Tag: romania

  • Beuran, medicul care l-a operat pe Hayssam: Revenirea lui în ţară este o dovadă că medicina este foarte bună în România

     “Este dovada că medicina românească este foarte bună. Dovada că medicii români şi-au făcut meseria profesionist. Eu l-am operat pe Omar Hayssam, intervenţia chirurgicală fiind filmată de cei cărora conducerea Administraţiei Penitenciarelor le-a dat aprobare”, a spus Mircea Beuran.

    El a adăugat că, în calitate de chirurg, s-a ocupat strict de operaţie, dar îngrijirile i-au fost acordate în Spitalul Penitenciar şi la Institutul Oncologic.

    “El a fost operat de mine, dar îngrijirile i-au fost date în Spitalul Penitenciar şi la Oncologie. Operaţia s-a realizat în prezenţa celor pe care conducerea penitenciarelor i-a lăsat să filmeze. Faptul că este viu este dovada că medicina românească este foarte bună”, a mai spus Beuran.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul procuror general Botoş, despre cazul Hayssam: Mă bucur că instituţiile şi-au făcut datoria şi se reintră în legalitate

     “Mă bucur că instituţiile statului şi-au făcut datoria şi că se reintră în legalitate. Alt comentariu nu am de făcut”, a spus Botoş.

    Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române, vineri dimineaţă, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea, precizând ulterior că acesta se află în arestul Poliţiei, fiind predat poliţiştilor la ora 6.40.

    “Omar Hayssam se află în custodia Poliţiei Române. Acesta a fost introdus într-un Centru de Reţinere şi Arest Preventiv al Poliţiei Române pe baza celor trei mandate de executare a pedepsei cu închisoare emise pe numele său”, se arată, de asemenea, într-un comunicat de presă al IGPR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: În România nu avem bănci “too big to fail”, dar avem bănci mari pentru economia românească

     “E nevoie de ieşirea ordonată a instituţiilor din piaţă, în special a celor mari, «too big to fail». Şi în acest plan suntem martorii unei schimbări de paradigmă. Deşi instrumentele de preluare de active cu asumare pasive sau de bancă punte au existat, ele nu pot rezolva problema principală a băncilor «too big to fail». Din fericire, în Romania nu avem bănci foarte mari pentru a falimenta, comparativ cu cele internaţionale. Unele sunt mari comparativ cu economia românească. Noul cadru european va introduce recapitalizarea internă”, a spus Isărescu.

    Cele mai mari bănci în funcţie de active sunt BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi Unicredit Ţiriac.

    Şeful băncii centrale a arătat că una lecţiile crizei o reprezintă riscul falimentului unei instituţii de credit foarte mari, care poate să afecteze atât stabilitatea financiară cât întreaga economie a unei ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta crede că România poate avea creştere economică peste 1,6% după un avans cu 2,4% la şase luni

     La sfârşitul lunii iulie, Executivul va efectua prima rectificare a bugetului din acest an.

    Comisia Europeană anticipează că economia României va creşte cu 1,6% în acest an, în linie cu estimările FMI şi ale Guvernului, şi cu 2,2% anul viitor. FMI estimează o creştere de 2% pentru 2014.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câmpeanu: IMM-urile sunt soluţia pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. Multinaţionalele angajează doar tinerii foarte bine pregătiţi

     “O problemă din ce în ce mai gravă este şomajul în rândul tinerilor. O soluţie pentru această problemă o reprezintă IMM-urile, care pot asigura locuri de muncă pentru toţi tinerii care vor să muncească în această ţară. Multinaţionalele angajează în general doar «vârfurile», tinerii foarte bine pregătiţi”, a spus Câmpeanu, la o lansarea Cartei Albe a IMM-urilor.

    Ea a arătat că sunt anumite zone unde şomajul în rândul tinerilor ajunge la 25%.

    În acelaşi timp, ministrul Muncii a precizat că există în prezent o serie de programe naţionale sau finanţate din fonduri externe prin care firmele sunt încurajate să angajeze tineri.

    “Banca Europeană pentru Investiţii a hotărât să ajute toţi intreprinzătorii din IMM-uri cu facilităţi pentru angajarea tinerilor. Bugetul alocat pentru acest program este de 6 miliarde de euro. Trebuie să vedem cum încasăm aceşti bani în 2014 pentru că va fi o concurenţă foarte mare pentru atragerea fondurilor”, a spus Câmpeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Următorul acord cu FMI va fi convenit până în toamnă, cu o valoare între 3-5 miliarde euro

     Ponta a afirmat, într-un interviu acordat la Bucureşti agenţiei Bloomberg, că noul acord va ajuta la reducerea costurilor de finanţare şi va sprijini moneda naţională.

    Termenii noului acord se vor concentra pe consolidarea companiilor de stat şi pe menţinerea disciplinei fiscale, a mai spus premierul.

    “Va fi un acord îmbunătăţit…Nu vom avea un acord foarte detaliat, ca în trecut”, a declarat Ponta.

    El a adăugat că scăderea costurilor de finanţare ale statului român va continua după încheierea noului acord cu FMI şi că BNR va reduce, probabil, dobânda de politică monetară, aflată în prezent la minimul record de 5%.

    “Cea mai mare provocare pentru România în acest moment este finanţarea, având în vedere că băncile sunt mai restrictive”, a spus oficialul român.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Magnet pentru investitorii străini: vinul românesc îi îmbată pe milionarii Europei

    Investiţiile în domeniul viticol s-au bazat pe doi piloni: oportunitatea generată de atragerea fondurilor europene, domeniul viticol fiind singurul din agricultură care a luat integral banii puşi la dispoziţie, şi pasiunea pentru vin a investitorilor.

    Cei nou intraţi au ţintit segmentul superior de preţ, ocolind zona cu preţuri mici, căzută în dizgraţie, dar care în trecut a asigurat supravieţuirea marilor jucători. Mai mult chiar, acum în piaţă un nou concept îşi face loc, cel de „boutique winery„, care conturează şi mai mult ideea de nişă în domeniu.

    „Crama Bauer este cea mai nouă «boutique winery» lansată în România, fiind situată în podgoria Drăgăşani, din judeţul Vâlcea. Lansarea vinurilor a avut loc la sfârşitul lunii aprilie”, spune oenologul Oliver Bauer, cel care dezvoltă crama ce-i poartă numele.

    De origine germană, Bauer a venit pentru prima dată în România în 2003, atunci când proprietarii au decis să relanseze Crama Ştirbey, şi să relanseze pe piaţă, după o pauză de 50 de ani, vinurile altădată apreciate de curţile regale din Europa. Aşa a ajuns Oliver Bauer să cunoască şi să vinifice soiurile româneşti precum Crâmpoşie, Tămâioasă Românească, Novac şi Negru de Drăgăşăni.

    În toată această perioadă a fost cel care şi-a pus amprenta asupra vinurilor descendenţilor familiei princiare Ştirbey, primul brand lansat de aceştia fiind Prince Ştirbey. Istoria familiei în domeniul viticol se întinde pe o lungă perioadă, familia Ştirbey deţinând în secolul XVIII domenii viticole în podgoria Drăgăşani.

    Oliver Bauer a intuit potenţialul vinurilor româneşti şi a decis să-şi înceapă propria afacere, iar pentru cea de-a zecea recoltă a vinificat trei soiuri: Sauvignonasse, Sauvignon Blanc şi Crâmopoşie selecţionată. „Am venit în România acum 10 ani, ca oenolog la Crama Ştirbey. Încă de atunci m-am îndrăgostit de dealurile podgoriei Drăgăşani şi am fost convins de potenţialul soiurilor româneşti.

    Acum, împreună cu soţia mea, Raluca, împinşi de pasiunea pe care o avem pentru vinuri de calitate, am început investiţia într-o cramă mică, pe vârful unui deal pitoresc din mijlocul podgoriei Drăgăşani. Vom lăsa creativitatea naturii să îşi urmeze cursul, transformând strugurii sănătoşi, din parcele vechi, muncite cu pasiune şi respect pentru natură, în vinuri cu caracter unic„, spune Oliver Bauer. 

    Proiectul este încă la început iar investiţiile mari abia de-acum urmează, în linia de producţie şi amenajare, şi Bauer nu doreşte să ofere mai multe informaţii despre sumele implicate de această investiţie. Crama a fost creată în aşa fel încât să permită vinificaţia unor cantităţi mici de vin, ce provin de pe parcele pe măsură.

  • Băsescu: Vizitele la Beijing sau Moscova, motivate economic. Nu ne schimbăm politica externă

     Întrebat de jurnaliştii moldoveni despre unele afirmaţii recente din presa apropiată de Kremlin referitoare la această schimbare în politică externă românească, Băsescu a răspuns că un argument ferm referitor la faptul că România nu face astfel de modificări “de la o zi la alta” este existenţa bazelor militare americane pe teritoriul românesc şi dezvoltarea proiectului scutului antirachetă.

    “Trebuie să înţelegeţi că România nu este o ţară izolată care trăieşte numai în Uniunea Europeană sau numai în NATO. Ne dezvoltăm relaţiile şi ne consolidăm relaţiile în toate direcţiile, către toate punctele cardinale. Cu certitudine, dacă priviţi relaţia româno-chineză, este o excelentă relaţie politică la nivelul cooperării instituţiilor internaţionale, dar şi la nivel bilateral, dar economic este o relaţie în care România are un deficit foarte mare. În relaţia comercială este un deficit de 2,1 miliarde de euro”, a afirmat Băsescu în conferinţa de presă după întâlnirea cu omologul său moldovean, Nicolae Timofti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Dacă investitorii străini citesc presa română, probabil că ar fugi din România

    “Cred că suntem singura ţară în care toţi şefii marilor instituţii financiare internaţionale – Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, BEI, BERD – au fost la Bucureşti pe la începutul anului, au dat un mesaj de credibilitate şi de soliditate a României, de potenţial de dezvoltare şi ăsta e un lucru pe care investitorii străini vor să-l audă şi vor să-l audă de la asemenea persoane, altfel dacă citesc presa română, probabil că ar fugi din România, însă în momentul în care marile instituţii internaţionale arată că România şi-a terminat cu bine un acord, că are posibilitate de dezvoltare în continuare…”, a spus Ponta în şedinţa de guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Băsescu, întâmpinat la Chişinău cu mici manifestaţii pro şi contra unirii

     Şeful statului român a fost întâmpinat de Nicolae Timofti pe Bulevardul din faţa Reşedinţei sale de Stat, cu ceremonial militar, însă la cele două capete ale străzii au avut loc manifestaţii ale unor mici grupuri care au scandat lonzici pro Băsescu şi pro România, iar pe de altă parte împotriva preşedintelui Băsescu şi a unirii celor două ţări.

    Grupul de manifestanţi unionişti era constituit din circa 25-30 de persoane, cu steaguri tricolore româneşti. Manifestanţii au strigat “Băsescu, Băsescu!”, “Unire, Unire!”, “România!”.

    Ceilalţi manifestanţi au scandat împotriva preşedintelui Băsescu şi “Jos Unirea!”, grupurile dispersându-se după intrarea celor doi oficiali în Reşedinţa preşedintelui moldovean.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Băsescu şi Timofti au convorbiri tete-a-tete, care vor fi urmate de convorbiri cu participarea celor două delegaţii, iar în jurul orei 11.30 este programată o conferinţă de presă comună a celor doi şefi de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro