BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • OMV: profit peste 2 mld. euro, plan de reducere a costurilor, focus pe Turcia

    Veniturile au crescut in acelasi interval cu 27%, la 16,69
    miliarde de euro. Conform lui Ruttenstorfer, in ciuda deprecierii la bursa a
    actiunilor companiei, care au scazut cu circa 9% de la inceputul
    anului, OMV “este in grafic si merge bine”.

    Ruttenstorfer a anuntat ca va decide in prima jumatate a anului
    viitor in privinta planurilor de refinantare a OMV pe termen lung, dupa achizitia in
    valoare de un miliard de euro a Petrol Ofisi, cel mai mare operator
    de benzinarii din Turcia, cu 2.500 de statii de benzina si o cota
    de piata de aproape 30%. “Depinde de pietele de capital.
    Obligatiuni, vanzare de actiuni, vom decide asupra metodei”, a spus
    el.

    OMV s-a luptat indelung sa devina proprietarul Petrol Ofisi – o
    perla a coroanei pentru compania austriaca, esentiala in planul OMV
    de a se extinde in Turcia, o piata rentabila, unde economia a
    crescut cu nu mai putin de 5,5% in trimestrul al treilea. Initial,
    OMV avea 42% din actiuni, iar in octombrie a convins grupul Dogan,
    actionarul majoritar, sa-i cedeze cota sa de 54% din Petrol Ofisi,
    contra unui miliard de euro, determinandu-i pe analisti sa se
    intrebe din ce surse va acoperi acest cost.

    Costul preluarii Petrol Ofisi va fi contrabalansat, de asemenea, de
    reduceri de costuri cu pana la 200 de milioane
    de euro pana in 2012, care se vor adauga celor 300 de milioane care
    ar trebui economisite in acest an. Cheltuielile de capital vor
    ajunge la o medie de 2,7 miliarde de euro in urmatorii cinci ani,
    pe baza premisei ca pretul petrolului va fluctua intre 80 si 100 de
    dolari pe baril.

    Analistii au speculat, de asemenea, pierderile de imagine suferite
    de Ruttenstorfer de pe urma acuzatiei de insider trading (castig
    din tranzactii facute in urma unor informatii privilegiate). Seful
    OMV a cumparat in martie 2009 actiuni ale companiei de 632.000 de
    euro, imediat dupa ce a declarat intr-un interviu ca OMV nu-si va
    vinde participatia la compania ungara MOL, pentru ca dupa doar
    cateva zile participatia sa fie vanduta firmei ruse Surgutneftegaz,
    ceea ce a determinat o crestere imediata a actiunilor.

    Ancheta, care l-ar putea duce pe Ruttenstorfer in situatia de a
    face inchisoare, a devenit un obiect de controversa violenta in
    mediul de afaceri din Austria. Seful Vienna Insurance Group, Gunter
    Geyer, a declarat ca achizitia de actiuni ale unei companii ar
    trebui sa fie interzisa pentru membrii boardului. Altii au acuzat
    standardul dublu practicat de autoritatile de reglementare, atata
    vreme cat, de pilda, seful Erste Bank, Andreas Treichl, a cumparat
    si vandut actiuni ale bancii, alegandu-se cu un profit de 654.000
    de euro, fara a fi acuzat de nimic.

    Petrom, cea mai mare companie din Romania, detinuta in proportie
    de 51% de OMV, a avut anul trecut un profit net de peste 320 de
    milioane de euro si o cifra de afaceri de 3 miliarde de euro. In
    trimestrul al treilea acestui an, compania a trecut pe pierdere, cu
    27 de milioane pierdere neta, la afaceri de 1,1 miliarde de
    euro.

  • Ce trebuia sa stii la inceputul anului ca sa-ti dublezi banii pe Bursa

    Unul dintre semnalele inceputului de an a fost statistica
    privind revenirea pe crestere a exporturilor (inca incepand cu luna
    noiembrie 2009), insa putini investitori s-ar fi incumetat sa
    investeasca in actiuni ale compani¬ilor exportatoare, majoritatea
    din industrie, care raportau printre cele mai mari scaderi ale
    afacerilor pe anul trecut. Cei care au facut-o, mizand pe faptul ca
    economiile dezvoltate din Vest isi vor reveni mai repede decat
    economia romaneasca, au obtinut castiguri semnificative.

    Unii brokeri recomandau la inceputul anului si actiuni din
    sectorul financiar sau din industria alimentara, insa acestea s-au
    dovedit un mar otravit pentru investitori.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Piraeus Bank anunta o majorare de capital de peste 1 mld. euro

    Majorarea de capital va avea loc printr-o vanzare de actiuni in
    valoare de 800 de milioane de euro, in ianuarie, urmata de o
    vanzare de obligatiuni convertibile in valoare de 250 de milioane.
    Planul urmeaza sa fie supus aprobarii actionarilor la 23
    noiembrie.

    “Emisiunea de actiuni ne va permite sa ne intarim baza de capital
    in conditiile unei conjuncturi de piata complicate si sa ne plasam
    in postura de a beneficia de pe urma unei imbunatatiri a
    conditiilor economice”, a declarat Michalis Sallas, presedintele
    Piraeus Bank, citat de publicatia elena Capital.

    Majorarea de capital va implica o suma mai mare decat se asteptase
    piata, ceea ce explica evolutia actiunilor Piraeus, care vineri au
    cazut intr-o prima faza cu 7,4% la bursa din Atena si au tras in
    jos indicele bursei cu 3,5%.

    Bancile grecesti incearca sa atraga capital, in contextul in care
    multi depunatori, speriati de criza financiara, si-au retras
    depozitele, iar tara a avut nevoie de finantarea FMI si a UE pentru
    ca nu a mai avut acces pe pietele de capital. National Bank of
    Greece, cea mai mare banca privata din tara, a facut deja o
    majorare de capital de 1,8 milioane de euro in cursul acestei
    luni.

    Piraeus Bank a trecut testul de stres bancar la nivel european din
    iulie, insa la limita (o rata a capitalului de rang I de 6%), iar
    majorarea de capital ii va imbunatati solvabilitatea (pana la o
    rata de 10,8%). Profitul pe prima jumatate a anului a cazut cu 92%,
    iar banca, la fel ca si celelalte de pe piata elena, a ramas
    dependenta de operatiunile de cumparare a bondurilor grecesti de
    catre Banca Centrala Europeana.

    Alex Manos, managing directorul bancii, a declarat vineri pentru
    Bloomberg ca Piraeus “va incerca sa nu
    impovareze excesiv generozitatea BCE”. Reuters l-a citat pe Manos cu declaratia ca
    emisiunea de actiuni va crea “un tampon contra unei inrautatiri
    neasteptate a pietei”, iar emisiunea de obligatiuni urmareste “un
    exercitiu de explorare a resurselor suplimentare de cerere ale
    investitorilor”.

    Lipsa de resurse financiare si lipsa de sustinere din partea
    guvernului a dus la abandonarea planului ca Piraeus Bank sa cumpere
    participatiile guvernului de la Atena la ATEBank si Hellenic
    Postbank, pentru 701 milioane de euro. Alex Manos a precizat ca
    Piraeus nu va mai reveni asupra ofertei.

    Barclays Capital, Credit Suisse, Goldman Sachs si Morgan Stanley
    vor fi coordonatorii globali ai emisiunii de actiuni.

    In afara de Grecia, Piraeus are operatiuni in Bulgaria, Romania,
    Serbia, Cipru, Egipt, Ucraina si SUA.

    Surse din piata financiara citate de Reuters au afirmat ca decizia
    Piraeus ar putea creste presiunea asupra celorlalte banci
    importante, Alpha Bank si EFG Eurobank, sa recurga si ele la o
    majorare de capital.

  • Guvernul nu renunta la ideea de a recupera datoriile Rompetrol

    “Statul roman va contesta in instanta toate actiunile
    efectuate de Rompetrol care sunt in afara actelor normative in
    vigoare in Romania si vom recupera in instanta aceste sume de
    bani”, a spus premierul Emil Boc, intrebat de jurnalisti cu ce va
    inlocui banii pe care statul trebuia sa ii primeasca de la
    Rompetrol.

    KazMunaiGaz a decis, joi, sa
    converteasca in actiuni obligatiunile emise de Rompetrol in 2003 si
    pe care nu le-a rascumparat de la stat. Asadar, statul a reintrat
    in actionariatul Rompetrol Rafinare    , cu o participatie de
    44,69% din capital, ca urmare a conversiei in actiuni a unor
    obligatiuni pe care compania, controlata de KazMunaiGaz, nu le-a
    rascumparat pana joi, termenul limita. Daca statul ar vinde la
    bursa actiunile primite la Rompetrol Rafinare, ar incasa 1,18
    miliarde de lei.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Un razboi rafinat. Fiscul vs Rompetrol

