Tag: magazine

  • Cum arată cel mai bun restaurant din lume – GALERIE FOTO

    „El celler de can roca” este cel mai bun restaurant din lume, conform topului anual al celor mai bune 50 de destinaţii gastronomice. Topul, întocmit de publicaţia britanică Restaurant Magazine, a ajuns la ediţia cu numărul 13 şi pare că suferă din cauza numărului ghinionist, pentru că au apărut şi o serie de controverse legate de listă şi de jurizare. Ba a apărut chiar şi mişcarea Occupy 50 best.

    În top 10 se află restaurante din Spania, Italia, Danemarca, Statele Unite, Londra, Japonia, Brazilia, Thailanda, nume binecunoscute în gastronomie. Încă din 2013 primul loc a fost disputat de două restaurante, cel danez, Noma, şi cel spaniol, El Celler de Can Roca. În 2013 El Celler a ocupat primul loc, iar în 2014 Noma a ajuns să ocupe această poziţie. De ce sunt atât de faimoase aceste restaurante încât să fie clasate pe locurile fruntaşe?

    Cu trei stele Michelin şi pe primul loc în topul acestui an, El Celler de Can Roca este creaţia fraţilor Joan, Josep şi Jordi Roca, un restaurant cu 55 de locuri deschis în 1986. În 2013 fraţii Roca au prezentat El Somni, o producţie multisenzorială care explora interacţiunea dintre gastronomie, muzică şi artă.

    În 2014 întreaga echipă s-a angajat într-un tur al restaurantelor din sudul Statelor Unite şi America Latină, în timp ce localul lor a fost închis. El Celler este angajat şi în proiectul numit Terra Animada, care îşi propune să catalogheze specii sălbatice rare de plante care să fie reintroduse în alimentaţie. El Celler oferă o experienţă care îmbină tradiţionalul şi avangarda, criticii spunând că restaurantul nu-şi uită niciodată rădăcinile şi oferă ceea ce se numeşte căldura familială. 

    Noma, care se află într-un fost depozit pescăresc, a fost ales de patru ori cel mai bun restaurant din lume şi ocupă anul acesta locul trei. Cu două stele Michelin şi dominat de personalitatea chefului René Redzepi, Noma s-a mutat la începutul acestui an în Japonia, timp de cinci săptămâni, o mişcare primită cu entuziasm de japonezi. Redzepi este un tehnician care se joacă şi asimilează constant culturi şi obiceiuri culinare.

    Osteria Franciscana din Modena, Italia, ocupă locul al doilea în 2015. Restaurantul are trei stele Michelin, iar cheful Massimo Bottura se bucură de succesul cărţii sale intitulate „Să nu ai încredere niciodată într-un bucătar italian slăbănog”. Creaţiile sale sunt şi rămân italieneşti, dar formele şi texturile sunt prezentate clientului în moduri nemaiîntâlnite.

    Topul întocmit de Restaurant Magazine este realizat în baza voturilor a peste 1.000 de critici alimentari, bucătari, cunoscători şi profesionişti din industria alimentară, de două ori mai mulţi decât adepţii mişcării Occupy 50 Best, a cărei petiţie a fost semnată, până în momentul scrierii acestui articol, de 407 persoane.  Este adevărat că printre semnatari de află destule nume de chefi, somelieri şi proprietari de restaurante, care reproşează lipsa de criterii în sistemul de întocmire a topului, autopromovarea, pentru că unii dintre chefii din listă sunt şi membri ai juriului, naţionalismul, ba chiar şi şovinismul listei. „Ce au în comun Noma, El Bulli şi Fat Duck? Au îmbolnăvit sute de consumatori, dar au fost încoronate drept cele mai bune restaurante din lume”, arată manifestul care deschide pagina de internet a grupului.

    Semnatarii petiţiei spun că juraţii topului 50 au tendinţa de a recompensa restaurante situate în oraşe turistice, în timp ce altele rămân neobservate sau unele zone, cum este Orientul Mijlociu, sunt slab reprezentate. Alţii au spus că trebuie să existe o reprezentare naţională şi echilibrată, pentru că în jur de 60% dintre restaurantele din clasament se află în Europa de Vest. Nu ne putem pronunţa în privinţa argumentelor Occupy 50 Best, dar putem admite că există o anumită opacitate în întocmirea topului restaurantelor, iar sistemul de notare nu este la fel de limpede precum cel al acordării stelelor Michelin. Ghidul francez are, de exemplu, inspectori anonimi care pun note inclusiv aranjamentelor florale de pe mese şi care emit rapoarte detaliate, în timp ce top 50 nu solicită justificări sau comentarii din partea juriului.

    Pe de altă parte, topul 50 Best a fost puternic mediatizat de la înfiinţarea sa, în 2002, şi s-a constituit într-un concurent serios al Ghidului Michelin. Organizatorii, sponsorizaţi de companii din industria alimentară, cum sunt San Pellegrino sau Lavazza, susţin că încearcă să protejeze anonimatul juriului; membrii acestuia au reguli clare care specifică, de exemplu, că voturile nu pot fi acordate restaurantelor pe care le deţin sau în care au interese.

  • După 13 ani în corporaţie a renunţat la job şi a început o afacere cu 250 de euro, iar acum are vânzări de 200.000 de euro

    Brandul de îmbrăcăminte Girls Fashion Boutique  – by Luiza Willems estimează  vânzări de 200.000 de euro în 2016, acesta fiind al doilea  an de activitate al companiei pe piaţa din România, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Afacerea Girls Fashion Boutique a fost lansată în 2014, cu o investiţie  iniţială de numai 250 de euro şi produce seturi de îmbrăcăminte pentru mame şi fiicele lor.

    Afacerea s-a dezvoltat pe Facebook, ca principal canal de promovare şi vânzare.  Anul acesta, compania  a semnat un protocol de colaborare cu Hypermarketurile Cora, introducând o parte dintre modelele Girls Fashion Boutique în nouă din cele 10 magazine ale  reţelei. 

    Strategia de dezvoltare a companiei include atât exploatarea unor noi canale de vânzare, precum şi crearea unor noi colecţii mamă-fiu, tată-fiu, femei însărcinate. “Am lucrat 13 ani în corporate, în agenţii de publicitate şi în corporaţii de top, dar în 2014 a venit timpul să încep altceva. Experienţa în publicitate şi în trade marketing m-a ajutat să concep brandul, strategia de vânzări, promovarea şi dezvoltarea. Am absolvit, de asemenea, o şcoală de design. Eu nu sunt numai antreprenorul din spatele Girls Fashion Boutique, ci şi designerul tuturor modelelor. Cele care mă inspiră în fiecare zi sunt fetiţele mele, Anna Sophie şi Eva Nicole, care apar mereu în fotografii alături de mine,“ spune Luiza Willems, creatoarea brandului Girls Fashion Boutique.

    Compania produce exclusiv în România, având mai multe colaborări cu fabrici şi ateliere de croitorie din ţară. Produsele Girls Fashion Boutique acoperă toate anotipurile, pe segmentele casual şi îmbrăcăminte pentru ocazii speciale. La finalul anului 2015, Girls Fashion Boutique şi-a deschis propriul atelier de croitorie unde produce haine pe comandă.

    “Consumatorul român caută din ce în ce mai mult produse fabricate în România şi este dispus să plătească mai mult pentru  haine diferite, chiar unice. Cred cu tărie ca pe piaţă este loc pentru mai mulţi producători locali,“ adaugă Luiza Willems.

    În atelierul Girls Fashion Boutique lucrează în prezent 3 persoane, însă Luiza Willems spune că personalul se va dubla până la sfârşitul anului. Compania plănuieşte să-şi deschidă propria fabrică în maximum doi ani. Mai devreme însă, Girls Fashion Boutique va începe să exporte, fondatoarea brandului fiind deja în discuţii avansate cu români din dispora care doresc să-şi deschidă propriile magazine cu hainele Girls Fashion Boutique.

  • Reclamă cu artişti

    Reclama bună la un magazin se poate face şi cu artişti pe care-i inviţi să expună pe un perete al acestuia, aşa cum procedează Rag & Bone, un brand de streetwear care sprijină arta stradală. Patronii Rag & Bone au apelat la artistul Alex Yanes, comandându-i o pictură murală pe un perete exterior al magazinului firmei din Los Angeles, scrie LA Times.

    Intitulată ”So far, so good„, lucrarea a fost realizată într-o lună şi va rămâne expusă vreme de doi ani spre deosebire de cele create de alţi artişti pentru alte magazine ale brandului, care se schimbau lunar. Artistul stradal Alex Yanes are printre clienţii săi nume ca Lenny Kravitz, Paris Hilton sau Alicia Keys, intrând în atenţia publicului după ce un proprietar de cluburi de noapte din Miami şi colecţionar al operelor sale, David Grutman, a arătat lucrările lui unor vedete. 

  • Sfatul de business al săptămânii de la Ioan Mezei, director general Stihl România

    „Educaţia este principalul atu pe care îl poate avea cineva în viaţă”

    Stihl România a bugetat 5 milioane de euro pentru investiţii în dezvoltarea reţelei de distribuţie, pentru o perioadă de 4 ani. Reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service, iar anul trecut compania şi-a majorat vânzările cu 10%, la 26 de milioane de euro. De mai bine de 16 ani, Ioan Mezei este director general al Stihl România; anterior, a lucrat în cadrul Orange şi în sistemul Coca-Cola.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Aş putea spune că de când sunt la Stihl nu am avut o criză majoră, dar venirea aici a fost dificilă pentru că volumul de business era mai mic faţă de sistemul anterior în care am lucrat. Ultimii cinci ani au fost mult mai dinamici decât perioada de acum 15 ani, fiind mult mai multe investiţii. Or când ai de gestionat o afacere mai mică te confrunţi cu lipsa de resurse: când am ajuns la Stihl vorbeam de vreo 3 milioane de euro cifră de afaceri. Pentru că a concura, investiţii, care, sunt proporţionale cu dimensiunea afacerii. Nici notorietatea mărcii nu era la fel ca acum.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am venit dintr-o altă industrie şi a trebuit să mă adaptez la o nouă piaţă şi o nouă industrie şi nu a fost neapărat uşor. Am venit din fast moving consumer goods, unde ritmul este mult mai rapid şi totul se întâmplă după o altă logică. Vânzarea zilnică pe care nu ai făcut-o azi, la băuturi răcoritoare, s-ar putea să o pierzi, pe când vânzarea de unelte are un ritm mai lent. Sunt reguli noi. A fost interesant să găsesc cheile de creştere a vânzărilor; o consecinţă este că cifra de afaceri a fost în permanent pe plus.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Aproape întotdeauna când un nou angajat intră în organizaţie, îi spun: „Mă aştept să greşeşti. Dacă nu greşeşti, înseamnă că nu-ţi asumi riscuri, adică nu te duci după oportunităţi, ceea ce probabil e o formă de involuţie”. Regula este ca dacă au greşit o dată, să încerce să nu repete aceeaşi greşeală, să facă altele. Şi eu am făcut greşeli, cum ar fi o campanie promoţională în care probabil că am risipit 60.000 de euro.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Sunt calificat ca inginer. Dacă aş putea să aleg, aş alege businessul.

    CE ALTĂ PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Medic. Îi respect, sunt nişte eroi, dar nu e de mine.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    În primul rând să investească într-o educaţie solidă, care este principalul atu pe care îl poate avea cineva în viaţă. Să îşi asume responsabilităţi; să se arunce, să nu aştepte să vină cineva – mama, tata, statul – să îi spună să facă ceva. Mi-e teamă că tânăra generaţie este mai înclinată spre a nu-şi asuma viaţa în propriile mâini.

    Chiar la 40 de ani investiţia în educaţie „riscă” să aibă rezultate. Educaţie formală se poate face la orice vârstă. În plus, învăţarea e zilnică, nu trebuie să fie doar formală. Trebuie să înveţi atât cât ai nevoie şi nimeni nu-ţi spune când să te opreşti sau ce ar mai trebui să înveţi.

    Peferinţe

    CUVÂNT: Se poate

    CARTE: Sunt pasionat de istorie. Am citit „Biografia lui Deng Xiaoping” de câteva ori.

    PERSONALITATE: E cineva care nu are notorietate foarte mare, nu are carismă – primarul din Oradea. Este foarte respectat într-un anumit mediu (orădenii) iar unul dintre partidele majore l-a invitat la Bucureşti ca secretar general, doar graţie reputaţiei lui.
     

  • Kaufland cumpără 18 maşini electrice şi lansează nouă staţii de alimentare pentru astfel de vehicule

    Lanţul de hipermarketuri Kauf­land, liderul pieţei locale cu afaceri de circa 2 mld. euro anul trecut, va investi în nouă staţii de alimentare pentru maşini electrice, acestea urmând a fi am­plasate în parcarea magazinelor re­ţe­lei aflate pe „ruta“ Constanţa – Arad.

    Un punct de încărcare pentru maşini electrice este evaluat la aproape 15.000-25.000 de euro, astfel că nemţii ar urma să investească 135.000-225.000 de euro în toate „benzinăriile electrice“ anunţate. Acestea sunt deschise în par­teneriat cu produ­că­torul de energie rege­nerabilă Renovatio, care a lansat o reţea de încărcare rapidă de­di­cată tutu­ror utiliza­to­rilor de vehicule elec­trice din România.

    În total, reţeaua pe care Renovatio vrea să o construiască va avea cel puţin 50 de puncte de încărcare Fast Charge asigurând mo­bi­litate elec­trică în marile oraşe şi de-a lungul cori­doa­relor paneuropene care tra­versează ţara noastră.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Afacerile Hornbach au crescut cu peste 5% şi au ajuns la 3,75 miliarde de euro

    Grupul Hornbach (concernul HORNBACH Holding AG & Co. KGaA) a înregistrat, în exerciţiul financiar anterior 2015/2016 (1 martie 2015 – 29 februarie 2016), creşteri ale cifrei de afaceri, după un avânt final puternic. Potrivit cifrelor preliminare, cifra netă de afaceri în cadrul concernului a crescut, conform prognosticului anual, cu 5,1%, ajungând la 3,755 miliarde de euro. La nivel local, Hornbach România a raportat un business în creştere cu 13,84% în perioada 1 martie 2015 – 29 februarie 2016, comparativ cu anul financiar precedent, fără a lua în calcul deschiderea noului magazin din Sibiu, din luna octombrie 2015.

    În cel mai mare sub-concern operativ HORNBACH Baumarkt AG care, la data bilanţului – 29 februarie 2016, opera la nivel european 153 (comparativ cu anul precedent când opera 146) de magazine de bricolaj în nouă ţări, cifra de afaceri, incluzând inaugurările, a crescut cu 5,3%, ajungând la 3,535 miliarde de euro. Raportat la suprafaţă şi la ajustările de schimb valutar, cifrele de afaceri ale magazinelor de bricolaj (DIY) au crescut la nivelul concernului cu 2,6%. Această creştere a fost determinată în principal de pieţele internaţionale. Cota aferentă magazinelor din celelalte ţări europene din cadrul sub-concernului Baumarkt a fost de 43,1% (în anul precedent 41,4%). Veniturile din vânzări ale sub-concernului Hornbach Baustoff Union GmbH s-au îmbunătăţit cu 2,4%, ajungând la 218 milioane euro, fiind din nou în creştere după scăderea de 1,1% din anul precedent, potrivit unui comunicat de presă.

    În exerciţiul financiar 2015/2016, impulsul a fost dat de magazinele de bricolaj Hornbach din cele opt ţări din afara Germaniei. Cifra de afaceri a magazinelor DIY a crescut în restul Europei cu 9,6%, printre altele, şi datorită celor cinci magazine nou inaugurate (anul precedent creşterea a fost de 5,0%), ajungând la 1,524 miliarde de euro. Însă şi raportat la suprafaţă şi la ajustările de schimb valutar, filialele internaţionale Hornbach au înregistrat în 2015/2016 un avânt semnificativ, cu o creştere ajustată a cifrei de afaceri de 4,9% faţă de anul precedent. Situaţia este comparabilă cu exerciţiul financiar 2008/2009, când acestea au înregistrat, ca şi acum, raportat la suprafaţă, o evoluţie mai bună decât magazinele din Germania.

  • Familia care a băgat în faliment unul dintre cele mai mari magazine de calculatoare din România. În 2008 vindeau de 80 de milioane de euro

    În prima ediţie a catalogului Tineri Manageri de Top apăreau soţii Alina şi Cristian Fughină, director general, respectiv preşedinte al companiei K-Tech Ultra Pro, la acea vreme al doilea lanţ de distribuţie IT din România, după Flamingo.

    Cifrele erau impresionante: 82 de magazine în martie 2006, 850 de angajaţi, cifră de afaceri 80 de milioane de dolari în 2005 şi aproape 100 de milioane de dolari în 2006.  Dar în mai 2009 o copertă a BUSINESS Magazin afişa un titlu scurt: Ultra Faliment, iar cifrele se schimbaseră: datorii neachitate la bănci şi furnizori de 15 milioane de euro, circa 150 de angajaţi care mai lucrau în circa 20 de magazine funcţionale.

    Cu totul imaginea unei companii în derivă, care se lupta pentru supravieţuire. Nu a supravieţuit, pentru că în vara anului 2010 K Tech Ultra Pro a intrat în faliment, cu datorii de 28 de milioane de euro la 114 creditori. Activitatea soţilor Fughină şi a apropiaţilor lor a intrat în vizorul DIICOT, într-un dosar privind falimentarea controlată a companiei.

  • Brandul de modă Motivi deschide un nou magazin în urma unei investiţii de 180.000 de euro

    Brandul italian de îmbrăcăminte Motivi, parte a retailerului de modă Miroglio Fashion SRL, Italia, îşi întăreşte poziţia pe piaţa din România prin deschiderea unui nou magazin concept în Timişoara, care se adaugă reţelei de 15 locaţii deţinute în prezent, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    “România este una dintre ţările din regiune în care dorim să ne consolidăm prezenţa. Am ştiut acest lucru încă de la intrarea noastră, în 2004, când am observat multe similarităţi cu Italia, precum latinitatea şi preocuparea constantă a femeilor de a ţine pasul cu ultimele tendinţe de pe podiumurile internaţionale. România este una dintre pieţele regionale importante pentru Miroglio Fashion, alături de Rusia şi Italia. Este unul dintre motivele pentru care dorim să ne intensificăm activitatea prin deschiderea de noi magazine menite să sublinieze moştenirea culturală  şi stilul italian, existente în ADN-ul brandului nostru”, a declarat Luigi Ferraro, international development manager şi retail manager Miroglio Fashion SRL, Italia.  

    Magazinul din Timişoara, aflat în centrul comercial Shopping City, se deschide în urma unei investiţii de aproximativ 180.000 Euro. Până la mijlocul lunii septembrie 2016, compania are în plan deschiderea altor noi locaţii în ţară, următorul pas fiind redeschiderea, în a doua jumătate a lunii aprilie, a magazinului deţinut în centrul comercial Iulius Mall din Cluj, în urma finalizării procesului de relocare şi renovare.

    Pe lângă aceste acţiuni, Miroglio Fashion are în plan deschiderea unui magazin online şi creşterea numărului de locaţii în sistem de franciză, ca parte a procesului de expansiune în România şi de consolidarea poziţiei sale în regiune prin redeschiderea magazinului din Bulgaria şi prin introducerea unor noi brand-uri în magazinul MOTIVI din Republica Moldova (Chişinău).

    În prezent, brandul are 15 magazine în ţară, dintre care 13 proprietate şi două francize  (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Suceava, Bacău, Arad, Ploieşti, Piteşti, Târgu-Mureş), are 90 de angajaţi şi urmează să se extindă în continuare prin deschiderea unor magazine noi sau prin relocări, punând accentul pe îmbunătăţirea vizibilităţii şi experienţei clientului.

    Lanţul de magazine de îmbrăcăminte Motivi deţine peste 400 de unităţi în 32 de ţări şi a fost creat în 1993 ca un brand de modă dezvoltat sub conceptul de fast fashion, potrivit reprezentanţilor companiei. Marca face Miroglio Fashion, unul dintre cei mai importanţi retaileri de fashion din Italia. Miroglio a pornit în 1884 ca magazin de textile în oraşul Alba din nordul Italiei, iar, în prezent, compania a crescut la o reţea de 1.300 de magazine monobrand în toată lumea.

  • GECAD Group investeşte peste jumătate de milion de euro în dezvoltarea platformei SymphoPay

    GECAD Group investeşte peste jumătate de milion de euro în SymphoPay, start-up care propune magazinelor o soluţie unică de POS-uri inteligente ce poate revoluţiona modul în care se desfăşoară comerţul tradiţional.

    SymphoPay, una dintre puţinele iniţiative româneşti de tip FinTech (tehnologii inovatoare care vor schimba industria serviciilor financiare) ar urma să aducă un suflu complet nou modului în care se desfăşoară în prezent plata la POS în magazinele tradiţionale. Astfel, cu SymphoPay comercianţii şi băncile partenere pot să centralizeze într-o singură platformă integrată plăţile cu cardul prin POS-uri inteligente şi să utilizeze aceste echipamente nu doar pentru operaţiuni de plată, ci şi, spre exemplu, pentru acţiuni de marketing.

    „Prin investiţia în SymphoPay ne propunem să iniţiem o schimbare atât în domeniul serviciilor financiare, cât şi în comerţul tradiţional. Am descoperit în SymphoPay acel motor care poate duce o parte a serviciilor financiar-bancare locale la următorul nivel tehnologic. Este un proiect îndrăzneţ, iniţiat de oameni cu experienţă în industria tranzacţiilor financiare, ce pot scala soluţia gândită la nivel regional.” spune Radu Georgescu, Partener Fondator GECAD Group.

    SymphoPay este în etapa premergătoare lansării comerciale în care principalul obiectiv este de a realiza integrarea cu primul val de comercianţi şi cu primele bănci. Lansarea comercială a platformei va avea loc peste câteva luni. Compania a fost înfiinţată în 2015 de Daniel Nicolescu şi Sebastian Ioniţă, la dezvoltarea soluţiei SymphoPay lucrând în prezent o echipă de 10 oameni cu experienţă vastă în domeniul tehnologiilor financiare şi comerţului online.
    După SmartBill, investiţia în SymphoPay este cea de-a doua finanţare a GECAD Group în companii din domeniul financiar din 2016. Printre alte proiecte din portofoliul activ al fondului de investiţii se numără Vector Watch, Gluru şi PawSquad.

    Prin integrarea flotei de POS-uri cu casele de marcat şi sistemele tip CRM ale companiei, SymphoPay oferă o infrastructură simplă şi rapidă pentru conturarea mesajelor şi a ofertelor potrivite ce pot transforma clienţii ocazionali în parteneri fideli ai comercianţilor.

    Comercianţii care optează pentru soluţia integrată SymphoPay vor beneficia de POS-uri de ultimă generaţie (fixe sau mobile) ce vor fi conectate la panoul central de administrare SymphoPanel prin intermediul căruia se pot vizualiza în timp real informaţii despre plăţi, pot defini campanii de marketing şi pot accesa rapoarte şi analize aferente acestora.

    Pentru bănci, unul dintre beneficiile colaborării cu SymphoPay este reducerea costurilor de operare asociate POS-urilor (achiziţie, mentenanţă lunară, comunicaţie). În acelaşi timp, pot beneficia de o platformă ce le facilitează colaborarea cu comercianţii parteneri şi integrarea facillă a campaniilor de marketing.

  • Omul care a băgat în faliment un imperiu de 146 de magazine. Avea afaceri de 140 de milioane de euro şi 3000 de angajaţi

    În catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP din 2008 a apărut  Florin Panea, proprietarul Leonardo, cea mai mare reţea de magazine de pantofi din ţară la acel moment. Reţeaua avea 146 de magazine în România, 55 în Ungaria, două în Bulgaria şi unul în Republica Moldova, realiza o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro şi un profit de 4 milioane de euro, şi avea 3000 de angajaţi. 

    Panea începuse, la fel ca mulţi români, imediat după Revoluţie, cărând marfă cu sacoşa la Budapesta la fiecare sfârşit de săptămână. A înfiinţat Leonardo în 1994 împreună cu Dan Pavel, care a ieşit din afacere în 2004. Reţeaua a rămas liderul pieţei de profil de la înfiinţare până în 2013, când locul său a fost luat de Deichmann.

    Odată cu venirea crizei şi cu intrarea pe piaţa locală a retailerilor străini, businessul Leonardo s-a confruntat cu o pierdere constantă de teren. În a doua parte a anului 2009 Leonardo SRL a intrat în insolvenţă cu datorii totale de 100 milioane de euro, iar apoi a intrat într-un proces de reorganizare ce urma să dureze trei ani. După circa patru ani şi jumătate însă, compania a intrat în faliment.

    Analiştii spun că în cazul Leonardo a fost vorba de un anume model de investiţie, dar şi de dimensiunea publică a companiei: în timp de Deichmann a investit în comunicare pe toate mediile, Leonardo a fost o prezenţă, eufemistic vorbind, discretă. Iar aceasta este o lecţie pe care ar trebui să o înveţe şi să o ţină minte mulţi antreprenori locali, care preferă să fie prezenţe la fel de discrete ca Panea.