Tag: capitala

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Câţi bani din buget se alocă pentru cultură in România

    Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

    În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

    Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

    Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

    Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

    În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

    Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

    Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

    Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

    Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

    Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.

    În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

    Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

    În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

    Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

    În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.

    Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.

    Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.

    Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.
    În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

    Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.

    Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.

    Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.

    Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).

  • Unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Parisului, în pericol de a fi distrus de forţa naturii

     

    Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Vigicrues.gouv.fr, nivelul apei ar putea atinge până la şase metri, depăşind previziunile iniţiale. Organismul de supraveghere a cursului apelor a plasat fluviul Sena sub alertă de cod portocaliu. Douăsprezece departamente franceze se află încă sub alertă de cod portocaliu de ploi şi indundaţii, iar departamentul Seine-et-Marne, sub alertă de cod roşu, potrivit Mediafax.

    Vineri dimineaţă, fluviul Sena a atins nivelul de 5 metri şi 58 de centimetri.

    Potrivit BBC News online, muzeul Luvru şi muzeul Orsay au fost închise astfel încât personalul să poată muta la loc sigur operele de artă.

    Joi, preşedintele Francois Hollande a anunţat că ţara sa va declara stare de catastrofă naturală în zonele afectate de inundaţii, în timp ce 21.700 de case au rămas fără electricitate din cauza intemperiilor.

    “Franţa va declara stare de catastrofă naturală în zonele afectate de inundaţii”, a declarat joi preşedintele Hollande, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Circa 9.200 de locuinţe au rămas fără curent electric în zona Seine-et-Marne, 6.400 în Essonne şi 1.100 în Yvelines.

    În regiunea centrală sunt alte 5.000 de locuinţe private de electricitate, iar în Montargis, 3.000.

  • O tânără de 23 de ani din Moscova a ajuns “spaima şoferilor”: conduce maşini de sute de mii de euro şi arde teancuri de bani pe aragaz – GALERIE FOTO

    Pe 23 mai, poliţia din Moscova a fost implicată într-o urmărire mai ceva ca-n filme: un grup de tineri, toţi copii de milionari, au pus la cale o cursă pe străzile capitalei din Rusia, iar forţele de ordine au încercat minute bune să îi prindă.

    Într-una dintre maşini se afla şi Mara Bagdasaryan, o tânără de 23 de ani care are deja la activ 342 de amenzi pentru depăşirea vitezei legale.

    Fiica unui magnat al industriei alimentare, Bagdasaryan a devenit cunoscută pentru imaginile postate pe reţelele de socializare. Printre acestea, fotografii cu tânăra care arde teancuri de bani pe aragaz sau se plimbă cu motociclete de lux.

    Sursa foto: Daily Mail

  • Sondaj: Gabriela Firea ar câştiga alegerile cu 45%, urmată de Nicuşor Dan şi Robert Turcescu

    Gabriela Firea (PSD) ar câştiga alegerile de duminică pentru Primăria Capitalei cu 45%, fiind urmată de Nicuşor Dan (USB) cu 25%, iar pe locul trei s-ar plasa Robert Turcescu (PMP) cu 11%, în timp ce candidatul PNL, Cătălin Predoiu, ar fi abia pe locul patru cu 10%, potrivit unui sondaj IRES.

    Potrivit sondajului realizat la comanda Digi24, prezenţa la scrutinul din 5 iunie, 62 la sută sunt siguri că vor merge la vot, iar 10 la sută declară că nu vor vota.

    Opţiunile în rândul celor care au spus că vor merge sigur la vot sunt următoarele: Gabriela Firea, Alianţa PSD+UNPR – 45%, Nicuşor Daniel Dan, USB – 25%, Robert-Nicolae Turcescu, PMP – 11%, Marian-Cătălin Predoiu, PNL – 10%, Cătălin-Ioan Berenghi, independent – 4%, Daniel-Constantin Barbu, ALDE – 2%, Adrian Severin, PDS – 2%, Mihai-Bogdan Diaconu, PRU – 1%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Parisului, în pericol de a fi distrus de forţa naturii

     

    Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Vigicrues.gouv.fr, nivelul apei ar putea atinge până la şase metri, depăşind previziunile iniţiale. Organismul de supraveghere a cursului apelor a plasat fluviul Sena sub alertă de cod portocaliu. Douăsprezece departamente franceze se află încă sub alertă de cod portocaliu de ploi şi indundaţii, iar departamentul Seine-et-Marne, sub alertă de cod roşu, potrivit Mediafax.

    Vineri dimineaţă, fluviul Sena a atins nivelul de 5 metri şi 58 de centimetri.

    Potrivit BBC News online, muzeul Luvru şi muzeul Orsay au fost închise astfel încât personalul să poată muta la loc sigur operele de artă.

    Joi, preşedintele Francois Hollande a anunţat că ţara sa va declara stare de catastrofă naturală în zonele afectate de inundaţii, în timp ce 21.700 de case au rămas fără electricitate din cauza intemperiilor.

    “Franţa va declara stare de catastrofă naturală în zonele afectate de inundaţii”, a declarat joi preşedintele Hollande, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Circa 9.200 de locuinţe au rămas fără curent electric în zona Seine-et-Marne, 6.400 în Essonne şi 1.100 în Yvelines.

    În regiunea centrală sunt alte 5.000 de locuinţe private de electricitate, iar în Montargis, 3.000.

  • Ganja, un oraş al hanilor, poeţilor şi al tineretului

    Oraşul din Azerbaijan are două milenii de istorie şi este în continuă schimbare. Ca monument de cultură antică, Ganja este unul din cele mai frumoase oraşe din Azerbaijan şi una din atracţiile turistice ale ţării. În 2016, tinerii sunt în centrul atenţiei, iar Ganja îşi va dovedi tinereţea ca noua Capitală Europeană a Tineretului, un titlu onorific pe care l-a preluat de la oraşul Cluj, informează stirile.tvr.ro

    Ganja a jucat un mare rol în istoria Azerbaijanului, s-a aflat pe Drumul Mătăsii ca loc de popas al caravanelor şi al schimburilor de mărfuri şi de idei, a trecut prin mai multe imperii, a fost distrus şi reconstruit de mai multe ori, iar de când ţara şi-a câştigat independenţa faţă de URSS, în 1991, şi a cunoscut boom-ul economic datorat petrolului, oraşul s-a dezvoltat mult devenind şi un mare centru turistic.

    Acum, Ganja este al doilea cel mai mare oraş din Azerbaijan, după capitala Baku, şi o treime din cei 800 de mii de locuitori sunt tineri sub 30 de ani. Oraşul are patru universităţi, tot atâtea colegii şi zeci de organizaţii studenţeşti şi ONG-uri de tineret şi a fost Capitala Tineretului din Azerbaijan în 2012, iar în 2016 este Capitală Europeană Tineretului, deşi nu este un oraş al Uniunii Europene.

    Mai multe detalii puteţi citi pe www.stiri.tvr.ro

  • Kulturhaus Bucureşti se redeschide pe 15 septembrie

    Kulturhaus Bucureşti, unul dintre cele mai populare cluburi din Capitală, îşi va redeschide integral porţile pe 15 septembrie 2016, atât subsolul, parterul cât şi etajul, au anunţat reprezentanţii clubului. Kulturhaus a fost închis din noiembrie 2015, la doar câteva zile după tragedia de la clubul Colectiv, în care peste 60 de tineri şi-au pierdut viaţa, informează Ziarul Financiar.

    “Lunile acestea am făcut expertize, evaluări, scenarii de risc, proiecte tehnice şi o grămadă de alte acte. Şantierim de zor să schimbăm tot ce trebuie schimbat şi să ne echipăm cu toate sistemele tehnice posibile pentru a fi conformi cu noile normative în vigoare. Plus toate autorizaţiile necesare”, au scris reprezentanţii clubului pe pagina de Facebook.

  • Soarta alegerilor a fost decisă! Anunţul care răstoarnă toate calculele de până acum. „Şi-a pierdut raţiunea!”

    După ce a refuzat propunerea candidatului Cătălin Predoiu de a realiza un sondaj prin care să fie desemnat un candidat unic al dreptei care să reuşească să coaguleze toate voturile anti-PSD, Nicuşor Dan a devenit ţinta mai multor atacuri din partea PNL. Întrebat de ce crede că a ajuns astăzi inamicul numărul 1 al liberalilor, Nicuşor Dan s-a declarat „uluit”, dar a mărturisit că situaţia îl bucură, pentru că acest lucru i-a atras susţinerea oamenilor. „Mă uluieşte atacul ăsta total disproporţionat din partea PNL-ului”, a declarat candidatul USB.

    Nicuşor Dan a făcut un anunţ care dă peste cap toate calculele politice ale alegerilor, cu doar trei zile înaintea scrutinului.

    Află aici cum a fost decisă deja soarta alegerilor din Bucureşti. Anunţul care răstoarnă toate calculele de până acum. „Şi-a pierdut raţiunea!”

     

     

     

     

     



    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO:

    Fiica unuia dintre ultimii dictatori ai lumii şi viaţa sa incredibilă. A cântat cu Iglesias, vinde bijuterii şi fură milioane de dolari

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO

    Închisoarea unde deţinuţii sunt atât de înfricoşători încât nici gardienii nu intră. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti – GALERIE FOTO

     
  • Atenţie pe unde circulaţi astăzi! Restricţii de trafic în Capitală

    Restricţii de trafic în zona Piaţa Victoriei din Bucureşti, miercuri, din cauza unui miting al profesorilor, informează Brigada Rutieră.

     

    Potrivit unui comunicat, cu ocazia mitingului organizat în Piaţa Victoriei în data de 01 iunie “Brigada Rutieră a Capitalei va dispune măsuri specifice din competenţă în sensul restricţionării temporare a traficului rutier în conformitate cu avizul Comisiei Tehnice de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti sau atunci când situaţia va impune acest lucru”.

    Vedeţi AICI unde sunt restricţiile şi care sunt zonele ocolitoare