    Cu o zi in urma, AGA Rompetrol Rafinare – respectiv proprietarul
    rafinariei Petromidia, KazMunaiGaz – a aprobat conversia in actiuni
    a obligatiunilor nerascumparate pana la 30 septembrie, ceea ce
    inseamna ca statul va deveni principal actionar minoritar, cu mai
    mult de 40% din actiuni. Nedorind un astfel de deznodamant, statul
    incearca in continuare sa forteze KazMunaiGaz sa plateasca datoria,
    de asta data prin intermediul ANAF, care a pus sechestru asigurator
    pe o serie de terenuri si instalatii ale Petromidia, ca ele sa nu
    poata fi vandute. Replica ex-proprietarului Petromidia, Dinu
    Patriciu, a fost ca rafinaria a platit in fiecare an statului taxe
    si impozite de peste un miliard de dolari si ca deci nu are de dat
    niciun ban in contul obligatiunilor, care nici nu ar fi trebuit sa
    fie puse in sarcina companiei, atata vreme cat ele n-ar reprezenta
    decat “datorii ale statului catre el insusi”.

  • Kazahii raman majoritari la Rompetrol. Statul, cu o gaura de 500 mil. dolari in venituri

    Relatia dintre Ministerul de Finante si grupul
    Rompetrol, detinut de compania KazMunaiGaz din Kazahstan, care
    datoreaza statului roman circa 600 milioane de dolari (aproximativ
    2,4 miliarde de lei) in contul datoriilor istorice ale rafinariei
    Petromidia, a ajuns intr-un impas care s-a mutat la tribunal.
    Statul a pierdut deja primul proces impotriva Rompetrol, care este
    reprezentat in instanta de patru dintre cele mai mari case de
    avocatura din Romania.

    Oficialii Rompetrol spun ca
    discutiile cu statul roman raman deschise, pentru ca o decizie
    finala nu s-a luat inca. “Ambele parti vor beneficia daca
    solutionam corect. Contribuim cu o multime de taxe la stat si cu o
    multime de produse, producem o treime din tot ceea ce consuma
    Romania”, a spus directorul financiar al KazMunaiGaz, Dmitri
    Grigoriev.     El a vorbit chiar de inchiderea
    rafinariei Petromidia, tinand cont de argumentele economice: “Daca
    nu ar fi functionat aceasta rafinarie, am fi economisit 50 milioane
    dolari”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.

  • Semne rele pe Wall Street. Bursele scad, investitorii se tem de un al doilea val de recesiune

    Indicele Dow Jones al bursei din New York a cazut cu 189 de puncte, ajungand la
    10,271.71, iar S&P 500 a pierdut 2%. Indicele compozit Nasdaq a
    coborat cu 44 de puncte – o depreciere de 2%.

    Dupa ce in zilele precedente, profiturile bune anuntate de
    retele comerciale ca Wal-Mart, Home Depot sau Target au sustinut
    cresterea burselor, datele macro publicate joi i-au intors pe
    investitori la cea mai mare temere a lor – spectrul unui al doilea
    val de recesiune, sau in cel mai bun caz o incetinire substantiala
    a redresarii economice a SUA.

    Ultimul raport al Departamentului Muncii vorbeste de cresterea
    la cel mai mare nivel din ultimele noua luni a cererilor de intrare
    in somaj – e vorba de cei ce solicita pentru prima data ajutor de
    somaj: in ultima saptamana, numarul celor ramasi fara slujba a
    crescut neasteptat de mult, pentru a treia saptamana consecutiv,
    ajungand la 500.000, dupa ce saptamana trecuta
    era de 488.000. “Pragul psihologic de 500.000 este foarte dificil
    de suportat. Pentru ca poti uneori sa ignori o cifra mare si sa
    zici ‘in fine, e vorba doar de o saptamana’. Dar cand ai saptamana
    dupa saptamana cu cresteri, e clar vorba de o tendinta negativa”,
    afirma Tim Quinlan, economist la Wells Fargo.

    In acelasi timp, indexul principalilor indicatori economici,
    care masoara perspectiva performantei economice, a crescut in iulie
    abia cu 0,1%, desi analistii se asteptasera la 0,2%. In anumite
    zone, semnele rele au venit brutal: indicele activitatii economice
    masurat de Rezerva Federala din Philadelphia a ajuns la -7,7 in
    august, ceea ce indica o scadere a activitatii de productie in
    estul Pennsylvaniei, sudul statului New Jersey si Delaware, dupa ce
    analistii se asteptau la o valoare pozitiva de 7,5 a indicelui.

    “Stirile de azi despre economia americana au fost pur si simplu
    ingrozitoare”, a comentat Paul Ashworth, economist la Capital
    Economics, intr-o nota catre investitori. Semnificatia lor este
    aceea ca orice crestere de profit la o companie, de genul celor ce
    au miscat pietele in sus zilele trecute, nu are nici un sens atata
    vreme cat perspectiva economiei nu e buna, cat consumul si
    productia scad si somajul creste. “Toti banii din bilanturile
    companiilor nu inseamna nimic pentru consumatori, atata vreme cat
    firmele nu incep sa angajeze, cat nu se creeaza locuri de munca”,
    adauga Tim Quinlan.

    COMPANIILE NU MAI AU ANGAJATI DE CONCEDIAT

    Christian Tegllund Blaajberg, chief equity strategist la Saxo
    Bank, afirma intr-un comentariu remis BUSINESS Magazin ca nu va mai
    trece mult si actiunile insesi vor incepe sa scada, dintr-un motiv
    simplu: companiile incep sa-si epuizeze parghia restructurarii prin
    concedieri de personal, iar productivitatea incepe sa se reduca,
    “pentru ca angajatii nu pot fi mai productivi de atat”.

    Pe termen scurt, afirma Blaajberg, costul muncii va stagna,
    pentru ca nu poate fi stimulata productivitatea prin salarii mai
    mari fara a afecta marjele de profit ale companiilor si profitul pe
    actiune. Mai devreme sau mai tarziu insa, efectele acestei politici
    isi vor spune cuvantul: fie stagnarea veniturilor salariale “pune
    presiune asupra consumului viitor, fapt ce va duce, in final, la un
    nivel mai scazut al vanzarilor”, perpetuand astfel cercul vicios
    din economie, fie companiile se decis sa recurga la stimulente
    salariale pentru a creste productivitatea, ceea ce le va afecta
    profitul. In ambele cazuri, consecinta va fi deprecierea actiunilor
    la burse.

    Cat despre crearea de noi locuri de munca, despre care se
    vorbeste atat de mult de ambele parti ale Atlanticului, analistul
    Saxo Bank considera ca “Marea Recesiune a lasat in urma un nivel
    neobisnuit de ridicat al somajului, care nu pare sa arate semne de
    normalizare in urmatorii ani. De fapt, o serie de studii au
    demonstrat ca, pentru a atinge nivelurile dinainte de recesiune,
    este nevoie de inca 17 ani la nivelul estimat al cresterii
    locurilor de munca”.

  • De ce e Fondul Proprietatea o afacere profitabilă şi pentru cine

    Fondul Proprietatea se dovedeşte a fi o afacere profitabilă mai
    ales pentru cei care au câştigat de pe urma nenumăratelor amânări
    ale listării şi au cumpărat acţiuni la preţuri de până la 10% din
    valoarea nominală, deşi a fost înfiinţat pentru a despăgubi
    victimele regimului comunist ale căror proprietăţi au fost
    confiscate.

    Pe primul semestru statul român a plătit în contul
    despăgubirilor dispuse de Curtea Euro­peană a Drepturilor Omului
    (CEDO) 10 milioane de euro, cele mai mult dintre litigii fiind de
    încălcare a dreptului proprietăţii, CEDO apreciind că Fondul
    Proprietatea nu este funcţional, deşi este înfiinţat din 2005.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Actiunile bancilor, la mare cautare, dupa rezultatele exceptionale publicate de marile grupuri europene

    Grupul britanic HSBC, cea mai mare banca din Europa, a anuntat
    un profit de 11,1 miliarde de dolari pentru primele sase luni ale
    anului, pe fondul reducerii creditelor neperformante. Actiunile
    grupului au crescut cu 4,4% in urma publicarii datelor financiare.
    Tot astazi, BNP Paribas, cea mai mare banca franceza cotata la
    bursa, a anuntat un profit de 2,1 miliarde de euro pentru al doilea
    trimestru, cu 30% peste castigul de anul trecut.


    Cititit mai multe     pe www.zf.ro

  • Guvernul vrea sa vanda la bursa cate 15% din actiunile Transelectrica, Transgaz si Romgaz

    Ofertele publice de vanzare vor fi derulate de intermediari
    selectati prin licitatie, tinand seama de criterii de calitate si
    cost ale serviciilor, se arata in proiectele de hotarare de guvern
    pentru cedarea participatiilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro