BusinessMagazin

Tag: romania

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.

  • MoneyGram anunţă semnarea unui acord de parteneriat cu un nou agent, Payzone România

    Payzone România oferă servicii de plată şi reîncărcare electronică, operând cea mai mare reţea de plăţi electronice cu numerar din România prin intermediul a peste 11.000 de terminale din întreaga ţară. Acordul între Payzone România şi MoneyGram oferă o soluţie eficientă din punct de vedere al costurilor pentru consumatorii care nu au sau nu utilizează un cont bancar sau un card de credit pentru transferul de fonduri. Fondurile pot fi primite în locaţiile Payzone în timpul programului de lucru, inclusiv seara şi în weekend. 

    Comentând noua alianţă, Cristina Constantin, director general, Payzone România, spune că “această colaborare aduce valoare atât companiei noastre, cât şi companiei MoneyGram”.

    “Ne-am angajat să ne extindem reţeaua de parteneri pe piaţa locală, iar planurile noastre de a creşte numărul locaţiilor până la finele anului demonstrează acest angajament,” a declarat Radu Pojoga, MoneyGram Country Manager, România şi Bulgaria.

    Serviciile de transfer de bani sunt acum disponibile clienţilor la mai multe sute de locaţii Payzone, iar acordul include o extindere continuă, preconizându-se că serviciile MoneyGram vor fi furnizate în mai multe locaţii până la finele anului.

    MoneyGram oferă soluţii financiare pentru clienţii care nu au găsit răspuns la nevoile lor în cadrul instituţiilor financiare tradiţionale. MoneyGram oferă servicii de plată a facturilor în Statele Unite şi Canada şi servicii de transfer de bani la nivel global, printr-o reţea globală ce cuprinde peste 321.000 de locaţii ale partenerilor, inclusiv retaileri, oficii poştale internaţionale şi instituţii financiare – în 199 de ţări şi teritorii din întreaga lume.

    Payzone SA a intrat pe piaţa din România în 2004. Începând cu 2007, Payzone România face parte din grupul omonim care oferă o gamă variată de servicii de plată şi încărcare electronică în ţări precum Irlanda, Marea Britanie, Germania, Suedia, România şi Grecia.

    Payzone deţine în prezent cea mai mare reţea de plăţi electronice cu numerar din România, operând în total peste 11.000 de terminale în întreaga ţară.

    Payzone România oferă pe piaţa din România un portofoliu de servicii de plată ce include:  vânzarea de produse preplătite pentru reţelele mobile, colectarea de plăţi ale facturilor pentru furnizorii de servicii şi utilităţi, credit şi asigurări, vânzări de produse preplătite pentru plata prin Internet.

  • România a avut în iunie a treia mare scădere anuală din UE a volumului vânzărilor de retail

     Cele mai mari scăderi au fost consemnate în Spania (6,9%), Slovenia (3,6%) şi România (3,1%), iar cele mai puternice creşteri în Luxembourg (27,5%), Lituania (6,7%) şi Polonia (5,5%).

    În rândul celor 22 de state membre care au furnizat date, volumul vânzărilor de retail a scăzut în şapte ţări şi a avansat în 15.

    Raportat la luna mai, România a înregistrat o creştere de 0,1% a volumului vânzărilor de retail în iunie, faţă de un declin de 0,3% în UE. Zece state au consemnat creşteri faţă de luna mai, Bulgaria a stagnat, iar 11 au avut o evoluţie negativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “ProSport Bucharest Midnight Run”, pe Pasajul Barasab, sâmbătă, de la ora 22.00

    Startul evenimentului se va da, la ora 22.00, din parcarea Carrefour Orhideea, iar concurenţii, cu vârsta de peste 15 ani, sunt aşteptaţi să se înscrie la una dintre cele două probe propuse de organizatori, de cinci kilometri, respectiv de zece kilometri. Participanţii vor primi chip-uri individuale de cronometrare, astfel încât fiecare îşi va afla la finalul cursei timpul personal realizat. Toate persoanele care doresc să participe la “ProSport Bucharest Midnight Run” se pot înscrie pe site-ul www.midnightrun.prosport.ro, iar înaintea concursului la start. Primii 1.000 de participanţi primesc tricoul oficial al evenimentului.

