BusinessMagazin

Blog

  • Monopoly sărbătoreşte 80 de ani şi peste 276 de milioane de jocuri vândute

    Monopoly şi-a lansat business-ul în anul 1935 cu un proiect pilot care a presupus o investiţie minimă, jocul fiind comercializat în primă fază la preţul de $2. La doar un an de la lansare în Statele Unite ale Americii, Monopoly a ajuns să producă peste 35.000 de copii ale jocului în doar o săptămână.

    Astăzi, Monopoly este tipărit în peste 47 de limbi şi comercializat în peste 100.000 de magazine din 114 ţări. De asemenea, în cei 80 de ani au apărut peste 300 de versiuni licenţiate ale jocului, cu tematici precum sportul sau lumea filmului.

    De-a lungul timpului, Monopoly s-a făcut remarcat prin ediţiile speciale pe care le-a lansat. Cea mai scumpă versiune a acestui joc a fost creată pentru a sărbători un bijutier faimos din San Francisco, Sidney Mobell. Respectivul joc valora nu mai puţin de 2 milioane de dolari, având o tablă de joc din aur de 23 de karate şi zaruri bătute cu diamante. De asemenea, în 1978 a fost realizată şi o versiune din ciocolată a jocului Monopoly, vândută cu $600.

  • Senat: DNA a trimis comisiei juridice un volum care nu are legătură cu cazul Vâlcov, a fost sigilat

    ”Este vorba despre un volum, un dosar care nu are legătură cu speţa pe care o discutăm astăzi ( dosarului lui Darius Vâlcov, nr), probabil că în mod eronat, din cauaa volumului mare de dosare pe care îl au cei de la Parchet, l-au transmis. Nu are legătură cu dosarul cauzei, l-am resigilat şi îi vom informa pe cei de la Parchet să vină să îl ridice”, a anunţat Boboc.

    Preşedintele comisiei juridice a precizat că este vorba, cel mai probabil de o ”gafă”, nefiind un dosar care să îi intereseze pe cei din comisia juridică.

    ”Este un dosar care nu are legătură cu speţa pe care lucrăm”, a mai spus Cătălin Boboc.

  • Avertisment al lui Soros: Există o probabilitate de 50% ca Grecia să părăsească zona euro. Economia elenă ar putea să se scufunde

    “În acest moment, suntem la o bifurcaţie de drumuri şi cred că ambele variante sunt posibile”, a afirmat Soros într-un interviu pentru Bloomberg, referindu-se la posibilitatea ca Grecia să iasă din zona euro.

    “Poţi să continui să o împingi înapoi la infinit”, prin plata dobânzilor fără ştergerea datoriei, a afirmat Soros, însă “nu va exista niciun surplus, întrucât economia Greciei se scufundă”.

    Miliardarul american consideră că negocierile dintre premierul grec Alexis Tsipras şi creditorii internaţionali ai Greciei ar putea să se încheie cu un eşec, ducând astfel la ieşirea ţării din zona euro.

    “Acum este un joc în care doar înfrângerea mai este o posibilitate şi cea mai bună opţiune este să o scoată la capăt într-un fel sau altul. Grecia este o problemă care a fost gestionată prost de toate părţile de la început”, a declarat Soros.

    Tsipras s-a întâlnit luni seară cu cancelarul german Angela Merkel la Berlin, pentru a discuta despre situaţia Greciei. În urma întrevederii, premierul elen a declarat că a avut “discuţii pozitive” cu Merkel, în timp ce cancelarul german a afirmat că Grecia trebuie să rămână în Europa şi că Germania tratează toate statele din zona euro în mod egal.

    Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. Creditorii Greciei au condiţionat însă continuarea programului de bailout de adoptarea unor reforme concrete de către guvernul elen în sensul limitării cheltuielilor bugetare.

    În acest context, preşedintele Parlamentului European Martin Schulz a declarat marţi că se aşteaptă ca un nou acord între Grecia şi creditorii săi să fie încheiat în cursul acestei săptămâni, “pentru a putea debloca cea mai urgentă finanţare”.

    De asemenea, un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena a anunţat tot marţi că Grecia va prezenta partenerilor din zona euro un plan cu reforme concrete “cel mai târziu luni”.

    Îngrijorările privind incapacitatea guvernului de a plăti salariile şi pensiile în această lună, precum şi posibilitatea ca Grecia să rămână fără lichidităţi până la finalul lunii aprilie au crescut în ultima perioadă, în lipsa unui acord definitiv între guvernul de la Atena şi creditorii săi externi.

     

  • Camera Reprezentanţilor din SUA a votat în favoarea trimiterii de arme Kievului

    Rezoluţia a fost aprobată cu 348 de voturi pentru şi 48 împotrivă. Votul creşte presiunea asupra lui Obama, criticat deja pentru lentoarea cu care a acţionat în această criză, relatează Euronews, în pagina electronică.

    “Din nefericire pentru ucraineni şi pentru securitatea internaţională, preşedintele Obama a ales lipsa de acţiune în numele deliberării nesfârşite”, a declarat Ileana Ros-Lehtinen, congresmen republican de Florida, adresându-se Camerei Reprezentanţilor.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a cerut arme şi tehnologie de la Statele Unite.

    Administraţia Obama a declarat că preşedintele încă analizează această cerere, aşteptând să vadă dacă acordurile internaţionale care au condus la armistiţiul din februarie sunt implementate.

     

  • Studentul care a transformat robinetul într-o operă de artă. În plus, economiseşte şi apa

    Sigur că economia este doar rezultatul calculelor şi se poate dovedi relativă, pentru că oamenii vor fi tentaţi, în cazul în care robinetul tânrului designer va ieşi pe piaţă, să-l folosească mai mult timp, pentru a privi modelele formate din jeturi de apă.

    sursa: https://www.behance.net/gallery/22614295/Swirl
     

  • Percheziţii în Bucureşti şi patru judeţe, într-un dosar de evaziune de peste şapte milioane de euro

    Poliţia Română arată, într-un comunicat de presă, că au loc 34 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Bihor, Ilfov, Dolj şi Covasna, la locuinţele unor persoane suspectate de mai multe infracţiuni de evaziune fiscală şi la sediile sociale ale societăţilor administrate de acestea.

    Anchetatorii vor duce la audieri 16 reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, pe numele cărora au fost emise mandate de aducere.

    “Din cercetări a reieşit că, în perioada 2013-2015, 16 persoane, în calitate de reprezentanţi legali ai 18 societăţi comerciale, ar fi format un circuit infracţional evazionist, pentru eludarea obligaţiilor fiscale, în care ar fi fost angrenate societăţile comerciale controlate de ei în mod direct sau prin persoane interpuse”, a precizat sursa citată.

    Reprezentanţii celor 18 firme ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive de achiziţie a unor produse electronice, în valoare totală de peste 35 de milioane de euro, fără a achita obligaţiile fiscale şi TVA.

    Prejudiciul produs bugetului de stat a fost estimat de anchetatori la peste şapte milioane de euro.

    La percheziţii participă peste 150 de poliţişti de la Poliţia Capitalei şi de la inspectoratele de poliţie judeţene Bihor, Ilfov, Dolj şi Covasna, acţiunea fiind sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.

    Dosarul este instrumentat de poliţiştii de la IPJ Bihor, sub supravegherea Parchetului Tribunalului Bihor.

  • Barack Obama şi Hillary Clinton au avut o întâlnire privată la Casa Albă

    Casa Albă a precizat că foştii rivali deveniţi colegi au discutat mai multe subiecte, timp de aproximativ o oră, relatează Associated Press.

    Obama şi Clinton s-au întâlnit de mai multe ori de când fostul secretar de Stat a părăsit administraţia în 2013. Însă întâlnirea de luni a avut loc în contextul în care Clinton se pregăteşte să lanseze o nouă campanie prezidenţială.

    La scurt timp după ce Casa Albă a confirmat întrevederea, Clinton a postat un mesaj pe Twitter lăudând legislaţia în domeniul sănătăţii promovată de Obama şi prevederile sale care îi vizează pe tineri şi pe cei care deja au probleme de sănătate. Într-o referire ironică la republicanii care nu sunt de acord cu legea, ea a scris: “Respingeţi aceste lucruri? Îmbrăţişaţi-i!”.

    Pentru a-şi sublinia punctul de vedere, Clinton a postat o fotografie mai veche cu ea şi Obama în timp ce se îmbrăţişau.

  • Dolarul şi francul elveţian ar putea trece de 5 lei în 2015, în timp ce cursul leu-euro va rămâne stabil

    Francul a început raliul în ianuarie, cotaţia dintre leu şi moneda elveţiană atingând valori record după ce banca centrală a Elveţiei a renunţat la plafonul de 1,2 franci pentru un euro. Francul elveţian a crescut atunci cu peste 20% în numai câteva zile, iar cursul a atins un vârf de aproape 4,6 lei/franc elveţian în a doua jumătate a lunii ianuarie. Ulterior, cotaţiile au scăzut spre 4,1 lei, dar cursul este în continuare cu circa 12% peste nivelul din decembrie. Debitorii în franci suportaseră deja o apreciere a monedei elveţiene cu 60% la începutul crizei, iar mulţi au ajuns să plătească acum rate duble faţă de cele ini-ţiale.

    Primăvara a venit cu un nou episod de volatilitate pe piaţa valutară. Dolarul a început să accelereze în martie, cursul trecând  în premieră peste pragul de 4 lei/dolar. Faţă de acum un an moneda americană a câştigat 30%. Dolarul se mai ap-ropiase de pragul de 4 lei şi la jumătatea lunii ianuarie, dar atunci nu a reuşit să treacă peste acest nivel, iar în săptămânile următoare chiar a consemnat o tendinţă de depreciere. În martie însă, dolarul a urcat puternic şi a depăşit până şi francul elveţian la cursul BNR.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, cea mai mare parte fiind în euro. În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Stocul creditelor în valută acordate persoanelor fizice era în noiembrie de echivalentul a 62 mld. lei (14 mld. euro), din care aproape 84% erau împrumuturi acordate în euro şi 15,7% reprezentau finanţările în franci elveţieni, potrivit datelor BNR. Creditele în dolari americani reprezentau numai 0,5%.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în valută, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză.
    Raiffeisen Bank anticipează un curs de 4,45 lei/euro pentru jumătatea acestui an şi de 4,40 lei/euro pentru sfârşitul anului. Cotaţia leu/franc va rămâne în jurul pragului de 4, în timp ce cursul leu/dolar ar urma să ajungă în iunie la 4,45, iar în de-cembrie la 4,9 lei/dolar, în viziunea Raiffeisen Bank. „În scenariul nostru de bază ne aşteptăm la o evoluţie stabilă a cursului leului faţă de euro. Cu toate acestea, episoadele de volatilitate sunt foarte posibile, generate atât de factori externi, cât şi interni“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Pe plan intern, eventualele tensiuni la nivel politic şi în relaţia cu FMI/CE ar putea crea volatilitate în pieţele financiare lo-cale. În particular, materializarea propunerilor recente legate de noul Cod fiscal ar putea atrage deraierea şi de jure a acor-durilor cu FMI/CE, şi în mod special o reacţie negativă din partea Comisiei Europene. Factorii externi sunt legaţi de evoluţia evenimentelor din Grecia şi Ucraina, dar şi de modul cum FED-ul american va gestiona procesul de normalizare a dobânzilor în SUA, în opinia economistului-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşteptările BCR sunt pentru un curs leu/euro tranzacţionat în jurul unei valori medii de 4,45, iar grupul Erste anticipează pentru sfârşitul anului un curs EUR-CHF în jur de 1,13 şi un curs EUR-USD în jur de 1,04, ceea ce sugerează rate de schimb potenţiale pentru leu/franc şi leu/dolar: respectiv 3,94 şi 4,28, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.
    „Episoadele de volatilitate cred că sunt posibile şi vor fi cauzate mai degrabă de evoluţiile din regiune, precum cele legate de relaţia Greciei cu zona euro sau de Ucraina.

    Devalorizarea leului faţă de franc şi dolar influenţează diferit actorii economici. Astfel, cei care au credite în franci şi dolari vor avea rate de plată în creştere, în această categorie intrând şi România pentru obligaţiunile denominate în dolari. În ceea ce priveşte comerţul exterior, impactul major va veni din partea aprecierii dolarului care va face importurile de hidrocarburi mai scumpe, iar exporturile spre SUA, Orientul Mijlociu sau Asia, de obicei denominate în dolari, mai competitive“, susţine Radu Crăciun.

    În scenariul macrofinanciar central, Banca Transilvania previzionează o medie anuală pentru cursul leu/euro de 4,42 în 2015 şi de 4,39 în 2016. „Din perspectiva termenului mediu ne aşteptăm la o apreciere uşoară a leului în raport cu moneda unică europeană, pe fondul intrării economiei interne într-un nou ciclu investiţional, cu impact asupra direcţiei de circulaţie a fluxurilor financiare internaţionale“, spune Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
     

  • Explozia pieţei suplimentelor alimentare, văzută de doi antreprenori: “Dacă s-ar respecta regulile, jumătate dintre concurenţi ar dispărea”

    „Nu ne-am dorit niciodată şi nici nu ne dorim să dăm boomuri. Nu vrem să investim pe termen scurt şi să scoatem profit tot pe termen scurt.“ Aşa rezumă cei doi antreprenori ultimul deceniu în care au dus afacerea Secom de la zero la 107 angajaţi şi vânzări de peste 10 milioane de euro pe an din importul şi distribuţia de suplimente alimentare.

    Cei doi au intrat în business încă din studenţie, când s-au şi cunoscut, şi au decis să construiască îm-preună o afacere, ajunsă astăzi la o cotă de piaţă de circa 5%. Au contactat producătorii din Statele Unite ale Americii şi alte ţări şi au adus în România tratamente complementare, menite să sprijine terapia pentru pacienţii cu probleme de sănătate. „Suntem prima companie din România care a adus pe piaţă ciupercile medicinale şi alte ingrediente unice şi ne-am extins an de an portofoliul aducând produse pe care piaţa nu le avea.

    În 2004, piaţa ştia doar de echinacee, propolis, păpădie“, spune Lucia Costea. Din 2008, Secom a dez-voltat o echipă de reprezentanţi medicali care să promoveze produsele din portofoliu la medici şi farma-cişti, dat fiind că informaţiile despre suplimentele alimentare importate de companie lipseau, la fel ca şi cererea. Cei doi nu sunt interesaţi de exit, deşi admit că fondurile de investiţii i-au căutat în ultimii ani ca să afle dacă ar ceda parţial sau total businessul.

    Lucia şi Andrei vorbesc deschis despre felul în care şi-au dezvoltat afacerea pe o piaţă cu reguli dis-cutabile şi în care cei mai mulţi rivali au depăşit demult limitele competiţiei corecte. În prezent, suplimen-tele care au în componenţă doar vitamine şi minerale primesc pentru punerea pe piaţă un aviz de la Ministerul Sănătăţii, însă cele care conţin cel puţin o plantă în compoziţie sunt avizate de Institutul de Bioresurse Alimentare, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii. „Oferta din piaţă este mult mai mare faţă de 2008 şi a explodat nu neapărat pe seama cererii consumatorului, ci pe baza unor observaţii ale diverselor companii că ar fi un sector care s-ar dezvolta.

    Doar că, în România, cererea nu s-a dezvoltat în acelaşi ritm cu oferta“, spune Andrei Costea. În ciuda stocului de produse existent în farmacii şi pe internet, consumatorul român priveşte circumspect anumite suplimente şi efectele rapide promise de către producătorii acestora. „Fitoterapia şi industria suplimentelor alimentare erau până nu demult asociate cu practici dubioase, populare, de vrăjitorie. Nu am auzit vreo ştire pozitivă despre piaţa asta.

    Mulţi încearcă să fure prin practici înşelătoare sau alte practici comerciale incorecte. Am văzut reclame care promit că vor creşte imunitatea de două ori, lucru care este imposibil.“ Legislaţia permisivă şi lipsa unor instrumente clare de reglementare şi de monitorizare sunt, potrivit antreprenorilor, un obsta-col general în dezvoltarea acestei pieţe. „În capsula respectivă puteţi pune şi pământ sau iarbă de la noi din curte şi apoi să o vindeţi în mii de farmacii.

    Pe baza acelui produs, teoretic, se elaborează documente de laborator cu care mergeţi la Institut (de Bioresurse Alimentare – n.r.), loc în care nimeni nu îl verifică, ci se validează doar documentele. Iar de mâine îl puteţi vinde. Chiar şi ei sunt supăraţi că nu pot face mai mult, însă asta e legea.“ Vidul legislativ a făcut ca piaţa românească a suplimentelor alimentare să fie dominată de sute de produse vândute cu sloganuri mincinoase, unele neavizate sau avizate ilegal, dar şi de produse avizate legal dar care conţin alte substanţe decât cele pentru care s-a obţinut avizul.

  • Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în februarie cu 3,7% anualizat

    “Soldul creditului neguvernamental în lei acordat de instituţiile de credit s-a majorat la 28 februarie 2015 cu 7,1% (6,7% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014 pe seama majorării cu 16,5%(16% în termeni reali) a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, în timp ce componenta în valută exprimată în lei s-a diminuat cu 10,8% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,6%)”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Faţă de ianuarie 2015, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,1% (-0,4% în termeni reali) până la nivelul de 210,22 miliarde lei. Creditul în lei s-a majorat cu 0,7% (0,3% în termeni reali), în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 0,5%).

    Creditul guvernamental a crescut în februarie, comparativ cu ianuarie, cu 5%, până la 91,17 miliarde lei, şi cu 8,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au redus cu 0,6% în februarie faţă de ianuarie, până la nivelul de 228,8 miliarde lei.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 0,2%, până la 87,21 miliarde lei. La 28 februarie 2015, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 6,5% (6% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014.

    Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 2,6%, până la 63,53 miliarde lei. La 28 februarie 2015, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 7,7% (7,3% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014.

    Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 0,2%, până la nivelul de 78,07 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 0,3 %, până la 17,59 miliarde euro).

    Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 3,2% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 4,6%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 4,6 % (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 6%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 0,5% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au majorat cu 1,9%).