foarte mare încredere în angajator, ceea ce situează România mult sub media globală, de 46% după ţări ca Germania, China, SUA şi Marea Britanie.

    Se observă un nivel destul de redus al încrederii nu doar în angajator, ci şi în şef şi în echipă. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre respondenţi au cea mai mare încredere în echipă.

    Majoritatea angajaţilor români nu percep un impact major al digitalizării şi schimbărilor tehnologice asupra rolului lor în următorii ani, 32% considerând că vor fi afectaţi doar într-o mică măsură.

  • Ţara unde sute de oameni mor la locul de muncă şi mii de minori sunt puşi să muncească

    Pe dinăuntru, atât cât lasă se vadă instituţiile statului, presa şi ONG-urile la fel de acut polarizate ca societatea în sine, economia pare mai degrabă vulnerabilă şi primitivă în ceea ce priveşte distribuirea beneficiilor creşterii. Numărul uriaş de accidente mortale la locul de muncă, inegalitatea mare a distribuirii veniturilor şi numărul semnificativ de minori care muncesc spun multe despre calitatea creşterii economice.

    În timp ce partidul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi Erdogan conduceau statul din umbra stării de urgenţă după lovitura de stat ratată de anul trecut şi efectuau epurări drastice în administraţie, armată, educaţie, presă şi mediul privat pentru a-şi întări controlul asupra puterii, sute de persoane mureau din cauza accidentelor la locul de muncă.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro