BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Cum a reuşit o fetiţă de 11 ani să facă 11 milioane de dolari: ideea i-a venit la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină

    O fetiţă de 11 ani din Texas, Statele Unite, a încheiat un contract în valoare de 11 milioane de dolari cu lanţul Whole Foods, care prevede că 55 de magazine îi vor pune la vânzare brandul său de limonadă.

    BeeSweet, limonada produsă de Mikaila Ulmer, a fost dezvoltată cu cei 60.000 de dolari pe care fetiţa i-a primit în urma apariţiei la emisiunea americană “Shark Tank”.

    După apariţia în emisiune, ea a servit limonadă mai multor personalităţi printre care şi preşedintele american Barack Obama; ea a fost invitată şi să facă parte din proiectul celor de la Google Dare to be digital.

    Ideea i-a venit tinerei la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină. A început apoi să le studieze şi a decis să folosească reţeta de limonadă a bunicii pentru a strânge bani. Destinaţia banilor? Organizaţii ce ajută albinele.

    Citeşte şi povestea lui Povestea lui Mark Cuban, creatorul emisiunii “Shark Tank”, care are o avere de peste 3 miliarde de dolari

  • A vândut legume la tarabă în piaţă şi acum face 3 milioane de euro pe an îmbrăcând bărbaţii din România

    Teodora Burz are 37 de ani, iar ultimii opt şi i-a petrecut făcând naveta între România şi Italia, China şi Turcia, pieţe unde a lucrat pentru branduri de modă străine. 
     
    În toamna anului trecut ea a preluat funcţia de director de marketing şi expansiune al Orka Holding, un grup din Turcia, prezent şi pe piaţa locală, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi deschise pe aproape 40 de pieţe de la nivel internaţional. În paralel este şi country manager al Orka Holding în România, unde sunt deschise şapte magazine cu afaceri de 2,6 mil. euro în 2012.

    Orka Holding este o companie fondată în 1986 de doi oameni de afaceri din Turcia, specializată în producţia şi retailul de haine pentru bărbaţi sub trei branduri, respectiv Tween şi Damat care se adresează segmentului mediu plus şi D’S Damat pentru persoanele cu venituri medii. Un costum Damat-Tween costă circa 450 de euro, în timp ce unul D’S Damat costă 180 de euro.

    La vârsta de cinci ani, Teodora Burz a decretat că trebuie să câştige proprii bani, aşa că şi-a însuşit o mică parcelă din grădina casei părinţilor ei pentru a cultiva cu grijă şi simţ de răspundere vinete, roşii, ceapă şi ardei. „Atunci mi s-a dezvoltat cel mai bine simţul competiţiei şi al lucrului bine-făcut“, spunea Burz, pentru tirnaveni.ro. După „recoltă“, îşi ducea legumele la piaţa din Târnăveni, de una singură „Oamenii erau încântaţi să cumpere de la un copil, aşa că eram prima care-şi vindea marfa“, mai spune Burz, citată de aceeaşi sursă.

    Primul său contact cu compania din Turcia a avut loc acum 13 ani, când a decis să îi aducă în România în sistem de franciză. La momentul acela era managing partner în cadrul retailerului local Ziggo House. În 2006 s-a retras din afacere pentru a pleca în Italia, iar după plecarea ei turcii de la Orka Holding s-au retras şi ei pentru a reintra direct în 2010. În momentul acela Teodora Burz a preluat funcţia de country manager.

    Executivul a plecat din România în Italia în 2006, la cinci ani după ce pusese bazele Ziggo House, care la momentul acela ajunsese la şase magazine (cu cele aduse în franciză), îşi aminteşte ea. Pentru Einstein Progetti & Prodotti spa – care are în portofoliu branduri precum Absolut Joy şi Sexy Woman – a lucrat trei ani, ocupându-se de departamentul de marketing şi de relaţiile externe.

    În 2009 era prezentă la un târg de profil din Barcelona când i-a cunoscut pe oficialii de la Semir, un retailer chinez cu aproape 4.000 de magazine. Chinezii au căutat iniţial franciza unui brand italian şi se uitau la numele din portofoliul Einstein Progetti & Prodotti. În final au primit drepturile de producţie şi distribuţie ale unuia dintre ele, iar Teodora Burz a plecat în China pentru a pune bazele businessului. A rămas acolo un an, iar când s-a întors cei de la Damat au convins-o să vină înapoi în România.

  • Piaţa de e-fulfillment a ajuns la 10 milioane de euro în 2015

    Externalizarea prin e-fulfillment începe să devină o practică şi în România, numărul antreprenorilor care vor să reducă semnificativ costurile, prin încredinţarea proceselor operaţionale şi logistice unui e-fulfiller, crescând constant, potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii Frisbo. Astfel, în 2015, piaţa locală de profil a ajuns la 10 milioane de euro, urmând să se dubleze anul acesta, potrivit Frisbo, primul furnizor de servicii complete de e-fulfillment din România.

    E-fulfillment este serviciul prin care un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor.

    Creşterea e-commerce-ului românesc a urcat e-fulfillment-ul local la 10 milioane de euro în 2015. Pe fondul evoluţiei înregistrate în ultima perioadă, specialiştii Frisbo estimează că în acest an valoarea pieţei se va dubla. ”Deşi, în urmă cu doi ani, România nu era obişnuită cu conceptul de e-fulfillment, acum start-up-urile şi magazinele medii din e-commerce-ul autohton au început să ia în calcul tot mai mult externalizarea proceselor operaţionale şi logistice, care asigură reducerea costurilor cu până la 50%. În ţara noastră au început să apară, în ultimul an, soluţii de e-fulfillment care asigură parţial anumite servicii pe care noi le punem la dispoziţie. Din start am stabilit ca Frisbo să fie o soluţie completă de e-fulfillment care să ofere depozitare, pick&pack, factură, AVB şi call center”, declară Bogdan Colceriu, CEO Frisbo.

    În 2015, Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România, activă pe piaţă din februarie 2014, a înregistrat un rulaj de marfă de două milioane de euro, dublu faţă de valoarea raportată în anul anterior. Cele mai accesate servicii Frisbo în cursul anului trecut au fost depozitarea şi pick&pack-ul, iar circa 30% dintre clienţi au optat şi pentru call-center.

    ”Recent au început să apeleze la noi comercianţii care fac dropship pentru alte magazine online, aceştia având nevoie de un proces rapid şi simplu incluzând strict depozitare, pregătire de documente, ambalare şi livrare. Acum avem discuţii şi cu antreprenori din regiune, inclusiv din Polonia, o ţară obişnuită cu acest concept, care vor să vândă produse aici prin e-fulfillment”, spune Bogdan Colceriu.

    Un magazin autohton care procesează zeci de comenzi pe zi, plăteşte, în total, pentru externalizarea în regim de e-fulfillment, câteva sute de euro. Chiar şi când numărul comenzilor se ridică la câteva sute pe zi, costul nu depăşeşte 1.000 de euro pe lună, conform CEO-ului Frisbo. În schimb, costurile sunt semnificativ mai mari în afara ţării, cu cel puţin 50% peste costurile din România.

    Chiar dacă tarifele pentru e-fulfillment sunt mult mai mici în ţara noastră, numărul retailer-ilor online care externalizează procesele operaţionale şi logistice este încă destul de redus faţă de cel înregistrat în străinătate, unde circa o treime din piaţa de e-commerce lucrează în regim e-fulfillment, potrivit datelor Frisbo.

    Frisbo este prima platformă de e-fulfillment de pe piaţa locală, lansată la începutul lui 2014 de Okian, unul dintre principalii comercianţi de carte din România, cu o investiţie de 500.000 de euro. Cu sediul central în Braşov, Frisbo deţine o infrastructură de 1.400 de metri pătraţi din care îşi propune să deservească mai multe magazine online. 

  • Şeful unui magazin din Arad acuză că i s-a cerut să pună în vânzare carne stricată, spălată cu detergent. Ce spune conducerea lanţului de magazine

    Şeful suspendat al unui magazin Profi din centrul municipiului Arad acuză conducerea magazinelor că l-ar fi obligat să vândă carne expirată pe care să o spele cu detergent şi oţet, conducerea lanţului de magazine negând acuzaţiile “absolut şi foarte ferm”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Poliţia judeţului Arad, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Arad, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad fac cercetări după ce şeful suspendat al magazinului, Ciprian Gabor, a depus plângere la autorităţi. În demersul său, acesta este susţinut de alţi 10 angajaţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     “Şeful meu direct mi-a cerut mie personal să accept să respect anumite abateri de la normele pe care ni le impune legea în România. (…) Mi-a spus că trebuie să scădem pierderile pe magazine şi asta înseamnă că << tu, care eşti foarte corect, ar trebui să faci cum deja am vorbit cu colegii tăi şefi de magazine, să reduci pierderile inclusiv pe carne şi produse proaspete>>. I-am spus că pot reduce pierderile prin reducerea comenzilor la produsele care nu vând bine. Mi-a spus că nu, ci că dacă carnea expiră să o mai las în tavă 2-3 zile şi dacă vine carne proaspătă, << o pui în spate, dupa aia schimbi pungile>>. I-am spus că nu pot să accept aşa ceva”, a declarat, pentru MEDIAfAX, Ciprian Gabor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Familia din Vâlcea care a cumpărat spaţii în cadrul Mega Image pentru a vinde produse româneşti

    Doi dintre cei mai puternici antreprenori din judeţul Vâlcea, Dan şi Dorina Mutu, au decis preluarea a trei dintre magazinele Mega Image din Capitală şi îşi pun pe ele brandul propriu Annabella. Cei doi au afaceri în retail, pro­ducţie şi agricultură, iar acum îşi fac intrarea pe pia­ţa de 4 mld. euro a comerţului ali­mentar din Bucureşti.

    „Ne bucură şi ne ambiţionează intrarea pe piaţa de retail bucureş­tea­nă prin deschiderea acestor trei ma­gazine sub brandul Annabella. Pasul aces­ta face parte din strategia noastră de business pe termen lung, aceea de a ajunge aproape de cât mai mulţi ro­mâni“, spune Dorina Mutu, director executiv Annabella.

    Annabella este o reţea de retail pre­zentă pe piaţa românească din 1994, în prezent fiind deschise 57 de ma­gazine, în patru formate diferite – con­cept store-ul Annabella A-Z, An­nabella Fresh destinat comerţului de fructe şi legume, supermarketul An­na­bella şi magazinul de proximitate Annabella Expres.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tânăra de 30 de ani care vrea să deschidă 18 magazine de haine în acest an în România şi să ajungă la afaceri de 26 de milioane de euro

    O creştere de 114%. Nu, nu este vorba despre ritmul de până în 2009, ci de creşterea înregistrată anul trecut de afacerile retailerului polonez de modă LPP Tomânia Fashion, care reuneşte cinci mărci pe piaţa românească: Reserved, Cropp, House, Mohito şi Sinsay. Şi în 2014 vânzările s-au dublat. Cu un buget de 10 milioane de euro pentru anul în curs, Alina Bistreanu, director general al companiei, vrea să deschidă 18 noi spaţii. Astfel, şi vânzările s-ar putea dubla, iar, ajungând la 26 de milioane de euro.

    „Alerg, în continuare, pe tocuri”, râde glumind Alina Bistreanu, CEO al retailerului polonez de modă LPP, cu trimitere la faptul că într-un articol anterior spunea că a cam renunţat la sport de când a preluat conducerea companiei. Este mare amatoare de tocuri stiletto, cu excepţia vizitelor pe care le face pe şantier, vizite care nu lipsesc din programul ei săptămânal. Aceasta pentru că planul de extindere a companiei vizează deschiderea a zeci de magazine în fiecare an, astfel încât să ajungă la cifra rotundă de 100 în numai câţiva ani. Anul trecut au fost deschise 12 spaţii, cu investiţii de aproape 7 milioane de euro, iar pentru 2016 Alina Bistreanu spune că a inclus în buget 10 milioane de euro pentru inaugurarea a 18 magazine noi, atât în Bucureşti cât şi în alte oraşe din ţară. „În funcţie de oportunităţile care se vor ivi, avem posibilitatea de a creşte numărul acestora“. Până acum a bătut palma pentru 13 spaţii, iar cu alţi dezvoltatori de centre comerciale discuţiile sunt avansate.

    „În plus, intenţionăm ca pe lângă magazinul online Reserved, care este deja funcţional, să lansăm online alte două branduri din portofoliul nostru”, adaugă reprezentanta LPP România. În aceste condiţii, cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs este de 26 de milioane de euro, de două ori mai mare decât rezultatele aferente anului trecut (13,2 milioane de euro). Ar fi al treilea an consecutiv în care vânzările retailerului polonez pe piaţa românescă se dublează, în 2015 creşterea cifrei de afaceri fiind de 114%. Tot anul trecut este şi prima oară când compania a realizat profit pe plan local, de 0,7 milioane de euro, iar în 2016, „pentru că investim masiv, nu estimăm o creştere de profit comparativ cu 2015”. Odată cu creşterea numărului de magazine şi a vânzărilor, a sporit şi numărul angajaţilor, care înregistrează în 2015 un plus de 103% faţă de 2014; la finalul lui decembrie erau 295 de oameni pe ştatele de plată ale retailerului, dar recrutarea continuă, pentru a pregăti noile deschideri. Pentru comparaţie, în momentul în care Alina Bistreanu a preluat conducerea companiei, în urmă cu doi ani, LPP avea în România 60 de angajaţi şi cinci magazine; împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct, a pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în câţiva ani.

    „Deşi nu am reuşit să materializăm toate deschiderile planificate pentru anul 2015, ci aproximativ o jumătate din ceea ce ne-am propus – din motive ce ţin fie de decalarea datelor de deschidere a centrelor comerciale, ori de neconcretizarea unor negocieri purtate – anul care a trecut a fost unul dinamic”, punctează Alina Bistreanu. Ea enumeră pe degete deschiderea noilor  magazine, inaugurarea primul magazin flagship Reserved din România, cu o suprafaţă de aproximativ 2000 mp, şi lansarea magazinul online Reserved la finalul anului trecut.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune, deşi era obişnuită să lucreze şi în vacanţele de vară din liceu, pentru că, spune ea, este o fire independentă şi prefera să aibă proprii bani. Despre prima slujbă cu carte de muncă – economist – spune că a ajutat-o mult, pentru că i-a creat uşurinţa de a citi bilanţuri contabile, lucru care îi este de mare folos şi azi. În plus, a avut ocazia să înţeleagă destul de repede că este o fire prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e o zonă mai potrivită. După doi ani a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construcţiilor, iar în 2008 a început cariera sa în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009, la numai 24 de ani, a fost numită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

     

  • CBRE: 65% dintre români merg cel puţin o dată pe săptămână la mall

    Cercetarea “Food&Beverage in a shopping center”, realizată de CBRE România, a analizat răspunsurile a aproximativ 1.000 de persoane, din toate zonele ţării, aparţinând tuturor grupelor de vârstă.

    Din raport se conturează un profil detaliat al consumatorului român care vizitează centrele comerciale. Astfel, românii sunt consideraţi vizitatori frecvenţi ai mall-urilor – peste 65% din cei chestionaţi merg în mall-uri cel puţin o dată pe săptămână. Preferinţele a peste jumătate din respondenţi se îndreaptă către marile centre comerciale care au mai mult de 50 de magazine; centrele comerciale mici situate în oraş sunt pe locul doi în topul vizitatorilor, urmate de marile centre de la marginea oraşelor. Centrele comerciale situate în oraşe sunt preferate atât de vizitatorii frecvenţi cât şi de cei ocazionali.

    Cei mai mulţi români îşi doresc să găsească mai multe opţiuni pentru mâncare sănătoasă, oferte inovative dar şi facilităţi pentru familiile cu copii. De asemenea, consumatorii îşi doresc zone de relaxare cu mai mult confort, facilităţi sporite în zonele de parcare, facilităţi pentru copii şi acces gratuit la reţelele de internet Wi-Fi, arată studiul CBRE.

    “Cei mai importanţi factori în alegerea unei destinaţii de shopping sunt accesibilitatea locaţiei, mixul de magazine şi servicii, prezenţa unor magazine sau retaileri şi cât de atractivă e zona de cafenele şi restaurante”, spune Luiza Moraru, Head of Retail&Asset Services, CBRE Romania.

    70% din cei intervievaţi spun că, deşi scopul principal pentru care ajung în mall este să ia masa, merg apoi să viziteze şi magazinele. Este cel mai mare procent înregistrat în toate cele 22 de ţări în care a fost realizat un astfel de studiu. De asemenea, imensa majoritate a respondenţilor – 94% – merg insoţiţi de prieteni, rude, copii sau colegi când iau masa în centrele comerciale.

    Mai puţin de jumătate dintre cei chestionaţi – aproximativ 36% – consideră ca au avut experienţe excelente sau foarte bune când au luat masa la mall iar o treime dintre respondenţi resimt lipsa unor restaurante de top în centrele comerciale pe care le vizitează. În privinţa tipurilor de mâncăruri pe care le savurează românii în mall-uri, 35% dintre aceştia iau o gustare, 29% preferă să ia prânzul şi doar 1% merg în mall pentru mic dejun, acesta din urmă fiind cel mai mic procent înregistrat între toţi respondenţii din Uniunea Europeană.

    Reţelele de fast food nu sunt considerate opţiuni majore în viitor pentru consumatori, mai precizează studiul CBRE, de vreme ce doar 25% dintre aceştia îşi doresc mai multe reţele de fast food în mall-uri în timp ce 35% dintre cei intervievaţi ar vrea să existe mai puţine astfel de unităţi tip în centrele comerciale.

    CBRE Group, Inc este cea mai mare companie în domeniul imobiliar din lume şi societate de investiţii (în termeni de venituri, 2015). Compania are mai mult de 70.000 de angajaţi şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii si chiriasii prin intermediul celor peste 400 de birouri (excluzand filialele) din întreaga lume.

  • Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

    ZOOT, answear.com şi Uterque (parte din grupul Inditex, proprietarul Zara) sunt doar câteva dintre brandurile care au atacat piaţa online de modă din România în ultimul an. Toate vorbesc despre potenţialul pieţei şi despre câtă importanţă acordă românii felului cum arată.

    Gigantul spaniol Inditex, liderul mondial al pieţei de modă, care deţine în portofoliu nume precum Zara, Bershka sau Pull & Bear, a ales să aducă cel de-al optulea său brand (singurul care lipsea din România) întâi online şi apoi să deschidă primele magazine. Aceasta este o primă mutare de acest gen: un brand care intră pe o piaţă întâi online, când de obicei mişcarea este fix invers.

    Spaniolii au fost însă încurajaţi de evoluţia vânzărilor online pentru celelalte branduri. Operaţiunile online au ajuns să contribuie cu 7-8% la vânzările de aproape 300 milioane de euro în România ale grupului Inditex, liderul pieţei locale de modă, potrivit surselor Business Magazin. Online, spaniolii sunt prezenţi cu toate cele şapte branduri care au şi 108 magazine fizice în România, iar, mai nou, Uterque s-a alăturat acestora. Vânzările online nu sunt însă înregistrate de entităţile juridice din România, care administre-ză doar magazinele fizice. Vânzările realizate pe internet de brandurile Inditex sunt contorizate de grup, în Spania, la sediul central al companiei. Acolo sunt de altfel şi procesate comenzile care pornesc din toate colţurile lumii şi care sunt apoi expediate din inima imperiului Inditex către destinatari.

    Inditex este un imperiu de 21 miliarde de euro şi peste 7.000 de magazine sub opt branduri prezente în toate colţurile globului. Grupul spaniol este fondat şi controlat de antreprenorul spaniol Amancio Ortega, al doilea cel mai bogat om de afaceri din lume după Bill Gates, cu o avere estimată la 70 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires. Spaniolii au intrat pe piaţa locală în 2004 în sistem de franciză cu brandurile Pull & Bear şi Zara, pentru ca trei ani mai târziu să intre direct. Astăzi ei au 108 magazine fizice sub şapte branduri, respectiv Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear, Massimo Dutti şi Oysho. Pe online, spaniolii au intrat în România prima dată în 2013 cu brandul Pull&Bear, iar apoi s-au extins şi cu celelalte.

    Ultimul nume din portofoliul local este Uterque, un brand lansat în 2008, care pune accentul pe pantofi, genţi şi accesorii, însă are şi o colecţie de haine, doar că mai redusă decât a brandurilor Zara sau Massimo Dutti. În ceea ce priveşte poziţionarea, Uterque se adresează clienţilor cu veni-turi peste medie, în contextul în care o ja-chetă costă între 1.000 şi 2.500 de lei (220 şi 550 de euro), iar o geantă are un preţ cuprins între 500 şi 1.500 de lei (110 – 330 de euro). Apetitul românilor pentru cumpărături pe internet i-a convins pe spanioli să continue expansiunea pe acest segment de piaţă.

    Online-ul s-a dezvoltat puternic în ul-timii ani, cucerind iniţial piaţa de electro-IT, apoi cele de carte, de cosmetice şi de haine. Circa 2,7 milioane de români şi-au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărăturile pe internet, iar cei mai mulţi cumpărători (aproape 40%) s-au orientat către haine şi pantofi, urmă-toa-rele cele mai căutate produse fiind elec-tro-nicele, electrocasnicele şi apoi cos-me-ti-cele şi produsele de parfumerie, potrivit datelor din piaţă. Cumpărătorii se pot dubla, astfel că cei care cumpără haine pot achiziţiona şi parfumuri şi sunt înregistraţi în ambele categorii. În total însă, patru din zece români care fac shopping online au achiziţionat cel puţin o dată articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de pe internet.

    Liviu Taloi, senior consultant în e-commerce şi online marketing în cadrul companiei ECOMpedia, spunea recent că distribuţia populaţiei pe sexe se respectă şi atunci când vine vorba de cei care cumpără online. Astfel, statisticile arată că sunt mai multe femei care cumpără online decât bărbaţi, ba mai mult, ele şi cheltuie mai mult. „În fashion vorbim de cumpărături de impuls, realizate de femei, pe când la electro-IT nu se întâmplă asta. La electronice sau electrocasnice şi valoarea medie a produsului este mai mare decât în modă, unde o bluză poate costa şi doar câteva zeci de lei“, explica el.

    Spre deosebire de electro-IT însă, unde un singur jucător are o cotă de piaţă importantă, în modă lupta se dă echitabil între jucătorii care sunt activi doar online, între mallurile de pe internet precum eMAG şi între retailerii tradiţionali care testează şi acest segment. România are circa 10 milioane de utilizatori de internet, respectiv jumătate din populaţia ţării. Dintre aceştia însă doar 27% fac şi cumpărături pe internet, arată datele ZF de la jucătorii din piaţă. Restul intră doar să citească ştiri, să petreacă timp pe reţele sociale sau să se documenteze despre anumite produse pe care să le cumpere apoi offline. În ceea ce priveşte profilul românilor care cumpără online, circa 84% provin din mediul urban şi au între 25 şi 35 de ani. În ultimul an se observă însă o creştere a achiziţiilor făcute şi de consumatorii din mediul rural. La fel, se observă că vârsta medie a consumatorilor este în creştere. Astăzi 15% dintre cei care fac shopping online au între 45 şi 55 de ani, numărul lor fiind în urcare cu 5% faţă de acum doi ani. Românii se află pe ultimul loc în UE după numărul de persoane care comandă bunuri sau servicii online, după cum arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă Eurostat.

  • Cele mai puternice femei din business: Teodora Burz, Orkla Holding

    Teodora Burz le administrează pe piaţa locală din toamna anului trecut afacerile Orkla Holding în România, de 2,6 milioane de euro, care sunt generate de şapte magazine.

    Teodora Burz a lucrat anterior în Italia, China şi Turcia pentru grupul turc specializat în producţia şi retailul de haine pentru bărbaţi sub trei branduri, respectiv tween şi Damat (segmentul mediu plus) şi D’S Damat (persoanele cu venituri medii).

    Teodora Burz ocupă funcţia de country manager în România şi a preluat din toamna anului trecut şi funcţia de director de marketing şi expansiune al Orka Holding, o afacere de 140 milioane de dolari, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi deschise pe aproape 40 de pieţe de la nivel internaţional.

    Teodora Burz urmăreşte pentru piaţa locală expansiunea, respectând însă modelul pieţei: “Credem că în România este loc de un total de 14-15 unităţi sub cele trei branduri. Anul acesta vom deschide trei magazine şi vom termina 2014 cu zece unităţi. Vrem un magazin stradal, însă restul vor fi în malluri, pentru că românii fac shopping în centre comerciale”. 

    Business Magazin lansează cea de-a cincea ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri românesc. Catalogul cuprinde 200 de nume reprezentative din poziţii cheie de conducere precum CEO, directori economici, antreprenori sau country manageri. Catalogul va fi oferit abonaţilor Business Magazin la sfârşitul lunii martie; pentru posibilitatea de a-l achiziţiona online , vă rugăm contactaţi Departamentul vânzări la marcela.tuila@m.ro.

  • Flanco deschide şase magazine iar reţeaua ajunge la 110 spaţii

    Cu o suprafaţă de peste 470 de mp fiecare, magazinele Flanco din Iaşi şi din Satu Mare sunt poziţionate în incinta centrelor comerciale Kaufland.

    “Pentru anul 2016 am prevăzut un buget de investiţii în valoare de 12 milioane de lei. Planul include extinderea în teritoriu cu 30 de noi puncte de vânzare, dar şi optimizarea platformelor IT şi a website-ului www.flanco.ro, astfel încat să putem acoperi eficient întreaga tară, fie prin magazine fizice, fie prin cel virtual”, afirmă Bogdan Dirjan, Director de Dezvoltare Flanco Retail.

    Până la finalul lunii martie, retailerul va fi prezent în alte patru centre comerciale din ţară. Noile magazine Flanco din Slatina şi din Zalău vor fi inaugurate pe 24 martie, în centrul comercial Kaufland, în timp ce Flanco Timişoara Shopping City şi Flanco Piteşti Auchan Găvana îşi vor deschide porţile pe 31 martie.

    Echipa Flanco a ajuns la un număr de peste 1400 de angajaţi, iar reţeaua are acum 106 magazine, aflate în cele mai importante zone comerciale din 66 de oraşe.

    Flanco şi-a bu­getat pentru anul cu­rent o creştere de 20% a cifrei de afa­ceri până la aproximativ 210 mil. euro, evo­luţie care ar urma să fie susţinută de re­venirea consumului, creşterea eco­no­mică şi consolidarea industriei. Flanco a deschis anul trecut 12 magazine, reţeaua crescând de la 89 la 100 de unităţi – respectiv 58.000 de metri pătraţi. Flanco a preluat o parte din magazinele Domo – cel mai important fiind cel din complexul Băneasa Shopping Center din Bu­cureşti.