Europa este aproape de naufragiu în ceea ce priveşte reducerea şomajului în rândul tinerilor, scrie Der Spiegel. În timp ce eforturile guvernului german au rămas în mare măsură simbolice, liderii statelor din sud preferă să perpetueze situaţia actuală, pentru a nu aliena electoratul în vârstă.
Cu diplomă în relaţii internaţionale, master la Bremen şi experienţă la ministerul elen de externe şi Ambasada Greciei de la Berlin, Stylia Kampani (23 de ani) a obţinut un internship neplătit la prestigiosul cotidian Kathimerini, în Atena. Tânăra nu ştie la ce să se aştepte după încheierea stagiului de practică. „Bună întrebare. Nu ştiu. Prietenii mei nu cred că avem un viitor sau că vom putea duce o viaţă normală. Acum patru ani nu se punea problema de aşa ceva“, comentează Kampani, intervievată de Der Spiegel.
Patru ani au trecut de la apariţia crizei datoriilor de stat din zona euro. În această perioadă, Grecia a aprobat mai multe pro-grame de austeritate, ale căror consecinţe au fost resimţite cel mai dur de tineri. Rata şomajului în rândul tinerilor din Grecia a depăşit 50% de aproape un an. Situaţia este la fel de îngrijorătoare în Spania, Portugalia şi Italia. Europa îşi formează o gen-eraţie pierdută, iar politicienii nu par să aibă habar cum să reacţioneze.
În loc de a lansa programe de educare şi training pentru a pregăti tinerii pentru o viaţă în câmpul muncii după depăşirea crizei economice, elitele politicii de pe continent preferă să poarte dueluri ideologice. Au existat apeluri la Comisia Europeană pentru adoptarea unor programe tradiţionale de stimulare a economiei, însă guvernele statelor puternic îndatorate din sud au preferat să acorde mai multă atenţie electoratului în vârstă, în timp ce ţările-creditor din nordul Europei s-au opus oricărei măsuri care le-ar fi costat bani.
Astfel, Europa a pierdut timpul. La începutul lunii mai, statisticile oficiale au tras un semnal de alarmă: şomajul în rândul tin-erilor din Grecia a atins 60%. Dintr-o dată, liderii europeni au remarcat urgenţa. Tinerii şomeri vor fi vedetele summit-ului UE din luna iunie. Noul premier al Italiei, Enrico Letta, a cerut ferm ca lupta împotriva flagelului să devină „o obsesie“ a UE.
În ultimele săptămâni şi-au făcut apariţia diverse măsuri, programe şi planuri. Spre exemplu, Germania a promis că va crea 5.000 de locuri de muncă pentru tinerii şomeri spanioli. În Italia se pregăteşte un plan de „cedare a ştafetei“ între generaţii: an-gajaţii în vârstă, care se apropie de pensionare, ar urma să cedeze o bună parte din orele de lucru către colegi mai tineri, pe care să îi ajute ca mentori, cu subvenţionarea de la bugetul de stat a contribuţiilor sociale cedate. Franţa a introdus stimulente de natură fiscală, practic deduceri de taxe, pentru firmele care angajează tineri şi, în acelaşi timp, nu dau afară angajaţii trecuţi de 57 de ani.
Eficacitatea proaspetelor planuri nu poate fi încă judecată, însă promisiunile anterioare de combatere a şomajului în rândul tinerilor nu s-au materializat.
În februarie, Consiliul European a adoptat suplimentarea bugetului alocat pentru această cauză cu 6 miliarde euro până în anul 2020, alături de o garantare simbolică a locurilor de muncă. Însă statele membre încă nu s-au înţeles cum ar trebui chel-tuiţi banii, astfel că acţiunile efective vor întârzia cel puţin până în 2014.
Un alt plan, adoptat recent de Franţa şi Germania, rămâne de asemenea, pentru moment, învăluit în incertitudine. Cele două super-puteri europene vor să încurajeze angajatorii din sudul Europei să deruleze programe de training pentru tineri cu finanţare de la Banca Europeană pentru Investiţii. Planul ar trebui prezentat în detaliu la sfârşitul lunii mai.
În Germania, eforturile de combatere a crizei tinerilor s-au limitat până în prezent la recrutarea de angajaţi bine pregătiţi din Grecia, Spania şi Portugalia. Însă politicienii au realizat recent, alarmaţi, că şomajul ridicat de la Atena sau Madrid reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei şi ar putea fi începutul sfârşitului pentru zona euro.
„Avem nevoie de un program pentru a elimina şomajul în rândul tinerilor în sudul Europei. Barroso nu a reuşit să facă asta. Este un scandal fără precedent“, comentează fostul cancelar al Germaniei Helmut Schmidt.
Economiştii consideră de asemenea că Europa ar trebui să acţioneze decisiv pentru soluţionarea problemei, măcar în al doisprezecelea ceas.
„Perspectivele pe termen lung ale tinerilor în ţările afectate de criză sunt extrem de sumbre. Situaţia creşte riscul radicalizării unei întregi generaţii. Este o greşeală din partea politicienilor să recunoască problema, dar să nu acţioneze pentru atât de mult timp“, spun economiştii germani Joachim Müller şi Michael Häther.
Wolfgang Franz, fostul preşedinte al Consiliului german de experţi pentru evaluarea dezvoltării macroeconomice, think-tank-ul care consiliază guvernul de la Berlin, consideră că este nevoie de „abordări neconvenţionale“ pentru a combate atât şomajul în rândul tinerilor, cât şi consecinţele pe termen lung ale fenomenului.
Astfel, 25 de tineri spanioli (18-25 de ani) vor primi un stagiu de training de un an la BMW, a declarat miercuri pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung directorul de resurse umane al BMW, Milagros Caina-Andree, informează The Guardian.
“Vor fi introduşi în cultura germană, probabil vor fi găzduiţi de o familie BMW şi vor lucra în dezvoltare, vânzări, marketing sau un alt domeniu. După aceea, aceşti tineri vor pleca acasă sau vor putea rămâne aici”, a afirmat ea.
Reprezentantul BMW a adăugat că, dacă va avea succes, programul ar putea fi extins şi către alte ţări, precum Italia sau Grecia.
“Vrem să dăm ceva înapoi acestor ţări, unde ne vindem maşinile”, a spus oficialul BMW.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Grupuri de tineri au început atacul în suburbiile din Stockholm, devastând magazine şi şcoli, în ciuda apelurilor la calm ale premierului Fredrik Reinfeldt. Violenţele au pornit de la uciderea de către poliţie la 13 mai, într-o suburbie a capitalei, a unui cetăţean de 69 de ani care avea asupra lui o macetă, ceea ce a stârnit vechile resentimente ale tinerilor contra brutalităţii poliţiei, iar revoltele s-au extins în suburbiile sărace, locuite îndeosebi de imigranţi. Presa a relatat că bărbatul ucis ar fi fost un imigrant portughez, însă informaţia n-a fost confirmată oficial.
Sâmbătă spre duminică a fost prima noapte ceva mai calmă în capitală, potrivit Reuters, după o săptămână de vandalism susţinut şi incendieri de maşini, şcoli şi sedii ale poliţiei. În schimb, incendierile şi atacarea cu pietre a poliţiştilor care încearcă să menţină ordinea s-au extins în alte oraşe – Orebro, Linkoping, Uppsala.
În ciuda reputaţiei Suediei de economie bogată, eforturile statului de a integra fluxurile de imigranţi veniţi din Turcia, Orientul Mijlociu sau Somalia n-au dat rezultatele aşteptate, astfel încât în rândurile acestora, şomajul ajunge la 16%, iar sărăcia şi excluziunea socială în rândul tinerilor proveniţi din familii de imigranţi sunt probleme din ce în ce mai grave. Că acest gen de probleme nu aparţin numai societăţii suedeze şi cât de mare e potenţialul lor exploziv s-a văzut din plin în Franţa în 2005 sau Marea Britanie în 2011.
Cei mai mulţi dintre managerii prezentaţi în cataloage de-a lungul anilor au „ars„ etape, în comparaţie cu mulţi dintre colegii din şcoală sau cu colegii din alte ţări. Adaptarea economiei de piaţă, practicile capitaliste şi rigorile multinaţionalelor au fost pentru mulţi dintre aceşti tineri o veritabilă şansă, o trambulină pentru evoluţia în structurile companiilor. „Este senzaţional să vezi cum pleacă o piaţă de la zero, cum unii se nasc şi cresc, iar alţii mor”, spunea unul dintre tinerii manageri prezentaţi în catalog, unde media de vârstă se plasează la puţin peste 35 de ani.
Muncă multă, completarea studiilor şi un dram de noroc par a fi punctele de convergenţă din carierele celor mai mulţi. Şi de la an la an tot mai mulţi dintre cei aflaţi în paginile catalogului „100 Tineri Manageri de Top” au experienţă câştigată pe pieţe din străinătate. Peste hotare au cunoscut noi modele de lucru pe care apoi au încearcat să le adapteze la specificul pieţei româneşti. „Nu putem aplica un şablon – fie el ca la francezi şi englezi – şi apoi să tăiem în jur, dar este un punct de plecare care poate fi adaptat„, spune un alt tânăr manager din ediţia 2013 a catalogului.
Mai trebuie spus şi că mulţi dintre cei care au fost prezentaţi în ediţiile anterioare au avut evoluţii profesionale spectaculoase, care confirmă faptul că alegerile noastre au fost corecte. Un exemplu este Adina Pascu, care a lăsat conducerea fabricii P&G de la Timişoara pentru a deveni director general al celei mai mari fabrici din Europa a Procter & Gamble. Sau Călin Drăgan, cel mai puternic executiv român din lume, aflat de numai câteva luni la conducerea unei companii japoneze mai mare decât Petrom. Şi lista nu se opreşte aici.
Business Magazin a acordat, miercuri seară la Hotel Marriott, 10 premii celor mai performanţi tineri manageri din România, aceştia regăsindu-se şi în cea de-a opta ediţie a catalogului “100 tineri manageri de top”, lansat cu acest prilej.
La numai 32 ani dar cu o vechime de peste 10 ani în SIVECO, Alexandru Coşbuc dezvoltă afacerile companiei din zona Golfului Persic. Pentru performanţe manageriale de excepţie, el a primit premiul special al juriului, format din ziarişti ai revistei Business Magazin.
“Mulţumesc pentru acest premiu, în mod egal, Business Magazin şi echipei Siveco unde lucrez încă din studenţie şi unde am avut şansa extraordinară de a participa şi ulterior de a conduce proiecte informatice majore, naţionale şi internaţionale. Echipele mari fac proiecte mari. Echipa noastră este o echipă mare, din toate punctele de vedere. Numeric, suntem peste 1.000 de oameni. Din punct de vedere valoric, măsura e dată de proiectele noastre de informatizare în 26 de ţări. Sunt mândru că Siveco este principalul furnizor de conţinut educaţional pentru Emiratele Arabe Unite. Am început să lucrăm în Emiratele Arabe Unite în 2007, odată cu dezvoltarea portalului naţional al Ministerului Educaţiei. Apoi am câştigat licitaţia pentru dezvoltarea Bibliotecii de Conţinut Educaţional Interactiv, care astăzi are peste 7.000 de obiecte de învăţare, fiind cea mai extinsă şi atractivă colecţie de animaţii, filme, simulări, exerciţii şi experimente în limba arabă. Vom continua să ne extindem în zonă, să oferim elevilor şi profesorilor instrumente educaţionale moderne”, a declarat Alexandru Coşbuc.
Conţinutul educaţional implementat de Siveco în şcolile emirateze a fost adaptat modelului de cultură şi educaţie din Emiratele Arabe Unite. în procesul de creare şi personalizare a conţinutului educaţional, Siveco Romania a beneficiat de sprijinul şi implicarea profesorilor locali şi a departamentului IT din cadrul Ministerului Educaţiei.
Gala Premiilor Business Magazin pune în scenă, de opt ani, viziunea celor care reprezintă “valul nou”, a celor care transformă vizibil România prin energia şi creativitatea lor. Prin această iniţiativă, Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.
Siveco Romania este liderul caselor romanesti de software si unul din integratorii software de succes din Europa Centrala si de Est. Compania dezvolta si exporta solutii IT si proiecte de consultanta cu valoare adaugata ridicata catre tari din Comunitatea Europeana, Orientul Mijlociu, Africa de Nord si spatiul Comunitatii Statelor Independente.
Compania a fost înfiintata în 1992 si are peste 1.000 de angajati.
Actionarii Siveco Romania sunt Intel Capital, Polish Enterprise Fund V (fond de investitii administrat de Enterprise Investors), Siveco Netherlands B.V si Siveco Management Team.
Adresandu-se organizatiilor private si publice, Siveco Romania ofera solutii eficiente de eLearning, EAS (Enterprise Application Suite), Document Management, Business Intelligence, eHealth, eGovernment, eAgriculture si eCustoms, pentru piata nationala si internationala. Siveco Romania s-a specializat în executia de proiecte informatice de mare complexitate si amploare.
De-a lungul celor 21 ani de existenta, compania si-a construit o reputatie solida, fiind recompensata cu peste 160 de premii interne si internationale.
Siveco Romania SA este certificata ISO 9001:2008 de catre compania franceza AFNOR Groupe, una din primele 5 companii de audit din lume. Siveco Romania dezvolta parteneriate solide cu cele mai mari companii de software si hardware din lume: Intel, HP, IBM, Bull, Oracle, Microsoft etc.
“Acţionăm într-un mediu românesc şi mediul ăsta îşi spune cuvântul. Delăsarea apare la noi, indolenţa, una din marile pacoste ale comportamentului în această ţară, lucrul neterminat îl vezi în România pe la toate colţurile. Perseverenţa insuficientă, ca să nu zic altfel. Sunt delicat, de fapt, iarăşi legat de delăsare şi lipsa de perseverenţă, nu este calitatea primordială pe malurile Dâmboviţei. Nu pot să spun că în această instituţie ele nu există. Simt şi eu, fiind conducător, îţi trebuie metode diverse, ba să-i zgudui, ba să-i mai stimulezi, ba să-i mai ironizezi câteodată. Nu există o metodă uşoară de a împinge lucrurile înainte”, a declarat joi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu la seminarul “Cultura instituţională – element cheie în susţinerea performanţei” organizat de BNR.
Isărescu spune că la banca centrală se încearcă înlocuirea metodei după zicala “meseria se fură” cu metoda “dacă nu ştii, te învăţ, dacă nu poţi, te ajut, dacă nu vrei, te conving, dacă nu, te dau afară”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Business Magazin premiază în fiecare an managerii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează.
Şase dintre premiile Business Magazin pe categorii au fost oferite după cum urmează:
Tatian Diaconu – Managing Director, Immochan, premiul la categoria Alte Servicii;

Bogdan Padiu – CEO Teamnet, premiul la categoria IT&C;

Ştefan Gaibu – Director direcţia logistică Dacia, premiul la categoria Pieţe Industriale;

Dorina Dobre – Director General Recunoştintă parte a grupului Cristim, categoria Pieţe de Consum;

Oana Simon – Director General Novei Medical, Premiul pentru antreprenoriat;

Paul Ursaciuc – Vicepreşedinte Operaţiuni&IT BCR – premiul pentru Servicii Financiare

Cele patru premii speciale au fost acordate:
Costin Raiu – Director Global Research&Analysis, Kaspersky Lab;

Dani Caramihai – Acţionar Fratelli;

Alexandru Coşbuc – vicepreşedinte adjunct International Accounts & Partners, Siveco Romania.

Alina Popa – CFO Petrom;

Gala Premiilor Business Magazin pune în scenă, de opt ani, viziunea celor care reprezintă “valul nou”, a celor care transformă vizibil România prin energia şi creativitatea lor. Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.
Business Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De nouă ani evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele Business Magazin iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului Business Magazin.
Gala Premiilor Business Magazin a avut loc miercuri seară de la orele 19 la hotelul J.W.Marriott şi a fost moderată de vedeta ProTv, Amalia Enache, şi de Cristian Hostiuc, directorul editorial al Business Magazin şi Ziarul Financiar. Partenerii galei BM sunt Romtelecom, Siveco, Raiffeisen Bank şi Marsay.
19.40: Invitaţii au intrat în sală. Gala va începe în câteva minute.
19:50: Amalia Enache, gazda evenimentului vorbeşte despre reţeta tinerilor de succes: “Vă mai amintiţi cum arăta România anului 2006? Atunci apărea primul catalog 100 TINERI MANAGERI DE TOP”
20.00: Invitaţii revăd câştigătorii celor şapte ani ai galei Business Magazin – 100 TINERI MANAGERI DE TOP.
20.01: Cristian Hostiuc, director editorial al Business Magazin: Vedem istoria României din ultimii opt ani. Mi-am amintit de Iulian Dascălu, regele mallurilor, sau Raul Ciurtin de la Albalact, care încă sunt în mediu de afaceri. Alţii s-au pierdut pe drum, cum e exemplul Turabo, pe care criza l-a măturat. Revista Business Magazin scrie despre poveştile oamenilor şi brandurilor din businessul românesc. Este o mândrie că reuşim să găsim an de an tineri manageri care sunt în funcţii de conducere, pe care pariem, şi cu care ne mândrim. Ne propunem să scoatem cărţi în care să punem într-un singur loc poveştile oamenilor. Probabil că urmaşii noştri vor dori să citească despre oameni şi branduri care s-au format în România.
20.03: Ioana Mihai, editor Business Magazin: În fiecare an ne întrebăm dacă mai găsim 100 de tineri de succes relevanţi. Manageri de top există în continuare, ei cresc şi descoperim poveşti interesante, care trezesc interesul cititorilor. Ne bucurăm când vedem că tinerii în care am crezut confirmă, aduc plusuri în companiile în care activează şi că antreprenorii propuşi de noi sunt tot mai puternici.
20.05: Începe discuţia între managerii din generaţiile anterioare. Participă Cristian Sporiş, Raiffeisen Bank; Cătălin Olteanu-Heel, FM Logistic; Vlad Sterescu, CGS România.
20.08: Cristian Sporiş, Raiffeisen Bank: În viaţă sunt şi piste false, iar oamenii au plecat dintr-o bancă în alta uitându-se la salariu, dar nu au construit neapărat cariere. E important să ai o viziune şi când a oprit trenul trebuie să te urci în el. Când am apărut în ediţia din 2006 i-am arătat fiicei mele şi i-am spus -Uite-l pe tata în poză!-
20.10: Cătălin Olteanu-Heel, FM Logistic: Când am apărut în catalog am fost promovat general manager. Am un amic care spune că are o problemă cu funcţiile astea: aparent salariul creşte, dar dacă te uiţi la plata cu ora scade. ITM-ul ar trebui să ma caute în avioane sau aeroporturi. Acum toată lumea aleargă după orice ca sa supravieţuiescă. Depinde de noi să ştim când ne oprim din alergare.
20.15: Vlad Sterescu, CGS România: Am avut noroc. Am lucrat cu cei mai buni oameni şi am învăţat munca asta de la cei mai buni oameni. Ideal într-un call center este să suni de o sută de ori şi să primeşti acelaşi răspuns.
20.20: Cristian Sporiş, Raiffeisen Bank: Am îndatorat România cu 300 de milioane de euro în cele şase luni cât am fost în Guvern.
20.21: Cătălin Olteanu-Heel, FM Logistic: Norocul este să te întâlneşti cu oamenii de la care poţi să înveţi, să iei ce-i bun de la ei şi să reuşeşti să aplici. Trebuie să exportăm tinerele talente din România pentru că într-o zi ei vor fi recunoscători şi vor aduce în România cunoştinţele pe care le-au dobândit într-o altă ţară.
20.26: Vlad Sterescu, CGS România: Am fost primul angajat din call-center. Împreună cu Softwin am reuşit să formăm în România o industrie. Nu aş sfătui pe nimeni să înceapă acum o afacere de call-center. Atunci erau alte vremuri.
20.40 – Cei şase premianţi ai serii la categoria domenii de activitate sunt:
servicii financiare- Paul Ursaciuc, Vicepresedinte Operatiuni& IT la BCR ( premiul va fi acordat de Romtelecom)
piete de consum- Dorina Dobre, Director General Recunostinta parte a grupului Cristim
IT&C- Bogdan Padiu,CEO Teamnet
Piete industriale-Ştefan Gaibu, director directia logistica Dacia,
Alte Servicii -Tatian Diaconu, CEO Immochan
Antreprenoriat- Oana Simion, Director General Novei Medical
21.10 – Cele patru premii speciale ale serii au fost acordate către Costin Raiu, director Global Research & Analysis, Kaspersky Lab; Dani Caramihai, acţionar Fratelli; Alina Popa, CFO Petrom; Alexandru Coşbuc, vicepresedinte adjunct International Accounts & Partners, Siveco România.
21.30 – Business dinner. Invitaţii socializează şi se felicită pentru premiile câştigate.
“Poziţia statelor este imposibil de susţinut, deoarece din noiembrie nu vom mai avea 2,5 miliarde de euro pentru a finanţa acţiunile Fondului Social European”, a afirmat eurodeputatul conservator francez, Alain Lamassoure, negociator al Parlamentului European.
Bugetul european aprobat în februarie de liderii europeni pentru perioada 2014-2020 prevede 960 de miliarde de euro în credite de angajament şi 913 miliarde în credite de plată. O sumă de şase miliarde de euro ar trebui să finanţeze acţiuni în favoarea angajării tinerilor. Dar compromisul la care au ajuns liderii UE ar trebui să fie aprobat şi de Parlamentul European, care îl consideră insuficient.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“PREŢUL PE CARE ÎL ARE O ŢINUTĂ COMPLETĂ A UNEI PERSOANE ÎMBRĂCATE «BINE» ESTE CUPRINS ÎNTRE 4.000 ŞI 5.000 DE LEI”, observă Andrei Alecu, unul dintre proprietarii Future Fashion International, companie proprietară a francizelor Hugo Boss de pe piaţa autohtonă. În experienţa de trei ani pe care o are în conducerea celor două magazine – din Constanţa şi de pe Calea Victoriei – a observat că românii se află cu mult în urma mediei europene în ce priveşte cheltuielile pentru haine, mai ales în ce îi priveşte pe bărbaţi. Astfel, el apreciază că „domnii de la noi preferă îmbrăcămintea confortabilă, spre deosebire de doamne, dispuse să facă un efort financiar pentru a cumpăra ce le place„. La acest aspect se adaugă şi faptul că „lumea nici nu mai are bani ca acum patru-cinci ani de zile„. Aceste argumente ar putea justifica scăderea cu 10% a cifrei de afaceri a companiei, la 1,5 milioane de euro în 2012 faţă de 1,7 milioane de euro anul anterior.
Alecu spune că imaginea unui bărbat, mai ales a unuia care are tangenţe cu mediul de afaceri, este importantă în cele mai mici detalii. „Dacă eşti o persoană cu capul pe umeri, nu faci erori vestimentare„. Se consideră norocos pentru că a observat că 90% din oamenii din mediul de afaceri autohton ţin la felul cum sunt îmbrăcaţi şi urmăresc tendinţele internaţionale. „Mulţi au preluat din trucurile vestimentare de la Londra şi poartă cu un costum închis la culoare ciorapi coloraţi sau îşi fac hainele la comandă la indicaţiile unui consilier.”
ANDREI ALECU CONDUCE AFACEREA HUGO BOSS ALĂTURI DE ASOCIATUL SĂU, Adrian Matei, din 2009. „Când am deschis primul magazin eram optimişti şi ne imaginam că această criză va dura un an-doi, dar se pare că s-a extins şi va rămâne aşa.„ Cei doi au prezentat planul de afaceri germanilor în contextul în care Hugo Boss exista deja pe principala arteră a luxului din Capitală, Calea Victoriei. Ambii au avut modelele părinţilor lor: Marian Alecu, cel care timp de 16 ani a condus lanţul McDonald’s România, şi Ion Matei, proprietarul Lerida International, unul dintre primii cinci jucători de pe piaţa importului de băuturi alcoolice.
TINERII AU DESCHIS MAGAZINUL DIN PROVINCIE, IAR CONSTANŢA A FOST ORAŞUL ALES DATORITĂ POTENŢIALULUI TURISTIC ŞI APROPIERII DE GRANIŢA CU BULGARIA. După expirarea contractului celorlalţi proprietari ai francizei, tinerii au amenajat, la sfârşitul aceluiaşi an, noul magazin de pe Calea Victoriei. Investiţia iniţială pentru cele două spaţii a fost de 1,2 milioane de euro. „Nimic nu a fost făcut după iniţiativa proprie, iar magazinele arată la fel ca la Londra sau la Milano„. Printre standardele impuse se numără amenajarea vitrinelor, a luminilor, aranjamentul cravatelor din magazin sau chiar şi alegerea muzicii, aceeaşi cu cea ascultată de clienţii Hugo Boss din Londra, Paris sau Miami. Cumpărători sunt „români occidentalizaţi„ cu vârste cuprinse între 35 şi 55 de ani, cu venituri peste medie, care „cunosc brandul, ştiu ce le place şi ce li se potriveşte„. Alecu vorbeşte despre un număr de 2.000 de clienţi constanţi pe an, majoritatea oameni de afaceri. Ei trec pragul magazinelor ce sunt
împărţite într-un mod atipic pentru piaţa autohtonă, dar specific numelui Hugo Boss: 60% dintre produse sunt destinate bărbaţilor, iar diferenţa femeilor.