BusinessMagazin

Tag: romania

  • Nivel RECORD al şomajului în ultimii ani. Câţi şomeri sunt în România

     Potrivit INS, în luna iunie 2013, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost estimată la 7,6 la sută, fiind în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi cu 0,5 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna iunie 2012.

    “Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna iunie din anul curent este de 736.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (720.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună din anul precedent (710.000 persoane). Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 8,3 la sută în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,8 la sută în cazul celor de sex feminin)”, precizează INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În regatul preţului cât mai mic

    DIFERENŢA DE PREŢ A LOVIT ÎN PRIMUL RÂND ÎN VENITURI. Când trebuie să supravieţuieşti înveţi să-ţi conduci afacerea altfel. Trăim într-o lume în care obiceiurile de afaceri s-au schimbat„, spune astăzi Alexandru Dobrescu, şeful filialei locale a companiei aeriene Air France KLM. Potrivit managerului, cauzele reducerii tarifelor sunt multiple: au avut de suferit corporaţiile care şi-au redus cheltuielile cu deplasări – „un element foarte important„ -, competiţia a devenit mai agresivă odată cu dezvoltarea jucătorilor low-cost – „este unul dintre elemente, dar nu principalul factor„.

     Absurdul bagajelor la Wizz Air: dacă plăteşti bagaj de mână mare, nu-l mai poţi lua deloc pe cel mic gratuit

    Privind retrospectiv, Dobrescu se întreabă cum a reuşit să coboare preţurile. „Nu pot să controlez ce se întâmplă din punct de vedere macroeconomic, dar pot să anticipez„. Astfel, managerul s-a focusat pe identificarea fluxurilor de pasageri către destinaţii specifice în anumite perioade de timp ale anului, ceea ce permite o mai bună identificare a obiceiurilor de consum. Apoi, a redimensionat compania pentru a fi mai flexibilă.

     Aeroporturile ruşinii: oraşul din România unde zboară un singur pasager pe zi

    Asta înseamnă o serie de contracte part-time cu angajaţii pentru a controla mai bine costurile. „Eu experimentez deja de ceva vreme lucrul ăsta. E o greşeală să-ţi propui cifre şi să reduci astfel personalul„. Air France KLM are în România 29 de angajaţi, faţă de 40 în 2006.

    INCEPÂND DIN 2010, NE-AM PROPUS SĂ FIM COMPETITIVI PE PIAŢA DIN ROMÂNIA„, mai spune Alexandru Dobrescu. Cele două direcţii pe care am marşat au fost găsirea de servicii care să atragă noi pasageri şi o viteză mai mare de reacţie – „când un competitor pune pe piaţă ceva ce ar putea să-ţi altereze rezultatele îţi schimbi strategia„. Meciul preţurilor este prima măsură în astfel de cazuri. Atenţia Air France KLM înspre mişcările concurenţei a crescut – „reprezintă un element important în strategia pe care o gândesc„.

    După Dobrescu, în momentul rezervării unei călătorii pe un zbor lung-curier tariful nu este singurul care contează, ci un cumul între numărul de conexiuni, tipul aeronavei şi intervalul de timp dintre zboruri – „nu mă arunc să cobor un preţ dacă văd că acela care vine cu oferta nu are şanse de câştig„. În momentul de faţă, Air France KLM transportă în sau din România cei mai mulţi pasageri către Paris, Asia-China şi Canada în comparaţie cu rivalii de la Lufthansa, British Airways sau Turkish Airlines. Este un element important pentru rezultatele pe care Dobrescu le trimite la headquarterul AFKLM, deoarece zborurile lung-curier sunt principala miză a prezenţei operatorilor aerieni peste tot în lume. 

    PONDEREA PASAGERILOR DE TRANZIT PRIN HUBURILE COMPANIEI A RĂMAS LA NIVEL CONSTANT ÎN ULTIMII ANI, DE 60% PRIN PARIS ŞI 80% PRIN AMSTERDAM. Dobrescu face trimitere şi la condiţiile din aeroporturile principale din Franţa şi Olanda ca urmare a investiţiilor făcute în ultimii ani, mai ales în Charles de Gaulle din Paris. Apoi, aeroportul Schiphol din Amsterdam a fost votat, la concursul World Airport Awards, cel mai bun aeroport al Europei în 2013, marcând astfel al doilea an consecutiv în care Schiphol primeşte acest premiu.

  • CANICULĂ în România. HARTA temperaturilor şi indicii de confort termic la ora 14.00

     LA BUCUREŞTI

    Vremea se menţine călduroasă, caniculară după-amiaza, când indicele temperatură-umezeală va atinge şi depăşi uşor pragul critic de 80 al disconfortului termic.Temperatura maximă va fi în jur de 39 de grade, iar cea minimă de 20…22 de grade.

    ÎN ŢARĂ

    Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 de grade în nordul Moldovei şi 34 de grade în sudul Olteniei, iar cele minime între 10 şi 21 de grade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LISTA TORŢIONARILOR CARE TRĂIESC: Acest „bătrânel cumsecade” este Alexandru Vişinescu, unul dintre cei mai cumpliţi călăi ai României

     Nimeni nu a fost tras la răspundere pentre aceste crime. IICCMER îi acuză oficial pe cei 35 de torţionari de omor deosebit de grav şi genocid. Gândul vă prezintă profilul complet al primului torţionar pe numele căruia a fost depusă o plângere penală pentru omor deosebit de grav.

    Este pentru prima oară când cineva îl identifică pe Alexandru Vişinescu: după o perioadă lungă de căutări, reporterii Gândul au reuşit să-l găsească, să vorbească şi să-l filmeze pe unul dintre cei mai cumpliţi torţionari ai României. În perioada următoare, Gândul va prezenta, în cadrul unui proiect care se va întinde pe o lungă perioadă de timp, lista torţionarilor care trăiesc: vom arăta cine sunt, care sunt crimele comise şi cum au trăit după 1989. Vom prezenta mărturii din temniţele comuniste şi vom oferi tuturor torţionarilor ocazia să explice faptele din acea perioadă. Primul caz cu care deschidem lista este cel al temutului torţionar Alexandru Vişinescu.

    Alexandru Vişinescu, care acum încearcă să treacă drept un bătrânel cumsecade, care se plimbă pe străzile din centrul Bucureştilor, a condus închisoarea de la Râmnicu Sărat în perioada în care lideri politici precum Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu au fost supuşi unor tratamente inumane şi torturi. După 50 de ani de la atrocităţile regimului comunist asupra dizidenţilor, în special asupra liderilor tărănişti, gândul,  în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, vă prezintă profilul comandantului închisorii politice de la Râmnicu Sărat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Serviciul TV care îţi ţinteşte telefonul prin intermediul televizorului

    Jean-François Fallacher, CEO al Orange România, explică raţiunea din spatele acestui pas.â

    LA JUMĂTATEA ANULUI TRECUT ORANGE – cel mai puternic operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală – relua o discuţie internă mai veche: este oportună sau nu intrarea pe deja aglomerata piaţă a serviciilor TV? În 2008, când Romtelecom obţinuse în doar doi ani de la lansare aproape 600.000 de clienţi pe piaţa de TV satelit, răspunsul la care ajunsese boardul Orange la aceeaşi întrebare fusese clar: nu, pe piaţă nu mai este loc.

    De ce a fost răspunsul diferit anul trecut în condiţiile în care piaţa de servicii TV satelit nu doar că nu mai crescuse, ba chiar scăzuse, iar primii trei jucători din piaţă – prinşi într-o luptă dură pentru clienţi – continuau să fie într-un război al tarifelor care le-a erodat veniturile şi marjele de profit?

    Convins pe de o parte că Orange are şi avantaje din faptul că este ultimul venit pe această piaţă, Jean-François Fallacher spune că industria de comunicaţii şi entertainment se află în plin proces de schimbare, odată cu obiceiurile consumatorilor, iar cu o abordare diferită şi tehnologii mai noi faţă de competitori compania poate obţine astfel pe termen lung o poziţie mai solidă şi – cuvânt magic pentru un operator ale cărui venituri scad de patru ani şi jumătate – creştere.

     

    Unul dintre motivele care l-au determinat pe Jean-François Fallacher în vara lui 2012, la un an de la preluarea funcţiei de CEO al Orange, să pună din nou subiectul TV pe agenda echipei de top management era tendinţa vizibilă în rândul clienţilor de a  urmări din ce în ce mai des de pe smartphone-uri şi tablete, prin reţeaua de date a companiei, clipuri video şi transmisiile live ale unor posturi TV.

    AM PORNIT DE LA ACEST LUCRU ŞI AM VĂZUT CĂ UNELE CATEGORII DE CLIENŢI ÎNCEP SĂ CONSUME SERVICIILE DE TELEVIZIUNE DIFERIT, prin echipamente mobile. Pe de altă parte, am investit în licenţe şi am demarat dezvoltarea unei reţele 4G care – prin viteza ridicată şi stabilitate – reprezintă un mare avantaj pentru furnizarea de servicii video mobile„, explică şeful Orange. „Am analizat traficul de date mobile din reţeaua Orange şi am observat că peste 30% este utilizat pentru a accesa conţinut video (streaming). În România nu este doar un apetit mai mare pentru televiziune, ci şi o schimbare a modului în care oamenii percep TV-ul. Oamenii vor să vadă din ce în ce mai mult conţinut video pe tabletă, pe laptop, nu numai la TV.

    Chiar şi când sunt acasă, cu familia, ei vor să vadă un program, copiii alt program – observăm o schimbare în felul în care oamenii consumă televiziunea.„ De la întâlniri confidenţiale într-un cerc restrâns între câţiva oameni din echipa de top management, discuţiile s-au extins treptat implicând şi consultanţi externi precum Miroslaw Smyk, managerul care a condus în perioada decembrie 2007 – iunie 2010 expansiunea puternică a Romtelecom pe piaţa TV şi care la finele mandatului a rămas în România, unde a pus bazele unei firme de consultanţă.

    GENUL DE DECIZIE CARE NU SE IA DUPĂ O ÎNTÂLNIRE, DUPĂ O SINGURĂ ŞEDINŢĂ DE BOARD. Nu te trezeşti într-o dimineaţă şi spui – haide să lansăm Orange TV. Este rezultatul multor observaţii şi analize. Întrebarea imediată după decizia de a analiza serios această opţiune a fost: cum? Cum intri pe o piaţă nouă care este şi matură, precum cea de televiziune? Grupul nostru a făcut deja acest lucru în mai multe ţări, deci pentru noi, grupul Orange, nu este ceva nou. Este nou în România, dar nu şi în ţări precum Franţa sau Polonia. Am avut de asemenea ajutorul şi feedbackul colegilor din grup, care au adus know-how-ul şi experienţa lor în acest business.„

  • Alstom a numit un nou reprezentant al grupului în România, Bulgaria şi R. Moldova

     Porcherot îl înlocuieşte pe Jacques Chevrier, care a ocupat funcţia de preşedinte timp de zece ani şi care a ajuns la vârsta pensionării, potrivit unui comunicat al Alstom.

    Noul preşedinte al Alstom România, Bulgaria şi Moldova lucrează în grupul francez din 1977.

    Grupul Alstom activează în domeniul producţiei şi transportului energiei electrice, precum şi în infrastructura feroviară. La nivel global, Alstom are 93.000 de angajaţi în aproximativ 100 de ţări. În anul fiscal 2012-2013 Alstom a înregistrat vânzări de peste 20 miliarde de euro şi comenzi de aproape 24 miliarde de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei zece care fac legea asfaltului în România

    INTR-O INDUSTRIE ÎN CARE CRIZA ŞI-A PUS PUTERNIC AMPRENTA, companiile de construcţii au mizat anul trecut pe contractele câştigate în anii anteriori, în contextul în care în 2012 statul a organizat din ce în ce mai puţine licitaţii de şosele, căi ferate sau sisteme de apă şi canalizare, iar investitorii privaţi au preferat să mai amâne proiectele pe care le aveau în plan, pe fondul crizei politice din vara anului trecut.

    „2012 a fost un an în care condiţiile critice s-au accentuat. Primul semestru al anului trecut a imprimat o dinamizare a întregii economii, după care cel de-al doilea semestru a însemnat un declin, aducând întârzieri în plata creanţelor către companiile din construcţii, nefinanţarea proiectelor deja începute, dublate de neînceperea unor lucrări noi„, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

    Cei mai mari 10 constructori de pe piaţa locală au înregistrat anul trecut afaceri cumulate de circa 1,5 miliarde de euro, arată calculele Business Magazin pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului şi de la companii. Astfel, prin mâinile celor 10 jucători a trecut peste 15% din piaţa locală a construcţiilor, evaluată anul trecut la puţin peste 9 miliarde de euro.

    ANUL 2012 A ADUS UN NOU LIDER PE PIAŢA LOCALĂ A CONSTRUCTORILOR. După ce în ultimii ani la vârf de podium s-a aflat în mod constant firma Hidroconstrucţia, anul trecut austriecii de la Strabag au reuşit să-şi adjudece prima poziţie în topul celor mai mari constructori după cifra de afaceri. Rulajul pe plan local al grupului austriac Strabag a depăşit anul trecut 370 de milioane de euro, în creştere cu 80% faţă de anul anterior.