    ProSport confirmă că la cel mai mare eveniment de running nocturn din România şi-au anunţat prezenţa şi multe vedete din lumea sportivă. Astfel, Otilia Bădescu (campioană mondială la tenis de masă) şi Virgil Stănescu (căpitanul echipei de baschet Steaua Bucureşti) vor da startul evenimentului şi chiar vor lua parte la alergare, alături de sutele de bucureşteni dornici de mişcare.

    Există patru categorii de participare: două pentru bărbaţi (15-35 de ani şi peste 35 de ani) şi două pentru femei (15-35 de ani şi peste 35 de ani), ProSport oferind premii în bani pentru fiecare din categoriile de participare: Locul I – 100 euro; Locul II – 75 euro; Locul III – 50 euro.

    Astfel, ProSport continuă seria evenimentelor sportive dedicate pasionaţilor de sport şi de mişcare, care doresc să evadeze din rutina zilnică şi să aibă un stil de viaţă activ şi sănătos, după episoadele “Cu bicicleta la mare”, “Tower Center Up Run” şi “Cu bicicleta la munte”.

    Este cea de-a doua ediţie a “ProSport Bucharest Midnight Run” organizată de ProSport, de această dată în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti şi cu Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti. Locaţia aleasă este una spectaculoasă pentru această ediţie, şi anume Pasajul Suprateran Basarab. Inaugurat în iunie 2011, în prezenţa primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, Pasajul Basarab este cu precădere un pasaj rutier, el unind sectoarele 1 şi 6 între şoseaua Nicolae Titulescu şi şoseaua Grozăveşti. A fost construit cu scopul de a fluidiza traficul în zona de Nord-Vest a Capitalei şi de a completa inelul interior de circulaţie al municipiului Bucureşti, pe el trecând zilnic circa 80.000 de maşini.

    Crosurile nocturne sunt foarte populare în prezent, atât în marile capitale europene, cât şi pe continentul american. O tradiţie aparte o au alergările de noapte în Brazilia. La Rio de Janeiro, la cumpăna dintre ani, se aleargă pe străzile oraşului tocmai pentru a celebra într-un mod inedit trecerea într-un nou an.

    Evenimentul este organizat cu sprijinul VITAMAX (sponsor principal), Ford prin Ţiriac Auto, Superbet, Puma Fragrances, ProFM şi Sport.ro, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti şi cu Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti.

    “ProSport Bucharest Midnight Run” va fi transmis în direct de televiziunea sport.ro, sâmbătă, de la ora 22.00.


     

  • UPC a avut venituri de aproape 70 milioane de dolari în România în primul semestru, în urcare uşoară

     Astfel, veniturile UPC în România au crescut de la 66 milioane de dolari la 68,9 milioane de dolari în primul semestru, la care se adaugă încasările generate de serviciile de televiziune DTH (prin satelit), reiese dintr-un raport publicat vineri de gigantul american Liberty Global, controlat de miliardarul John Malone.

    Veniturile obţinute din servicii DTH în România, Ungaria, Cehia şi Slovacia au avansat în perioada analizată de la 57,1 milioane de dolari la 63,3 milioane de dolari.

    În trimestrul al doilea, UPC România a înregistrat venituri de 34,3 milioane de dolari, în urcare cu 5,1% de la 32,6 milioane de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai greu job din România: 60% dintre angajaţi demisionează după un an

    60% DINTRE OAMENII DE VÂNZĂRI DIN ROMÂNIA REZISTĂ MAI PUŢIN DE UN AN. ESTE UN PROCENT ENORM”. Mădălina Pascu este cea care coor-donează activităţile Salestrust.eu în România, filiala locală a unei companii din Marea Britanie, organizaţie care certifică profesional oamenii de vânzări, denumită Institute of Sales and Marketing Management (ISMM). A adus programul în România anul trecut – “de regulă cererea vine din partea companiilor dintr-o anumită zonă sau din iniţiativa unui prestator de servicii cum suntem noi” – şi recunoaşte că alte certificări au ajuns mai devreme, cum ar fi cele pentru audit, marketing, contabilitate sau din domeniul financiar-bancar.

    A început facultatea de comerţ din cadrul ASE Bucureşti, dar a plecat să studieze comerţ la universitatea Ca’ Foscari din Veneţia. Ulterior, a făcut doi ani de specializare într-un departament de comerţ exterior din Italia şi a primit, prin intermediul facultăţii, un internship în vânzări la Valentino la New York. “Te duci acolo, vezi cât de mult se munceşte şi vezi lucrurile mai închegate. Acolo, dacă greşeşti de trei ori, un mail, un raport greşit şi o eroare gramaticală – eşti concediat”, spune tânăra de 32 de ani. A refuzat o ofertă de salariu de 7.000 de dolari la New York după terminarea intenshipului şi a revenit în România.

    “Când vezi cum sunt oamenii de acolo, începi să apreciezi foarte mult România şi modul în care noi acordăm timp tradiţiilor şi familiei. Stilul nostru de viaţă este foarte diferit. Americanii sunt foarte reci, iar succesul lor stă în disciplina pe care o impun şi lipsa de permisivitate”, explică Mădălina Pascu.

    PASCU A LUCRAT ÎN ULTIMII NOUĂ ANI TOCMAI PENTRU TOATE CERTIFICĂRILE PROFESIONALE – “am dezvoltat ACCA (certificarea din contabilitate – n.red.) de la cinci companii care investeau la 350” – şi admite că despre vânzători nu ştia mare lucru până când ISMM a venit în ţară. “Nu este tocmai o franciză, este un parteneriat în care se cedează o marjă către cei din Marea Britanie”. Firma a avut până acum circa 40 de cursanţi, preţul calificării fiind de 16.000 de euro pentru o perioadă de trei ani. Companiile aleg să îi înscrie pe cei mai buni dintre vânzători, pentru a-i motiva suplimentar să nu părăsească angajatorul, cei pe care îi trimiteau în trecut la MBA-uri în afara ţării.


    RADIOGRAFIA PIEŢEI DUPĂ APROAPE UN AN ŞI JUMĂTATE DE LA STARTUL BUSINESSULUI CONTUREAZĂ ÎN ROMÂNIA DOUĂ TIPURI DE COMPANII: câteva care investescîn programe interne regionale printr-o academie de vânzări, de regulă multinaţionale cu afaceri de sute de milioane de euro; altele care cheltuiesc bani în mod episodic în funcţie de nevoi pentru traininguri de vânzări, tocmai pentru că riscul pierderii investiţiei e mai mic dată fiind fluctuaţia mare de personal în rândul angajaţilor din domeniu.

    “Firmele consideră că aceste programe au ca scop cunoaşterea produselor şi nu formarea stabilă a angajaţilor. E o problemă în toate pieţele logica «Cu cât cunoşti produsul mai bine, cu atât îl vinzi mai bine». Fals”, spune Pascu. O cercertare statistică a Salestrust.eu arată că majoritatea românilor cred că oamenii de vânzări buni sunt nativi şi nu construiţi pe parcursul vieţii – “cei mai descurcăreţi, sociabili şi muncitori”. Fluctuaţia mare de personal se explică prin faptul că marea majoritatea a angajaţilor renunţă nu numai la jobul respectiv, ci şi la cariera în vânzări, pentru că ajung să înţeleagă că nu sunt făcuţi pentru asta. “Un om ajunge întâmplătorîn vânzări.

    Se angajează, învaţă trei luni produsul, după care trebuie să îşi îndeplinească ţintele. Nefiind bine pregătit şi fără să înţeleagă că încrederea în client se câştigă în timp, renunţă”, spune Mădălina Pascu. În mare parte, oamenii de vânzări sunt absolvenţi de ştiinţe economice atraşi de iluzia unei slujbe în care interacţionează cu alţi oameni şi sunt feriţi de rutinele pe care le impun joburile din bănci sau audit. “Partea cea mai dificilă e tocmai interacţiunea cu oamenii, pentru că interacţiunea nu înseamnă să convingi omul să cumpere, ci să construieşti o relaţie cu clientul, să cunoşti bine piaţa şi percepţiile”.

    Piaţa românească înseamnă mai degrabă abordarea regulii “sună o sută de oamenişi s-ar putea să cumpere zece”iar cei care nu îndeplinesc obiectivele se demotivează rapid. Salariile pleacă de la 350 de euro şi ajung la 4.500 de euro pentru un director de vânzări, în timp ce “preţul talentelor”, sub o zecime din oamenii de vânzări din România, s-a menţinut constant în ultimii ani.

    O bună parte din venitul lunar al angajatului din vânzări este variabilă, mai mult în cazul angajaţilor responsabili de găsirea de noi clienţi, o activitate mult mai dificilă în 2013, şi mai puţin în cazul celor care trebuie să păstreze baza de clienţi deja existentă.

    IN NOUA REALITATE ECONOMICĂ, MĂDĂLINA PASCU SPUNE CĂ ABILITĂŢILE DE VÂNZĂRI CONTEAZĂ ŞI MAI MULT. În scenariul în care clientului în plac produsul şi omul de vânzări, dar nu are bani să cumpere, Pascu vorbeşte despre găsirea de priorităţi. “De exemplu, cu toţii spunem că nu avem timp, dar dacă e ceva cu adevărat important nu dormim noaptea ca să rezolvăm problema. Asta este adevărata valoare a oamenilor buni din vânzări”.

  • Antreprenorul sechestrat în corporaţie

    CELE MAI MARI GREŞELI? ÎN PRIMUL RÂND DE MANAGEMENT. Este de notorietate că am făcut pierdere aproape trei ani la rând. Este vina mea. Ca antrenorul de fotbal, care este de vină pentru eşecul echipei„. Răzvan Gheorghe, unul dintre cei mai vechi cunoscători ai pieţei imobiliare din România, anunţa la mijlocul lunii iulie preluarea operaţiunilor Cushman&Wakefield România, pe care le-a condus din funcţia de director timp de şase ani.

    Cumulat, pierderile se ridică la peste jumătate de milion de euro, acesta fiind argumentul principal al plecării americanilor din România. Apoi, renunţarea la costurile corporate (de circa 20% din costurile totale, însemnând cheltuielile legate de infrastructură impuse de birocraţia corporatistă) va determina o creştere a eficienţei şi, deci, diminuarea pierderilor. Doar în sectorul IT sumele cheltuite acum sunt de zece ori mai mici faţă de cele din urmă cu o lună.

    Apoi, managerul nu exclude varianta ca în următorii ani Cushman&Wakefield să ia în calcul o posibilă listare la bursă, iar renunţarea la birourile din ţările neperformante ar putea face parte din strategia gândită de proprietari. „România nu mai este interesantă pentru investitori, iar terenurile vor rămâne mult timp fără să se construiască ceva pe ele„, spune Gheorghe. În situaţia României sunt şi Grecia, Ucraina, unde s-au implementat decizii similare privind restructurarea activităţii.

    IMPREUNĂ CU ECHIPA DE COLEGI DE LA LONDRA AM LUAT HOTĂRÂREA SĂ REALIZĂM ACEASTĂ TRANZIŢIE CÂT MAI SOFT CU PUTINŢĂ ŞI SĂ ÎNCERCĂM SĂ-I FACEM PE CLIENŢI SĂ NU SIMTĂ VREO SCHIMBARE„, spune managerul, care a cumpărat acţiunile pentru a controla în continuare firma: „Eu n-am putut să-mi permit să dau pe acţiuni cât am primit. Deal-ul a fost aşa: iei afacerea înapoi, trebuie să fii prezent şi să stai acolo în piaţă„.

    Prietenia de 18 ani cu filiala de la Londra a americanilor a fost decisivă pentru transferul de putere înapoi la fondator, iar contractul de licenţiere a fost acordat pe termen nelimitat. Costul pentru contractul de licenţă este de ordinul câtorva zeci de mii de euro pe an, la care se adaugă un procent din încasări livrat către compania-mamă.

    „Suntem mai competitivi acum. Într-o bătaie pe evaluări cu Coldwell Banker, pot să stau şi eu lângă ei. Altfel nu aveam nicio şansă„, explică managerul, care subliniază că banii plătiţi pe franciză înseamnă jumătate din cheltuielile din vremea funcţionării sub conducerea Cushman&Wakefield.

    NU MAI FACEM CINCI MILIOANE DE EURO (CIFRĂ DE AFACERI – N.RED.) NICIODATĂ. Niciodată pentru că lumea agenţilor imobiliari s-a schimbat„, spune astăzi Gheorghe. Potrivit estimărilor managementului, cifra de afaceri a Activ Property Services va ajunge anul acesta la circa un milion de euro, faţă de 5,4 milioane în 2008 şi 1,4 milioane în 2012. Numărul de angajaţi a ajuns la 30, de la 106 în perioada de boom imobiliar.

    Deşi datele după prima jumătate a anului arată un nivel similar celui din anul precedent, schimbarea numelui companiei ar putea determina renegocierea unor contracte, iar problemele cu încasările nu încetează în piaţă. Compania se judecă în prezent pentru 100.000 de euro cu unii clienţi intraţi în insovenţă, jumătate din bani fiind imposibil de recuperat. Ca urmare a schimbării de strategie, Răzvan Gheorghe se aşteaptă ca 2013 să redevină un an profitabil.

  • Ernst&Young: Grupurile bancare europene estimează reducerea expunerilor. În România creditarea va stagna

     “Continuarea dezintermedierii la nivelul grupurilor bancare europene va contribui la stagnarea creditării locale. Pe lângă implicaţiile situaţiei de la nivel european, băncile din România se confruntă cu o lipsă de încredere a consumatorilor şi a decidenţilor din companii, dar şi cu o reducere a capacităţii de îndatorare a acestora. Din păcate, stagnarea creditării ar putea afecta băncile, dincolo de efectul direct asupra valorii activelor şi a veniturilor din dobânzi, deoarece, fără o creştere susţinută a creditelor nu ne putem aştepta la o inversare pe termen scurt a evoluţiei creditelor neperformante şi a valorii activelor cu care sunt garantate”, a declarat, într-un comunicat, Gelu Gherghescu, partener Assurance & Advisory la Ernst&Young România.

    El a comentat astfel rezultatele studiului European Banking Barometer, realizat de E&Y, care arată printre altele că 50% dintre instituţiile bancare intervievate estimează că îşi vor reduce expunerea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Optimism pe piaţa de electrocasnice: Gorenje previzionează o creştere de 10% a vânzărilor

    „Anul trecut vânzările de produse Gorenje pe piaţa din România au ajuns la circa 12 milioane de euro, conform estimărilor. Pentru acest an însă, mizăm pe un avans cu 10% datorită dezvoltării reţelei de distribuţie şi a lărgirii categoriilor de produse”, a declarat Damir Drazetic, Director General al Gorenje România.

    Potrivit afirmaţiilor sale, în acest an electrocasnicele mari vor reprezenta aproximativ 70% din vânzările Gorenje, în timp ce electrocasnicele mici aduc 30% din business-ul companiei pe piaţa locală.

    „În ceea ce priveşte cota de piaţă pe care o deţinem, acesta este cuprinsă între 3% şi 10% în funcţie de categoriile de produse”, a mai adăugat reprezentantul companiei. El a subliniat că un avans important va fi raportat în acest an şi pe segmentul electrocasnicelor încorporabile, acestea fiind tot mai mult alese de către români datorită designului special.

    În acest moment, produsele Gorenje pot fi găsite în peste 600 de magazine din România, atât din mediul offline, cât şi din online. „Din totalul vânzărilor Gorenje, 35% sunt realizate în reţelele naţionale de magazine specializate, în timp ce 25% prin intermediul magazinelor independente”, a afirmat reprezentantul companiei.

    Magazinele de tip cash and carry, hypermarketurile şi reţelele de do-it-yourself aduc, şi acestea  20% din business-ul anual al Gorenje, în timp ce vânzările online reprezintă 17%. Compania are parteneriate şi cu reţele specializate în vânzarea de mobilier de bucătărie, acestea reprezentând 3% din business.

  • Clienţii ING pot face plăţi cu ajutorul telefonului, fără introducerea PIN-ului. Cum funcţionează noul sistem

     În plus, clienţii vor achita şi o taxă de acordare a serviciului ING Pay în cuantum de 95 lei.

    “Serviciul are circa 200 de clienţi şi vrem să ajungem la 2.000 de utilizatori până la finele acestui an. Lansarea noului serviciu se înscrie în orientarea strategică a ING Bank către mediul digitial şi este în linie cu creşterea accelerată a adopţiei şi utilizării smartphone-urilor în România”, a declarat şeful Product Management ING Bank România, Ştefan Radu, într-o conferinţă.

    Aplicaţia ING Pay poate fi descărcată de pe GooglePlay sau AppStore şi, pentru a deveni funcţională, mai este necesar un card micro-SD încorporat operat de VISA, care se ataşează la smartphone.

    Utilizatorii serviciului pot alege să introducă PIN-ul doar pentru plăţi mai mari de 100 de lei, situaţie în care tranzacţia se finalizează tot contactless.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro