BusinessMagazin

Tag: online

  • Antalya, Rhodos, Creta şi Santorini, printre destinaţiile de vacanţă preferate de români în 2015

    Turiştii români au început să îşi planifice şi să achiziţioneze vacanţele estivale încă din prima lună a anului, datorită discount-urilor oferite prin pachetele early booking, potrivit agenţiei de turism online Paravion.ro. Cele mai cumpărate destinaţii pe acest portal sunt Antalya, Rhodos, Creta (Chania) şi Santorini, cu servicii şi cazare premium în hoteluri de 4-5 stele.

    Conform reprezentanţior agenţiei, pachetele early booking oferă discount-uri  din partea tur-operatorilor şi hotelierilor cu până la 35% mai ieftine faţă de preţul normal de achiziţie, comparativ cu alte oferte speciale sau last minute-uri, care oferă reduceri limitate pe anumite destinaţii, hoteluri şi date de plecare.

    În cazul Paravion.ro, vacanţele early booking sunt între 10% şi 35% mai ieftine faţă de  preţul normal de achiziţie şi se adresează în special turiştilor care caută hoteluri superioare, de 4-5 stele, cu servicii premium la un preţ redus. Pentru pachetele ieftine, cu cazări la hoteluri de 2-3 stele, reducerile se situează în general între 4% şi 15%.

    În ceea ce priveşte profilul turistului român care achiziţionează pachete early booking, acesta alege, de cele mai multe ori, să plece în vacanţă cu familia sau în cuplu, preferă să îşi planifice concediul din timp şi să-l  plătească online, cu cardul.

    Potrivit unui interviu anterior acordat ZF, agenţia de turism online Paravion, parte a grupului Happy Tour, a înregistrat în 2014  o cifră de afaceri mai mare cu 40% faţă de anul anterior, până la 78 de milioane de lei (aproape 18 mil. euro).

     

  • Un proiect care a cerut o finanţare de 10.000 de dolari pentru a deveni o afacere a strâns două milioane de dolari într-o zi

    Platforma de finanţare online Kickstarter a produs un nou fenomen viral. “Exploding kittens”, un proiect depus de Mathew Inman, un desenator de benzi desenate, a adunat peste 2 milioane de dolari într-o zi, deşi autorul ceruse doar 10.000 de dolari. Proiectul se referă la un joc şi a atins ţinta de finanţare în doar 20 de minute.

    În mai puţin de o oră, “Exploding kittens” era finaţat în proporţie de 1.000%, iar după 7 ore în proporţie de 10.000%, ajungând la un milion de dolari. Până la finalul primei zile, Inman avea în cont peste 2 milioane de dolari, cu 29 de zile de finanţare rămase.

    Este încă un exemplu al modului în care internauţii iubitori de pisici transformă o simplă idee în ceva viral. Este însă şi o dovadă a succesului de care se bucură Kickstarter, cea mai mare platformă de profil.

    Mare parte a încasărilor Kickstarter vine nu din proiectele mari, ci din sutele sau chiar miile de proiecte mici propuse oamenilor simpli. Aceasta este concluzia unei analize a Quartz.com, care a luat în considerare toate proiectele publicate pe site-ul de finanţări.

    Finanţarea în grup reprezintă o colecţie de finanţări, menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susţinători – grupul. Kickstarter este una din platformele care leagă iniţiatorul unui proiect de cei care îi pot finanţa ideea.

    Cel mai bine finanţate o mie de proiecte din istoria Kickstarter (aproape toate proiectele care au primit mai mult de 100.000 de dolari) reprezintă 35% din miliardul de dolari obţinut din toate finanţările. Promisiunile de finanţare se validează doar în cazul în care ţinta proiectului e atinsă, astfel încât, dintr-un miliard, doar 859 de milioane de dolari au ajuns la autorii proiectelor. Toate cele 1.000 de proiecte menţionate mai sus şi-au atins însă ţinta, reprezentând astfel în mod real 43% din finanţările de succes ale Kickstarter.

  • Un proiect care a cerut o finanţare de 10.000 de dolari pentru a deveni o afacere a strâns două milioane de dolari într-o zi

    Platforma de finanţare online Kickstarter a produs un nou fenomen viral. “Exploding kittens”, un proiect depus de Mathew Inman, un desenator de benzi desenate, a adunat peste 2 milioane de dolari într-o zi, deşi autorul ceruse doar 10.000 de dolari. Proiectul se referă la un joc şi a atins ţinta de finanţare în doar 20 de minute.

    În mai puţin de o oră, “Exploding kittens” era finaţat în proporţie de 1.000%, iar după 7 ore în proporţie de 10.000%, ajungând la un milion de dolari. Până la finalul primei zile, Inman avea în cont peste 2 milioane de dolari, cu 29 de zile de finanţare rămase.

    Este încă un exemplu al modului în care internauţii iubitori de pisici transformă o simplă idee în ceva viral. Este însă şi o dovadă a succesului de care se bucură Kickstarter, cea mai mare platformă de profil.

    Mare parte a încasărilor Kickstarter vine nu din proiectele mari, ci din sutele sau chiar miile de proiecte mici propuse oamenilor simpli. Aceasta este concluzia unei analize a Quartz.com, care a luat în considerare toate proiectele publicate pe site-ul de finanţări.

    Finanţarea în grup reprezintă o colecţie de finanţări, menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susţinători – grupul. Kickstarter este una din platformele care leagă iniţiatorul unui proiect de cei care îi pot finanţa ideea.

    Cel mai bine finanţate o mie de proiecte din istoria Kickstarter (aproape toate proiectele care au primit mai mult de 100.000 de dolari) reprezintă 35% din miliardul de dolari obţinut din toate finanţările. Promisiunile de finanţare se validează doar în cazul în care ţinta proiectului e atinsă, astfel încât, dintr-un miliard, doar 859 de milioane de dolari au ajuns la autorii proiectelor. Toate cele 1.000 de proiecte menţionate mai sus şi-au atins însă ţinta, reprezentând astfel în mod real 43% din finanţările de succes ale Kickstarter.

  • Cei trei tineri din spatele imaginii online a lui Klaus Iohannis vor să transforme în business succesul de la prezidenţiale

    Cum transformi într-un business succesul campaniei online de la alegerile prezidenţiale?

    Radu Negulescu are 27 de ani. E serios şi corect îmbrăcat. A început să câştige bani singur dinainte de a avea buletin şi şi-a înfiinţat în primul an de facultate firma care a ajuns anul acesta în topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe. Ioan are 36 de ani, este cel mai în vârstă. Vorbeşte cu accent moldovenesc, este creativul din grup şi un antreprenor care petrece câteva luni pe an prin lume). Vlad are 35 de ani, este tipul hipsterului care vorbeşte puţin despre importanţa lucrurilor pe care le face. Gândeşte repede, zâmbeşte mult, este entuziast şi cumva introvertit.

    Cei trei sunt un grup tânăr şi vesel despre care ai spune cu drag că urmează să cucerească lumea. Atâta doar că ei au cucerit-o deja. Dar au cucerit-o pe neaşteptate şi într-un iureş care nu le-a lăsat timp să realizeze prea mult ce se întâmplă. Au cucerit-o dintr-un subsol de pe bulevardul Kiseleff şi tot asediul cu bătăliile aferente a durat cam trei luni.

    Cei trei, care s-au adunat laolaltă săptămâna trecută pentru prima dată după alegerile din 16 noiembrie, au coagulat în jurul lor o echipă care a făcut campania online a candidatului ACL la Cotroceni, Klaus Iohannis. Descriu experienţa din campanie fără exaltare, cu conştiinţa faptului că au făcut lucrurile cum trebuie şi că au muncit mult mai mult decât credeau că pot să muncească: „A fost mizerabil de greu şi groaznic de frumos în campanie, până la ultima clipă. Indiferent de rezultat, am fi rămas cu o experienţă extraordinară“, rezumă ei cele trei luni de campanie. „Au fost trei luni şi-un pic cât trei ani, au fost trei luni în care m-am reinventat de zece ori, în care am învăţat cât nu mă puteau învăţa toate şcolile din lume“, sintetizează Radu Negulescu campania pe blogul său.

    Uitându-se în urmă, Radu, Ioan şi Vlad spun că nu au avut un roadmap clar legat de campania online. „I-am spus candidatului de la început că îi vom aduce 1 milion de like-uri şi un engagement bun şi i-am adus. Am setat o ţintă ambiţioasă pentru că o astfel de ţintă îţi impune un anumit stil de lucru. Dacă ţinteşti maxim, munceşti maxim şi chiar dai dincolo de ceea ce credeai că poţi da. Am pus o ţintă mare şi am construit sănătos în jurul ei“, concluzionează cei trei care a fost secretul succesului din social media al candidatului ACL.

    Vlad Tăuşance spune că au avut tot timpul senzaţia din filmele americane în care câţiva oameni pe care nu îi cunoaşte nimeni stau într-o încăpere şi desenează traiectoria unui destin politic. Însă a mai fost ceva, o diferenţă care a făcut campania din subsolul din Kiseleff diferită de campaniile anterioare din România: „Ce am simţit nou a fost mai degrabă un vibe de tehnologie de vârf aplicată decât de partid sau de task politic. Radu (Negulescu – n.r.) ne-a convins pe toţi şi ne-a învăţat să tratăm campania ca pe un start-up, cu tot ce înseamnă asta“. Radu Negulescu, un tânăr de 27 de ani din Baia Mare, care a fost coordonatorul campaniei online şi (parţial) de creaţie, este cel care i-a adus împreună pe toţi cei care au lucrat în campanie.

    În acest punct vine aproape natural întrebarea: cum a ajuns însă un tânăr de 27 de ani din Baia Mare să coordoneze campania la nivel naţional a candidatului ACL? Radu Negulescu sintetizează simplu decizia de a se alătura campaniei: „Eu ştiam nişte oameni la PNL, făcusem anterior joburi de tehnologie pentru ei – site, manual de identitate şi alte proiecte. M-au întrebat dacă ne putem ocupa de campania online, am acceptat, am fost numit coordonator pe zona online şi creativă“.

    Îi atrag atenţia că sintagma „cunoşteam nişte oameni la PNL“ este sensibilă şi detaliază povestea, care se suprapune cu povestea sa personală şi de business: „Povestea nu este fantastică. M-am lăsat de facultate de trei ori, pentru că am început să fac business de foarte devreme şi mi s-a părut mai util să cresc afacerea decât să învăţ lucruri care nu prea se mai aplică acum. Nu am părinţi implicaţi politic la PNL sau în altă parte, nu am avut nicio relaţie dubioasă sau care să poată ridica vreun semn de întrebare. Şi eu mă suspectez câteodată, dar chiar nu am nimic ascuns, obscur, care să mă fi propulsat. Am muncit enorm, nu am primit şi nu am luat niciodată lucrurile de-a gata“.

    Radu Negulescu a fondat în urmă cu opt ani firma Trencadis, care are acum 50 de angajaţi, 3 birouri în România şi a avut afaceri de peste 4 milioane de lei în 2014. Trencadis a pornit la drum când Radu Negulescu avea 19 ani şi era în primul an de facultate, dar şi în căutare de proiecte în care să lucreze: „Prietena unui prieten m-a rugat să refac un site pentru o cunoştinţă de-a ei. Aşa am ajuns să fac site-ul primăriei Dragomireşti din Maramureş. I-am rugat să mă recomande dacă sunt mulţumiţi de munca mea şi ei m-au recomandat; aşa am ajuns să fac site după site până când am realizat că am făcut peste 500 de site-uri de primării, atunci m-am oprit şi am trecut pe licitaţiile de proiecte mai mari din zona guvernamentală“.

  • Un exemplar din Charlie Hebdo costă pe internet chiar şi 100.000 de euro

    După ce copiile revistei de la chioşcurile de ziare s-au epuizat la scurt timp de la atacul terorist, site-ul de licitaţii online eBay a lansat spre vânzare mii de numere ale publicaţiei, majoritatea pentru cea mai recentă ediţie a revistei. Coperta acesteia prezintă un desen cu profetul Mahomed care ţine o pancartă inscripţionată cu mesajul “Je suis Charlie”. Deasupra desenului se află mesajul “Tout est pardonne” (Totul este iertat).

    O revistă Charlie Hebdo a ajuns să fie vândută cu un preţ de 20.000 de dolari pe varianta americană a eBay, după ce câştigătorul licitaţiei a licitat contra altor 116 utilizatori. Un alt utilizator a oferit 14.642 dolari pentru o revistă folosind opţiunea “Buy it now” (cumpără acum). eBay nu a făcut public numele utilizatorilor în ambele situaţii.

    Preţurile din SUA au fost întrecute de cele înregistrate în mediul online din Europa. Versiunea franceză a eBay vindea o revistă Charlie Hebdo în schimbul a 100.000 de euro, potrivit CNBC.com.

    Alt număr al revistei a fost licitat de la un preţ de pornire de 5.000 de dolari, cu un preţ la versiunea “Buy it now” de 15.000 de dolari. Potrivit eBay, 27 de oameni au urmărit obiectul listat în interval de o oră. Vânzătorul, care nu a putut fi contactat prin intermediul e-mailului, este din Letonia, dar a specificat că a călătorit la Paris special pentru a cumpăra revista.

    O versiune a ediţiei în limba italiană se vindea pe site-ul american eBay cu un preţ de pornire de 7.500 de dolari, iar opţiunea “Buy it Now” era posibilă cu un cost de 4.999 dolari. Vânzătorul acestei versiuni trăieşte în Regatul Unit şi Franţa şi nu a putut fi nici el contactat.

    În mod normal, publicaţia tipărită în  16 limbi are un tiraj de 69,999 de copii, dar săptămâna aceasta, numărul acestora a ajuns la cinci milioane, potrivit Time. Tipărit în 5 milioane de exemplare, vândute cu 3 euro bucata, numărul de miercuri din Charlie Hebdo, dacă va fi epuizat integral, va aduce profituri de aproximativ 8 milioane de euro, informează AFP.

    Publicaţia va primi toate încasările aduse de primul milion de exemplare vândute (3 milioane de euro), în virtutea unei mari operaţiuni de solidaritate din rândul lanţului de tipărire şi distribuţie, ai cărui reprezentanţi au acceptat să lucreze gratuit, cedându-şi comisionul pentru a ajuta Charlie Hebdo şi familiile victimelor. Apoi, aşa cum procedează de obicei pentru vânzările lor, săptămânalul francez va percepe 40% din încasările aduse de celelalte 4 milioane de exemplare vândute, adică aproximativ 4,8 milioane de euro, potrivit Mediafax.

     

  • Un exemplar din Charlie Hebdo costă pe internet chiar şi 100.000 de euro

    După ce copiile revistei de la chioşcurile de ziare s-au epuizat la scurt timp de la atacul terorist, site-ul de licitaţii online eBay a lansat spre vânzare mii de numere ale publicaţiei, majoritatea pentru cea mai recentă ediţie a revistei. Coperta acesteia prezintă un desen cu profetul Mahomed care ţine o pancartă inscripţionată cu mesajul “Je suis Charlie”. Deasupra desenului se află mesajul “Tout est pardonne” (Totul este iertat).

    O revistă Charlie Hebdo a ajuns să fie vândută cu un preţ de 20.000 de dolari pe varianta americană a eBay, după ce câştigătorul licitaţiei a licitat contra altor 116 utilizatori. Un alt utilizator a oferit 14.642 dolari pentru o revistă folosind opţiunea “Buy it now” (cumpără acum). eBay nu a făcut public numele utilizatorilor în ambele situaţii.

    Preţurile din SUA au fost întrecute de cele înregistrate în mediul online din Europa. Versiunea franceză a eBay vindea o revistă Charlie Hebdo în schimbul a 100.000 de euro, potrivit CNBC.com.

    Alt număr al revistei a fost licitat de la un preţ de pornire de 5.000 de dolari, cu un preţ la versiunea “Buy it now” de 15.000 de dolari. Potrivit eBay, 27 de oameni au urmărit obiectul listat în interval de o oră. Vânzătorul, care nu a putut fi contactat prin intermediul e-mailului, este din Letonia, dar a specificat că a călătorit la Paris special pentru a cumpăra revista.

    O versiune a ediţiei în limba italiană se vindea pe site-ul american eBay cu un preţ de pornire de 7.500 de dolari, iar opţiunea “Buy it Now” era posibilă cu un cost de 4.999 dolari. Vânzătorul acestei versiuni trăieşte în Regatul Unit şi Franţa şi nu a putut fi nici el contactat.

    În mod normal, publicaţia tipărită în  16 limbi are un tiraj de 69,999 de copii, dar săptămâna aceasta, numărul acestora a ajuns la cinci milioane, potrivit Time. Tipărit în 5 milioane de exemplare, vândute cu 3 euro bucata, numărul de miercuri din Charlie Hebdo, dacă va fi epuizat integral, va aduce profituri de aproximativ 8 milioane de euro, informează AFP.

    Publicaţia va primi toate încasările aduse de primul milion de exemplare vândute (3 milioane de euro), în virtutea unei mari operaţiuni de solidaritate din rândul lanţului de tipărire şi distribuţie, ai cărui reprezentanţi au acceptat să lucreze gratuit, cedându-şi comisionul pentru a ajuta Charlie Hebdo şi familiile victimelor. Apoi, aşa cum procedează de obicei pentru vânzările lor, săptămânalul francez va percepe 40% din încasările aduse de celelalte 4 milioane de exemplare vândute, adică aproximativ 4,8 milioane de euro, potrivit Mediafax.

     

  • Nebănuitele efecte ale războiului hackerilor cu Sony

    Membrii Congresului american au dat puţină atenţie pirateriei informatice în ultimii ani, dar atacurile împotriva Sony au adus în centrul atenţiei o serie de noi riscuri, între care tacticile cibernetice ofensive, legislaţia criminalităţii cibernetice şi definiţia dată de comunitatea internaţională atacurilor de acest fel.

    Atacul a avut loc în noiembrie, în perioada când Sony pregătea lansarea filmului, a afectat grav reţeaua IT a companiei şi a dus la publicarea online a unor filme nelansate încă pe piaţă şi a unor e-mailuri personale ale angajaţilor.

    Sony a anulat iniţial lansarea de Crăciun a peliculei The Interview, după ce hackerii au proferat ameninţări violente la adresa cinematografelor. În urma criticilor formulate de preşedintele Barack Obama şi de unele celebrităţi de la Hollywood, compania a lansat totuşi filmul, dar trebuie să recupereze 88 de milioane de dolari cheltuite pentru marketing şi producţie. Filmul a adus studiourilor Sony încasări de 15 milioane de dolari în primele trei zile după lansarea sa pe Internet şi alte 2,8 milioane de dolari din vânzări de bilete într-un număr restrâns de cinematografe americane. Apple a decis între timp să includă filmul în magazinul iTubes.

    Atacul, dezvăluit la sfârşitul lui noiembrie de către Sony, a paralizat sistemul informatic al companiei şi a fost însoţit de difuzarea online a cinci filme aparţinând studioului, unele nelansate încă, a datelor personale a 47.000 de angajaţi, a unor documente confidenţiale ca scenariul viitorului film cu James Bond şi unei serii de e-mailuri foarte stânjenitoare pentru membri din conducerea Sony.

    FBI a imputat acest atac cibernetic, revendicat de grupul de hackeri GOP (Guardians of Peace), Coreei de Nord, care neagă orice implicare. Un mesaj publicat online, care pare să fi fost transmis de grupul de piraţi informatici care a atacat reţeaua Sony Pictures, a luat în derâdere Biroul Federal de Investigaţii pentru ancheta sa privind spargerea reţelei informatice a studiourilor de film. Mesajul, trimis în decembrie mai multor jurnalişti, înainte de lansarea filmului, conţinea adresa web a unei pagini de pe site-ul Pastebin, cu un mesaj intitulat „Cadou de Crăciun“, luând în derâdere FBI-ul. „Rezultatul anchetei FBI este atât de bun, că aţi fi putut vedea ce făceam cu ochii voştri“, precizează textul, care apoi redirecţionează cititorul către un videoclip de pe YouTube. „Vă felicităm pentru succes. FBI este cel mai BUN din lume“, mai scria în mesaj, în limba engleză, cu câteva greşeli.

    Congresul  SUA ia în discuţie noi prevederi privind securitatea informatică

    Congresmenii s-au angajat să organizeze audieri pe această temă, au cerut Casei Albe să declare război cibernetic Coreei de Nord şi au exercitat presiuni pentru noi sancţiuni economice împotriva regimului de la Phenian.

    Atenţia bruscă a Congresului a fost declanşată nu atât de atacul în sine, cât de decizia Sony Pictures de a amâna lansarea de Crăciun a filmului, în urma ameninţărilor violente primite din partea hackerilor.

    „Dacă ar fi lansat pur şi simplu filmul, preşedintele nu ar fi vorbit despre el. Ar fi fost doar un nou atac al hackerilor împotriva unei companii şi publicarea unor e-mail-uri personale“, a explicat Jason Healey, director la Atlantic Council, care a lucrat în domeniul securităţii cibernetice la Casa Albă, iar apoi pentru Goldman Sachs în Hong Kong. Chiar dacă Sony a revenit asupra deciziei o săptămână mai târziu, lansând pelicula online şi în cinematografe, anunţul iniţial a provocat o furtună la Washington. Congresmenii s-au grăbit să denunţe îngrădirea dreptului la liberă exprimare al americanilor şi au criticat reacţia slabă a Casei Albe.

    Retorica obligă Congresul să acţioneze atunci când se va reuni în ianuarie. „Mulţi membri care până acum nu au dedicat prea mult timp şi resurse securităţii cibernetice vor da mai multă atenţie acestui subiect în 2015”, consideră Andrew Borene, membru al Truman National Security Project.

    În ultimii ani, Congresul nu a votat o lege majoră în domeniul securităţii informatice, iar problemele ridicate de incidentul de la Sony, relaţiile cibernetice cu China şi recomandările Naţiunilor Unite referitoare la tratarea acestor riscuri nu sunt în mod neapărat subiecte în care Legislativul american are un cuvânt greu de spus. Preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Ed Royce, a cerut însă Congresului să înăsprească sancţiunile economice împotriva Coreei de Nord.

    Cele mai recente discuţii de pe Capitol Hill privind securitatea informatică s-au referit la un proiect de lege care să permită sectoarelor public şi privat să facă schimb de informaţii referitoare la riscurile cibernetice, iar ideea s-ar putea concretiza chiar din 2015.

  • Un site a publicat peste 2.000 de jocuri din anii ’90, inclusiv Prince of Persia

    Toate jocurile sunt gratuite şi pot fi jucate doar online, iar Internet Archive a anunţat că va mai publica o serie de jocuri în câteva luni.

    Deşi jocurile par rudimentare după standardele de azi, mulţi entuziaşi au accesat platforma, amintindu-şi de jocurile de calculator care au marcat anii ’90. Printre titlurile publicate se numără Prince of Persia, Commander Keer, Maniac Mansion sau Oregon Trail.

    Colecţia poate fi accesată la adresa https://archive.org/details/softwarelibrary_msdos_games/v2.

    Anul trecut, site-ul a mai publicat o colecţie de peste 900 de jocuri vechi inspirate de aparatele de tip arcade.

  • Construcţia magistralei de metrou din Timişoara ar putea începe în 2015: linia are opt kilometri şi leagă centrul de aeroport

    Construcţia unei magistrale de metroul în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea începe în 2015 şi ar urma să lege centrul oraşului de aeroport, conform autorităţilor locale.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

    „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

    Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

    Metroul din Timişoara ar putea avea cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara. Acesta spune că soluţia mutării transportului urban în subteran este singura soluţie viabilă pentru oraş.

    „Municipiul Timişoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări şi două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluţii pentru rezolvarea problemei transportului în Timişoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara oraşului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timişoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcţională, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că  transportul subteran este „soluţia optimă” pentru transport pentru Timişoara, conform gândul.

    Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de ve­de­re al suprafeţei, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganţi precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de anga­jaţi, arată datele de la Registrul Co­mer­ţu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din judeţ, Timi­şul se află pe po­ziţia a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­reşti, Ilfov şi Argeş. Potrivit ZF, fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) şi cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din judeţul Timiş, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la In­spec­ţia Muncii, INS şi Agen­ţia Na­ţio­nală pen­tru Ocuparea For­ţei de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde ra­ta populaţiei care lucrează este de 21%.

  • Persoanele fizice din toată ţara îşi pot verifica electronic situaţia fiscală. Cum funcţionează sistemul

    Spaţiul Privat Virtual este primul serviciu electronic pus în funcţiune în România prin intermediul căruia o persoană fizică poate consulta online propria situaţie fiscală.

    “Am mulţumirea că în timpul mandatului am iniţiat şi pus în aplicare mai multe proiecte de modernizare a administraţiei fiscale, de încurajare a interacţiunii online dintre fisc şi contribuali. Serviciul Spaţiul Privat Virtual este unul dintre aceste proiecte, realizat cu buget zero, însă cu multă pricepere şi implicare de către specialiştii din MFP şi ANAF”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, care nu va mai ocupa acest post în Cabinetul Ponta IV.

    Pentru a accesa Spaţiul Privat Virtual, persoanele fizice vor trebui să se identifice electronic prin certificate digitale calificate sau prin credenţiale de tip nume/parolă însoţite de coduri de autentificare de unică folosinţă.

    IDENTIFICAREA ELECTRONICĂ SE POATE FACE AICI

    Comunicarea electronică în Spaţiul Privat Virtual se face atât dinspre contribuabil către ANAF, cât şi dinspre fisc către contribuabil.

    Contribuabilii au acces la mai multe informaţii privind propria situaţie fiscală, respectiv soldul obligaţiilor neachitate, decizia de impunere anuală (începând cu 2013, emisă anul acesta) şi nota privind obligaţiile de plată, care se poate prezenta fie la Trezorerie pentru a efectua plata, fie informaţiile din cuprinsul acesteia pot fi utilizate pentru a efectua plata online. De asemenea, contribuabilii mai pot verifica online informaţiile cuprinse în declaraţia 112, respectiv sumele declarate de angajator pentru contribuţiile de asigurări sociale în funcţie de veniturile realizate.

    Proiectul va fi dezvoltat şi se vor extinde categoriile documentelor şi informaţiilor comunicate spre şi dinspre contribuabili. Persoanele fizice se vor putea identifica şi cu alte tipuri de credenţiale, cum sunt telefonul mobil sau cardul de sănătate.

    Serviciul va fi dezvoltat treptat, potrivit Ministerului Finanţelor, în baza unui calendar care urmează să fie finalizat în luna decembrie 2015.