    Contracte foarte mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro, precum autostrada Deva-Orăştie-Sibiu sau clădirea de birouri Sky Tower din Capitală, cea mai înaltă din ţară, au majorat businessul austriecilor pe plan local, ajuns la cea mai ridicată valoare din anii de criză. „Businessul dinamic din România poate fi explicat prin proiectele mari de infrastructură de transport care au fost câştigate în ultimii ani şi sunt executate în prezent, precum şi prin câştigarea de noi comenzi pe segmentul de construcţii civile„, potrivit raportului financiar pe 2012 al grupului Strabag, care precizează că România este printre pieţele care au adus cele mai bune rezultate anul trecut.

    POZIŢIA A DOUA ÎN TOPUL CELOR MAI MARI CONSTRUCTORI ESTE OCUPATĂ DE FIRMA BUCUREŞTEANĂ STRACO GRUP, controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos. Compania a avut un salt spectaculos anul trecut, după ce rulajul a urcat cu 123%, până la aproape 200 de milioane de euro. Compania are preponderent contracte cu statul, având în portofoliu lucrări precum construcţia autostrăzii Deva-Orăştie sau reabilitarea căii ferate Vinţu de Jos-Simeria.

    Pe poziţia a treia, cu afaceri de 150 de milioane de euro, în stagnare faţă de anul 2011, s-au situat italienii de la Astaldi, care lucrează la proiecte precum metroul din cartierul bucureştean Drumul Taberei sau linia de cale ferată Frontieră Curtici-Arad. Anterior, Astaldi a fost implicat în unele dintre cele mai mari proiecte de construcţii din România, cu valori de sute de milioane de euro, precum Pasajul Basarab, stadionul Naţional Arena din Capitală sau autostrada Cernavodă-Constanţa.

     

  • Lux cu moderaţie: “In vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”

    Inainte clienţii cumpărau mai uşor. Acum au intervenit şi criza şi saturaţia„, spune Carmen Şeitan, care este implicată alături de soţul său în industria modei de lux de mai bine de un deceniu şi nu se vede făcând altceva. Familia Şeitan deţine în România patru buticuri de lux: Brunello Cucinelli, Moschino, Canali şi Distinto.

    Explicaţia vine din faptul că mulţi clienţi au deja produsele de bază, motiv pentru care acum mai cumpără doar la nevoie. „Înainte cumpărau mai uşor.„ Astfel, în vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”.

    Istoria declinului nu a fost însă una liniară, ca în alte industrii. 2009 a fost un an agitat pentru piaţa de lux. Companiile au intrat în silentio stampa, iar cumpărătorii au început să se lase aşteptaţi. Trecătorii nu făceau mai mult decât să arunce o privire către vitrinele frumos amenajate ca parte a plimbării lor prin centrul oraşului. Pentru unele nume mari acesta a fost începutul sfârşitului.

    La început a fost Escada. Apoi au urmat La Perla, Versace Jeans Couture şi Hugo Boss. Începând cu 2010 însă, situaţia a luat o altă întorsătură, multe dintre mărci au revenit pe piaţă şi şi-au încercat norocul a doua oară. Piaţa a câştigat câteva zeci de nume în perioada 2010-2012. Începând cu 2013 însă, prudenţa a devenit cuvântul de ordine şi în industria luxului. Astfel, s-a schimbat în totalul afacerilor ponderea vânzărilor realizate în perioada de reduceri, tot mai mulţi clienţi preferând să meargă la cumpărături în perioada ofertelor şi discounturilor.

    „Acest comportament de consum nu îţi permite să te dezvolţi, ci doar să te menţii în piaţă.” Mai mult, chiar şi după ce va trece criza iar românii vor avea din nou mai mulţi bani ei vor fi obişnuiţi cu acest nou comportament de consum şi vor avea nevoie de trei-cinci ani pentru a reveni la obiceiurile iniţiale. „Dacă nu reuşeşti să vinzi 45-50% din marfa comandată înainte de perioada reducerilor ai o problemă.„

    Carmen Şeitan mai spune că nu doar comportamentul de consum s-a schimbat, ci şi unii clienţi: unii au dispărut, alţii sunt nou intraţi. Există însă şi aceia care au rămas fideli anumitor mărc i încă de la intrarea acestora pe piaţă. „Numărul total al clienţilor a rămas similar, iar vânzările sunt în uşoară creştere. Profitul însă este cel care a avut de suferit.„ Afacerile familiei Şeitan au fost în 2012 de circa 5 milioane de euro, iar pentru acest an estimează o stagnare sau o creştere de 1-2%. Marja de profit se situează la 10-12%.
     

  • Bram Boon, sau povestea managerului de carieră care pregăteşte manageri

    “Am făcut multe greşeli în trecut, ceea ce de fapt nu e chiar aşa de rău”, glumeşte Bram Boon, cu o nonşalanţă care avea să se lămurească pe parcursul discuţiei cu participanţii la MEET THE CEO, când şeful ING Asigurări de Viaţă a explicat de ce pune preţ pe libertatea unui manager de a greşi. “E important să înveţi din propriile erori, dar pentru asta trebuie să fii într-un mediu profesional unde poţi să rişti, să încerci lucruri noi şi implicit să faci şi greşeli. La noi în companie, asta nu a fost o problemă. Dar dacă vă găsiţi într-un mediu unde aşa ceva nu se poate întâmpla, schimbaţi-l!” e sfatul probabil cel mai important al lui Boon pentru orice tânăr manager sau antreprenor.

    Lucrează de peste 30 de ani în grupul ING, dintre care aproape cinci în România, şi aproape toată cariera şi-a petrecut-o în asigurări, în companii ale grupului din Europa, Asia şi Australia, însă declară că decizia de a veni în România în 2004 (şi apoi de a se întoarce aici în 2012, pentru un nou mandat de CEO) a fost cea mai bună din toată cariera lui, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal.

    E ataşat evident de România, pe care o descrie drept a doua lui patrie, îi place inclusiv muzica lăutărească şi cântă la acordeon, iar faptul că n-a ajuns să vorbească româneşte, deşi a luat lecţii, îl explică prin lipsa de exerciţiu, atâta vreme cât toată lumea din mediul lui profesional de aici comunică în engleză. Ca expat, a remarcat că dacă în 2004 mentalitatea era mai ierarhică şi mai rigidă, acum oamenii sunt mult mai deschişi şi comunică mai uşor. “Vechile generaţii înţeleg că lucrurile se schimbă, oamenii călătoresc în străinătate mai mult, iar noile generaţii deja au crescut fără restricţiile de pe vremea lui Ceauşescu.”

    Piaţa asigurărilor de viaţă din România, în schimb, s-a dezvoltat foarte lent (0,2% din PIB penetrare, faţă de 8-10% în pieţele mature). Ceea ce s-a schimbat însă faţă de 2004-2008, consideră Boon, este atitudinea faţă de viitor: atunci toată lumea cheltuia fără grija zilei de mâine, acum însă criza i-a făcut pe oameni mai conştienţi de necesitatea de a economisi pentru pensie. “Dacă economia va reîncepe să crească solid, piaţa asigurărilor va creşte şi mai rapid. Iar dacă reforma în sănătate va deschide acest domeniu, atunci asigurările de sănătate vor fi o piaţă uriaşă, deoarece sănătatea este preocuparea nr. 1 pentru mulţi români.”

    Pentru ING Asigurări de Viaţă, afirmă managerul, prioritatea pentru următorii ani este intrarea în businessul asigurărilor de sănătate, accelerarea deschiderii acestei pieţe, dar şi creşterea vânzărilor de produse de asigurări de viaţă pe măsură ce economia îşi revine. Compania controlează peste 32% din piaţa asigurărilor de viaţă, poziţie de lider pe care şi-a păstra-t-o constant începând din 1999.

    În primul trimestru, portofoliul asigurărilor încheiate de ING Asigurări de Viaţă a fost cu 5% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar volumul primelor brute subscrise a fost cu 2,3% mai mare, respectiv peste 136 mil. lei. La sfârşitul lunii martie, compania administra active de 2,4 mld. lei, în creştere cu aproape 7% faţă de martie 2012. Profitul brut estimat pentru primele trei luni ale anului a fost de 1,81 mil. lei.

    Citiţi textul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin


     

  • Ponta: România împlineşte 100 de ani. Nu avem nişte legături de transport foarte bune între regiuni

     Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că în 2018 România va împlini o sută de ani de la înfiinţare în forma actuală, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Vreau să atrag atenţia că foarte repede vor trece aceşti cinci ani. În 2018, va trebui să facem un bilanţ, ce a făcut România în aceşti 100 de ani. E mai prosperă, e mai unită, are mai multe oportunităţi. Dincolo de partea de sărbătoare, că eu cred că va fi o sărbătoare atunci, dar este şi un moment de bilanţ”, a spus premierul.

    Potrivit acestuia, bilanţul ar putea să fie “foarte prost” pentru că nu există, printre altele, o autostradă care să lege regiunile între ele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro