Cei care au luat credite cu dobanzi la oferta pentru sase luni, un an sau doi s-au trezit acum cu rate uriase. Si asta pentru ca nu le-a spus nimeni unde va ajunge dobanda dupa ce trece perioada promotionala.
Click aici pentru a citi mai multe amanunte.
In acelasi timp, intr-o economie care pana spre finele anului trecut nu dadea aproape nici un semn ca va incepe sa scartaie, multi au lasat prudenta la o parte atunci cand au mers la banca sa ia un credit. Asa s-a ajuns ca in ianuarie 2008 volumul imprumuturilor acordate de banci populatiei si firmelor sa fie cu peste 70% mai mare decat in aceeasi luna a anului trecut, ajungand la peste 155 de miliarde de lei (42,3 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.
Cei care s-au indatorat pe atunci la 65-70% din veniturile lunare „sunt nevoiti acum sa isi lase la banca aproape tot salariul“, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank. In atari conditii, crede Dumitru, „probabil ca nu va mai trece mult pana cand aceasta intreaga nebunie a pietei bancare de anul trecut isi va arata nota de plata“.
O astfel de majorare pare nefiresc de mare inclusiv raportat la cele din alte tari central si est-europene. Spre exemplu, in Cehia procentul de credite neperformante este de circa 3% din total „si nu a avut tendinta de a creste pana acum“, declara pentru BUSINESS Magazin Pavel Sobisek, economist-sef al UniCredit Bank Cehia. Nici in Slovacia, o alta tara in care creditul acordat persoanelor fizice a „explodat in ultimii trei ani“, potrivit lui Liubomír Korsnák, analist la UniCredit Bank Slovacia, „calitatea portofoliilor nu a inregistrat o inrautatire semnificativa“, iar in 2007 procentul creditelor neperformante era de 3,4%.
Pe de o parte, oamenii cumpara cu credite pe termen foarte lung bunuri care isi pierd rapid valoarea, de genul electronicelor (dar pe care trebuie sa le achite chiar si dupa ce inceteaza sa le mai foloseasca) si, pe de alta parte, „ar trebui sa se intrebe de zece ori inainte de a lua un imprumut pentru un bun care in unele situatii nu le trebuie neaparat“.
Asa se face ca din totalul creditului pentru populatie doar 20% inseamna in Romania imprumut pentru locuinte (iar din creditul total pentru populatie si firme procentul e sub 10%). Si in aceasta privinta, proportiile sunt total diferite de cele din Cehia (unde creditele pentru locuinta reprezinta doua treimi din creditul de retail) sau Slovacia (unde 70% din totalul imprumuturilor de retail sunt pentru locuinte).
Ideea este sustinuta si de un studiu efectuat de IMAS, la cererea Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare (ALB), pe un esantion reprezentativ, in perioada noiembrie – decembrie 2007. „Majoritatea covarsitoare a populatiei nu intelege terminologia unui contract de imprumut, indiferent de tipul lui“, declara Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB.
Sucursala, ce va incepe sa opereze in luna aprilie, va intermedia finantari pentru romanii care lucreaza in Spania, dar vor sa isi cumpere cu credit de la o banca romaneasca o proprietate in tara, insa va incheia parteneriate si cu banci spaniole (pentru cei ce vor sa cumpere proprietati in Spania), a declarat astazi Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.
In total, pentru 2008 brokerul de credite si-a propus sa intermedieze (prin cele 9 sucursale pe care le detine in prezent) finantari de 300 de milioane de euro, dupa ce in toata perioada 2003-2007 a intermediat finantari in valoare totala de peste 292 milioane de euro. Practic, compania si-a propus sa realizeze intr-un an cat in cei patru anteriori. De altfel, toti brokerii de credite se asteapta pentru acest an la cresteri spectaculoase ale propriilor afaceri.
Kiwi Finance este noul nume al companiei Gemini Capital Consult, dupa ce aceasta a fost achizitionata de compania de investitii Oresa Ventures.
In prezent, compania colaboreaza cu Piraeus Bank, Volksbank Romania, Bancpost, Raiffeisen Bank, Cetelem, Domenia Credit, Alpha Bank, UniCredit Tiriac Bank, Credit EuropeBank, BRD Groupe Societe Generale, OTP Bank, Banca Transilvania si are o echipa de 200 de consultanti.
Foamea de credite a romanilor e exploatata din plin de banci. Acestea, pentru a mai ciupi cativa lei din dobanzi si comisioane, au ajuns sa lucreze cu un calendar propriu, diferit de cel gregorian. Astfel, pentru unele banci, anul are un numar diferit de zile, in functie de operatiunea pe care o executa institutia.
Cand e vorba de calculat dobanda la credite, aceasta se percepe pentru 365 de zile. In schimb, dobanda la depozite se acorda doar pentru 360 de zile, adica cat are, in teorie, anul bancar. Din pacate, banci precum Unicredit Tiriac, CEC, Banca Romaneasca sau Banc Post se raporteaza la un an de 360 de zile, dat te obliga sa platesti dobanda pentru „anul lung” de 365 sau chiar 366 de zile.
Click aici pentru a citi continuarea
Contractarea unui credit se realizeaza in maximum zece minute, termen in care este transmisa aprobarea. "Fata de alte produse aparent similare existente, care efectueaza numai colectare de date, C-net ofera avantajul de a transmite clientului un raspuns imediat la cererea sa de creditare", se arata in comunicat.
Cetelem este prima institutie financiara care a introdus un astfel de credit, prim aoara fiind lansat in 1997 in Franta. In prezent, prin acest tip de produs sunt acordate pe piata internationale credite in valoare de un miliard de euro, conform datelor din decembrie 2006. "Acest tip de credit prin internat are un succes remarcabil in tarile in care a fost implementat si suntem siguri ca va fi primit cu entuziasm si in Romania", a declarat Phillipe Foursy, director general Cetelem IFN.
De asemenea, reprezentantii bancii estimeaza o majorare a portofoliului de credite pana la 3,4 milioane de euro (fata de 2,2 milioane de euro la finele lui 2007).
Plasata pe locul opt in sistemul bancar la finele anului 2007, cu o cota de piata de circa 5%, Volksbank Romania are pentru 2008 obiective de crestere ceva mai temperate decat anul trecut.
Astfel, pana la finele lui 2008, austriecii urmaresc o crestere a cotei de piata de 0,6% fata de momentul actual, comparativ cu saltul de peste 2,3% inregistrat in 2007.
Corespunzator, activele ar urma sa ajunga in 2008 la 5,2 milioane de euro (fata de 3,5 milioane de euro in prezent), respectiv o crestere cu aproape 50%, iar portofoliul de credite ar trebui sa ajunga la 3,4 miliarde de euro.
Creditele acordate de Volksbank sunt majoritar in valuta, doar 20% din totalul portofoliului fiind denominate in moneda nationala, potrivit lui Gerald Schreiner, presedintele bancii.
Desi raman concentrati pe crestere (urmarind ca pana in 2010 sa intre in topul primelor cinci banci in functie de active), ritmul se tempereaza usor.
"2007 a fost anul cantitatii, 2008 e cel al diversificarii", spune Herwig Burgstaller, vicepresedinte responsabil pentru zona de risc.
In acest sens, austriecii se pregatesc sa lanseze o serie de produse noi, printre care serviciile de private banking, un card de credit si un nou serviciu de Internet Banking.
"Nu suntem ingrijorati de situatia economica din Romania", a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Bank, intr-un interviu acordat Bloomberg. "Temerile noastre asupra calitatii creditelor din Romania sunt extrem de limitate, in conditiile in care piata ignora nivelurile foarte reduse ale indatorarii", a explicat Treichl.
Expunerea Erste pe piata romaneasca, unde leul a pierdut circa 14 procente in fata euro incepand din august, a determinat mai multi analisti sa avertizeze investitorii asupra profitabilitatii bancii austriece.
Deprecierea leului poate ingreuna capacitatea romanilor de a rambursa creditele luate in valuta, ceea ce ar duce la majorarea provizioanelor de riscuri, cu impact direct asupra profiturilor.
Totusi, Erste isi va atinge tintele de profit stabilite pentru 2007, a precizat Treichl in interviul acordat Bloomberg. Profitul net a crescut cu "cel putin" 25%, a spus directorul executiv al Erste. In 2006, castigul net al celei mai mari banci din Austria s-a ridicat la 932 de milioane de euro. Rezultatele financiare vor fi publicate pe 29 februarie.
Erste obtine circa 75% din profituri in Europa de Est, in conditiile in care doar 30% din activele sale sunt localizate in aceasta zona.
Incepand de maine, titlurile Erste vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti.
Ofertele Institutiilor Financiare Nebancare (IFN) intrec orice limita a imaginatiei: credite cu dobanzi de pana la 300%. In goana dupa clienti, aceste institutii acorda imprumuturi şi celor care caştiga cel putin 270 lei pe luna. Spre exemplu, pentru a te imprumuta la costuri „avantajoase” de la Swiss Invest IFN S.A. din Sfantu Gheorghe trebuie sa dovedeşti ca eşti proprietarul unui autoturism sau imobil.
Abia dupa ce ai prezentat creditorului aceasta „garantie” poti imprumuta „fabuloasa” suma de 1.500 lei. Dupa un an, perioada maxima de creditare, trebuie sa rambursezi nici mai mult, nici mai putin de 6.000 lei, dobanda saptamanala fiind de 87,5 lei. Potrivit agentilor de vanzari ai firmei, o persoana angajata cu salariul minim pe economie poate imprumuta intre 600 şi 700 de lei.
Mai multe detalii pe www.gandul.info
In esalonul al doilea de management, cel al sefilor de retail din banci, se lupta cot la cot romani si expati, oameni cu state vechi si nou-veniti, pentru care lupta abia acum incepe. Oricare ar fi calea aleasa pentru a gasi omul potrivit – aducerea unui strain, recrutarea de la concurenta sau promovarea din propria pepiniera – miza este enorma. Pe de o parte, retailul bancar (serviciile de banca la ghiseu, pentru clientii persoane fizice) si potentialul lui enorm de crestere e pentru bancheri o sursa nesecata de profituri. Pe de alta parte insa, tot retailul este si afacerea in care, in contextul reglementarilor mai laxe permise de banca centrala incepand de anul trecut, e (mult) loc de greseli. Conditiile extrem de tulburi de pe pietele financiare internationale, deteriorarea situatiei economice interne si masurile pe care le adopta banca centrala pentru a tempera consumul pe datorie ridica si mai mult tensiunea pentru cei ce au in grija businessul cu clientii de rand.
Reglajele care se impun sunt de finete, iar adaptarea strategiilor de vanzare la conditiile si riscurile actuale trebuie sa aiba loc fara a izgoni clientii din banci. Presiunea cu care banca centrala forteaza acum scumpirea creditelor in lei (majorand dobanda de politica monetara cu doua puncte procentuale din octombrie si pana in prezent, pana la 9%) trebuie cel putin teoretic preluata si in costul finantarilor pe care le acorda bancherii comerciali. In mod similar, imprumuturile in valuta se scumpesc si ele, pe de o parte din cauza deprecierii agresive a leului, pe de alta parte in urma cresterii costurilor platite de bancheri pentru refinantare si a cerintelor impuse de BNR.
Efectele nu au intarziat sa apara: Volksbank a majorat cu 1,5% dobanzile la creditele auto si la cele garantate cu ipoteca in lei solicitate pana pe 17 septembrie 2007, in timp ce creditele noi sunt mai scumpe cu 1%, de la 5,95% pe an la 6,95% pe an. BCR a scumpit, la randul sau, toate creditele in lei si in euro cu jumatate de procent – iar astfel de majorari sunt destul de previzibile in viitorul apropiat la multe din bancile comerciale. Si BRD Société Générale se pregateste sa faca o serie de modificari, reactionand la conditiile economice actuale. In primul rand, dobanzile la credite vor creste moderat in perioada urmatoare, atat pentru imprumuturile in lei cat si pentru cele in valuta, spune pentru BUSINESS Magazin Sorin Popa, vicepresedinte responsabil cu zona de retail si corporate retea la BRD Société Générale. Mai important insa decat atat, de la inceputul lunii martie „vom introduce o serie de filtre noi in selectarea clientelei pentru imprumuturile de tip imobiliar in functie de venituri“. Mai precis, banca va reduce gradul maxim de indatorare acceptat in cazul imprumuturilor de acest tip de la 70%, cat este in prezent, la 60% – 70% in functie de veniturile solicitantului, iar pentru familiile cu venituri sub 500 de euro acest produs va fi greu accesibil. „Am luat aceasta decizie pentru a nu crea dificultati de rambursare clientilor si pentru a-i feri sa ajunga intr-o situatie de disconfort“, spune Sorin Popa, adaugand ca pentru banca aceasta decizie inseamna o reducere a volumului de credite pe care le-ar putea acorda: „E mai bine sa previi decat sa faci business cu orice pret si sa ajungi ulterior sa platesti scump.“ Riscul valutar, nivelul investitiilor straine, cresterea foarte rapida si oarecum necontrolata a creditului de consum, recomandarile analistilor straini privitoare la Romania, criza de pe pietele internationale sunt numai cateva elemente pe care, spune Popa, banca le ia in calcul, avand pregatite, in functie de acestea, strategii alternative de dezvoltare.
In aceste conditii, in mana bancherilor de retail stau fraiele unei afaceri efervescente, dar care ridica la aproape fiece pas riscuri si nevoia de a gasi raspunsuri la intrebari esentiale. La 40 de ani, cehul Martin Skopek este unul dintre cei mai tineri vicepresedinti care au pe mana operatiunile de retail dintr-o banca romaneasca, dupa ce a preluat la finele anului 2006 aceasta functie la Banca Comerciala Romana. Skopek cunoaste bine domeniul retailului bancar, ca fost artizan al transformarii pe care a cunoscut-o falimentara casa de economii ceha Ceska Sporitelna, dupa ce in urma cu opt ani au preluat-o austriecii. Motivele pentru care Erste a decis sa dea unui expatriat fraiele retailului nu sunt greu de descifrat, in conditiile in care piata romaneasca traieste acum frenezia pe care mai vesticii nostri vecini au trait-o deja in urma cu cativa ani. Experienta capatata pe pietele mature si capacitatea de a transpune local retete testate cu succes in alte parti sunt motive pentru care retailul este condus de straini in aproape jumatate dintre bancile romanesti de top. Cehia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Belgia sunt doar cateva dintre tarile pe care le-au cunoscut in trecut strainii ce conduc acum retailul la cateva dintre cele mai mari banci romanesti.
„Mi-am petrecut cariera in patru tari diferite“, spune grecul Philippos Karamanolis, vicepresedinte executiv al Bancpost din 2005, responsabil pentru divizia credite de consum. Grecii de la Bancpost au ales sa aplice un model usor diferit de al celorlalte banci: activitatea de retail este structurata pe unitati de business (patru la numar), fiecare condusa de un alt manager. Karamanolis este responsabil, de exemplu, pentru activitatea de consumer lending, care include zona de credite de consum, carduri de credit, carduri cu overdraft etc. Avantajele unui astfel de model de organizare stau, in opinia lui Karamanolis, in faptul ca „ai toata responsabilitatea pentru activitatea respectiva, de la dezvoltarea de produse si vanzare si pana la urmarirea creditelor restante“. Grecul noteaza si un alt motiv esential pentru care bancile recruteaza manageri din tari straine: „retailul, si mai ales creditul de consum, e un domeniu nou aici, iar din acest motiv specialistii sunt putini la numar“.
Alternative pentru aducerea din afara de specialisti in retail – o afacere ce a explodat in Romania in ultimii trei-patru ani, creand pentru bancheri oportunitati imense de crestere si castig, dar si mari batai de cap – sunt putine. Recrutarea de la concurenti este, intr-un sistem bancar in care se lupta pentru clienti 40 de banci, una dintre solutiile cele mai practicate. Exemple de acest fel sunt nenumarate si la toate nivelurile de management, iar lipsa de oameni din sistemul bancar face si din alte tipuri de institutii financiare o tinta la fel de buna.