Tag: internet

  • Egalitate, dar nu pentru wireless

    Toata lumea pare sa fie de acord cu ceea ce se cheama “Net
    neutrality”. In esenta, ideea este ca tot traficul din internet
    trebuie tratat in mod egal, fara discriminare. Unii o spun altfel:
    toti bitii sunt egali in fata Retelei. Altii se bazeaza pe exemple:
    editia online a New York Times este la fel de vizibila ca si blogul
    unui elev din Falticeni. In fine, se recurge si la fraze
    sententioase: internetul s-a nascut neutru si asa trebuie sa
    ramana. Cei mai multi dintre noi nici nu ne imaginam ca ar putea fi
    altfel. Nu uitam nici ca presedintele Barack Obama a promis ca va
    sustine cu toata fermitatea principiul neutralitatii internetului,
    iar punctul de vedere al Uniunii Europene este similar.

    In aceste conditii, cine ar putea fi impotriva neutralitatii
    internetului? In principiu, marii furnizori de continut si marii
    furnizori de servicii internet (ISP). Acestia din urma si-au vazut
    in ultimii ani marja de profit scazand in mod constant odata cu
    cresterea masiva a consumului de continut multimedia, cum ar fi
    video streaming, televiziune prin internet, telefonie. In epoca in
    care continutul era dominat de text si poze, acestia cumparau o
    anumita largime de banda pe care o vindeau unui numar mare de
    consumatori (evident, nu toata lumea descarca pagini web deodata).
    Dar continutul multimedia a stricat socotelile, pentru ca, mai ales
    in orele de varf, toata lumea se uita la video on-demand sau
    televiziune, filme online si asa mai departe. Acest tip de consum
    necesita mai multa largime de banda, care trebuie cumparata.

    Pe de alta parte, furnizorii de continut multimedia se confrunta
    cu probleme de QoS (quality of service) din cauza congestionarii
    traficului. De exemplu, pachetele de date video nu ajung in timp
    util la utilizator, iar imaginea se degradeaza. Acesti furnizori
    si-ar dori ca pachetele lor sa aiba prioritate si ar fi dispusi sa
    plateasca pentru asta, in vreme ce ISP-urile ar fi dispuse sa le ia
    banii si sa ofere un sistem de prioritati: in functie de originea
    pachetelor, de natura continutului si chiar de destinatie.

    Problema intelegerii dintre Google si Verizon nu este legata
    doar de cele convenite, ci in primul rand de profilul celor doua
    companii. Google este unul dintre marii furnizori de continut (e
    suficient sa ne amintim ca YouTube ii apartine), iar Verizon este
    un mare ISP ñ adica tocmai termenii generici ai ecuatiei care
    desemneaza dusmanii neutralitatii internetului. Desigur, Google a
    pozat si pozeaza in continuare in cel mai mare sustinator al
    deschiderii si explicit al neutralitatii retelei. Nu ma indoiesc de
    buna lui credinta in ceea ce priveste internetul cablat. Numai ca
    acum spune ca a inteles, cu ajutorul lui Verizon, care sunt
    constrangerile pe care le implica internetul wireless. Iar Verizon
    distribuie o multime de telefoane bazate pe sistemul de operare
    produs de Google, Android, care are o rata de crestere extrem de
    ridicata, iar unii analisti considera ca va deveni un fel de
    Windows in lumea telefoanelor inteligente. Aici pare sa fie miza
    intelegerii. Google nu este neaparat interesant de propriile
    telefoane (ce sunt mai degraba o proba de concept), ci de
    raspandirea platformei Android, ce pare un vehicul prin care sa-si
    extinda profitabilul sau serviciu de publicitate in lumea
    mobila.

    Un alt aspect interesant in acest context este ca Google si
    Verizon discuta foarte degajati despre ce reglementari ar trebui
    adoptate si chiar au propus un cadru legislativ. In aceasta
    propunere rolul Comisiei Federale pentru Comunicatii (FCC) este in
    mod sensibil diminuat si merge in directia unei implicari minime a
    guvernului. FCC ar trebui sa intervina doar “pe cazuri” si sa
    renunte la reglementarile de ordin general in favoarea organismelor
    de standardizare. In mod normal, o asemenea directie ar fi trebuit
    sa-i incante pe activistii de la Electronic Frontier Foundation,
    care inca de la inceputuri cerea guvernelor sa nu se amestece in
    treburile Retelei. insa lucrurile s-au mai schimbat de atunci si
    “dereglementarea” este privita cu alti ochi dupa criza financiara,
    asa ca absenta precizarilor privind ce este “continut legal” si
    exceptarea comunicatiilor wireless de la principiile neutralitatii
    sunt considerate inacceptabile.

    Casa Alba tace, FCC a pierdut procesul in cazul Comcast (care a
    blocat traficul BitTorrent) si se vede cu autoritatea mult
    diminuata, iar lobby-ul Google si Verizon in Congres este extrem de
    puternic. Probabil ca unii biti vor deveni mai egali decat
    altii.

  • Cum faci rost de muzica gratis de pe Internet, 100% legal

    Muzica poti descarca de pe o groaza de site-uri specializate
    contra cost, dar este posibil sa faci rost de melodii sau chiar de
    emisiuni intregi difuzate de radiourile online, legal si fara sa
    platesti vreun ban.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Pacaleala periculoasa pe Facebook! Ai grija ce aplicatii folosesti

    Din pacate, insa, nu exista nicio posibilitate sa-ti arati
    dezacordul fata de un anumit tip de continut. Asta desi ai putea
    intalni oricand butonul “Dislike”.


    Cititi mai multe
    pe www.incont.ro

  • Cum maresti viteza la Internet si viteza de download

    Ambele pot fi optimizate daca tinem seama de cateva sfaturi
    simple sau daca facem cateva setari.


    Cititi mai multe
    pe www.incont.ro

  • 19 magazine online infiinteaza o asociatie a industriei

    Primul obiectiv este elaborarea unui Cod de Bune Practici pentru
    Magazinele Online din Romania si un program de atestare a
    magazinelor conform acestui cod disponibil pe pagina web
    www.armo.ro, potrivit lui Radu Apostolescu, directorul de marketing
    al eMAG si vicepresedintele asociatiei.

    “Toate magazinele online din Romania au anumite obiective comune
    si intampina probleme asemanatoare, motive pentru care am decis
    infiintarea asociatiei”, ssune Marius Ghenea, presedintele ARMO si
    cel care detine patru dintre magazinele fondatoare.

    Astfel, poate deveni membra a asociatiei orice persoana juridica
    din Romania sau din strainatate care desfasoara activitati in
    domeniul comertului online in urma aprobarii Consiliului
    Director.

    Magazinele fondatoare ARMO sunt www.123flori.ro, www.azerty.ro,
    www.cel.ro, www.comenzipc.ro, www.emag.ro, www.electrofun.ro,
    www.evomag.ro, www.fungift.ro, www.magazinultau.ro,
    www.marketonline.ro, www.mediadot.ro, www.pcfun.ro,
    www.pcgarage.ro, www.pro.ro, www.oktal.ro, www.sevensins.ro,
    www.shopit.ro, www.toyfun.ro, www.watchshop.ro.

  • Proprietarul retailerului de pantofi Botinelli intra pe online

    “Investitia initiala este de 7.500 de euro, bani utilizati
    pentru dezvoltarea platformei si pentru softuri pentru dezvoltarea
    site”, spun fondatorii afacerii.


    Magazinul online ofera spre vanzare 250 de modele de pantofi,
    alaturi de accesorii, insa numarul va creste in urmatoarea perioada
    pentru a ajunge la 1.000 de modele in iarna.


    “In primele zile de existenta a vitrinei virtuale am reusit sa
    onoram in medie sase comenzi pe zi, la 2,5 articole pentru fiecare
    comanda”, spune Matar. “Mai mult, deja am livrat si doua comenzi
    internationale”.

    El se asteapta la cresteri semnificative in perioada septembrie
    – octombrie. In acest sens, se va miza puternic pe promovare.

    “Acum suntem in discutii cu majoritatea advertiserilor online
    pentru parteneriate care sa sporeasca brand awareness-ul site-ului.
    Bugetul alocat in acest sens pana la finele anului este de 17.500
    de euro”, adauga Matar. “In paralel, se va promova si brandul
    Botinelli pe aceleasi spatii media ce vor fi achizitionate pentru
    pantoficomozi.ro”.

    Omul de afaceri Ali Matar, actionarul retailerului si
    distribuitorului de incaltaminte Botinelli, vrea sa mai deschida
    trei magazine pana la sfarsitul anului . In acest sens poarta
    discutii cu oficialii Iulius Mall. In prezent exista deja sase
    magazine Botinelli, trei in Bucuresti, doua in Constanta si unul in
    Craiova. Urmatoarele ar putea fi deschise in Iasi, Cluj si
    Timisoara. Ultimul magazin, cel de-al treilea din Bucuresti, situat
    pe bulevardul Magheru, a fost deschis in urma unei investitii de
    35.000 de euro, suma utilizata pentru stocuri, amenajare si
    inchirierea spatiului.

    Produsele Botinelli se adreseaza segmentului mediu si au preturi
    cuprinse intre 60 si 160 lei.

  • Prea mult, prea devreme

    In octombrie anul trecut eram entuziasmat de un produs care se
    anunta ca o noua platforma de comunicare, imbinand elemente de
    e-mail, mesagerie instant si colaborare in stil wiki. Se cheama
    Google Wave si, desigur, i-am dedicat un articol care s-a numit
    “Valul care face valuri”. Ceea ce era perfect adevarat, pentru ca
    putine lansari de produse (de fapt e un serviciu) s-au bucurat de
    atata atentie din partea presei. Cum accesul la Wave era pe baza de
    invitatii, putini au fost cei care au incercat pe viu cum
    functioneaza, impresiile fiind bazate mai degraba pe un demo sub
    forma de slideshow si niste descrieri tehnice furnizate de
    proiectanti. M-am zbatut sa fac rost de o invitatie, iar cand am
    obtinut-o am constatat ca nu prea am cu cine sa comunic.

    Accesul a devenit public abia in urma cu trei luni, asa ca am
    hotarat sa-l folosesc impreuna cu cativa programatori cu care
    colaborez si care au biroul intr-o alta cladire. Parea solutia
    ideala pentru problemele noastre de coordonare, pentru ca puteam
    comunica sincron si asincron, puteam stabili liste de sarcini pe
    care oricine le putea actualiza, puteam colabora la elaborarea unor
    rapoarte sau specificatii, puteam face sedinte de brainstorming si
    multe alte lucruri utile.

    Prima problema s-a legat de aceste “multe lucruri”, care s-au
    dovedit cam prea multe. Chiar daca la prima vedere Wave pare
    intuitiv, se vadeste foarte curand ca ne contrazice foarte multe
    deprinderi vechi si adanc inradacinate. De exemplu, ordinea
    cronologica. Cata vreme oricine poate adauga comentarii oriunde
    intr-o conversatie si poate chiar modifica ce-au scris ceilalti,
    devine oarecum dificil de urmarit succesiunea evenimentelor.
    Desigur, Wave ofera posibilitatea de a derula toata istoria
    conversatiei, dar nu acesta este modul nostru obisnuit de a
    comunica. Eu, de exemplu, tin foarte mult sa am o “urma”, motiv
    pentru care prefer e-mail-ul, detest telefonul si ma folosesc de
    mesageria instant doar in anumite situatii. Incetul cu incetul am
    revenit la metodele clasice si concluzia a fost ca este foarte
    interesant, este foarte inovator, este chiar revolutionar, dar…
    poate prea revolutionar.

    Se pare ca aceasta experienta nu a fost singulara. Daca intr-un mic
    grup de profesionisti in materie de informatica Wave s-a dovedit
    cam complicat, ma indoiesc ca “publicul larg” s-a descurcat mai
    usor, rezultatul firesc fiind ca serviciul nu a generat masa
    critica necesara. Daca de cele mai multe ori formula insuccesului
    este “prea putin, prea tarziu”, de data aceasta a fost “prea mult,
    prea devreme”. Google a recunoscut esecul si a hotarat sa nu mai
    investeasca bani si munca in Wave ca produs in sine, angajandu-se
    totusi sa mentina serviciul cel putin pana la sfarsitul anului si
    sa dezvolte instrumente soft cu care utilizatorii sa-si poata
    “elibera” informatia care s-a adunat in conversatii si
    documente.

    Insa pentru Google esecul nu este dramatic. Este aproape o
    obisnuinta, daca nu chiar o metoda de lucru. Exista poate sute de
    produse care n-au iesit niciodata din Google Labs, ca sa nu mai
    vorbim de altele care sunt lasate in paragina: reteaua de
    socializare Orkut este un succes doar in Brazilia, Google Reader
    pare sa nu fie folosit de nimeni, Google Video a fost abandonat si
    a fost compensat de achizitia lui YouTube, Buzz nu a castigat
    adepti. N-ai reusit, mergi mai departe. Motorul de cautare, Google
    Docs, Gmail, Android si sistemul de publicitate pot sa finanteze
    orice excentricitate.

    Chiar daca n-a avut succes, Wave este o realizare tehnica
    exceptionala, care cuprinde multe tehnologii noi, pe care Google nu
    are de gand sa le abandoneze. Intentia explicita a companiei este
    sa foloseasca noua modalitate de comunicare in alte proiecte, pe
    care a evitat sa le precizeze insa. Speculatiile se indreapta in
    primul rand catre un ipotetic produs care s-ar parea ca se va numi
    Google Me, dar nimeni nu stie exact ce va fi. Zvonul lansat de
    Kevin Rose (cofondator al serviciului Digg) este ca va fi vorba de
    o retea de socializare cu care Google ar vrea sa concureze cu
    Facebook. La prima vedere pare absurd, dupa ce n-a reusit cu Orkut,
    iar Buzz a fost un fiasco. Chestiunea esentiala in social
    networking este sa ai cat mai multe profiluri, iar aceasta se
    realizeaza in mod traditional prin “marketing viral”. Insa daca ne
    gandim cate lucruri stie Google despre fiecare dintre noi, pare
    chiar plauzibil ca Google Me sa ne creeze automat profilurile si sa
    ne ofere apoi modalitati de comunicare intr-un fel de “Wave
    imblanzit”, care are de fapt toate ingredientele necesare.

  • Google a preluat operatorul de jocuri online Slide, pentru circa 200 milioane dolari

    Slide este cunoscută pentru jocurile prin care utilizatorii pot
    îngriji un animal de companie virtual, sau să trimită prietenilor
    cadouri virtuale

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dezvoltarea Internetului de mare viteza poate crea un milion de locuri de munca in Europa

    “Cele mai recente sutdii arata ca dezvoltarea accelerata a
    Internetului in banda larga poate duce la infiintarea a un milion
    de posturi”, a aratat Kroes.
    Ea a aratat ca retelele de Internet de mare viteza au in prezent
    acelasi efect revolutionar pe care l-au avut dezvoltarea
    electricitatii sau a mijloacelor de transport in secolele
    precedente

    In opinia sa, fragmentarea si complexitatea pietei europene a
    tehnologiei informatice franeaza dezvoltarea companiilor din
    sectorul de profil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfarsitul internetului asa cum il stim. Continutul, distribuit cu prioritate, daca creatorul lui plateste

    Taxele ar putea fi platite, de exemplu, de companii precum
    YouTube, detinuta de Google, catre un operator de internet precum
    Verizon, pentru a fi sigure ca au prioritatea in ceea ce priveste
    distribuirea continutului catre utilizatori, scrie New York Times,
    care apreciaza ca, in cele din urma, intelegerea ar putea duce la
    un pret mai mare platit de consumatori.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info