Tag: romania

  • Cei mai importanţi producători de băuturi spirtoase au înfiinţat o nouă asociaţie

    “Ne propunem ca asociaţia să joace un rol crucial în rezolvarea problemelor cu care se confruntă industria noastră, în special în vederea combaterii comerţului ilegal şi producţiei ilicite de băuturi spirtoase, care sunt extrem de periculoase atât pentru sănătatea economică, cât şi pentru cea publică din România. În linii mari, dorim să apărăm dreptul sectorului de a produce şi a distribui produse de bună calitate pe piaţa românească”, a declarat, într-un comunicat, preşedintele Spirits România, Florin Rădulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pantofii made in Romania, prezenţi pe harta mondială înaintea celor de la Louboutin sau Jimmy Choo

    Fie ei germani, francezi sau italieni, jucătorii străini au ales să vină să producă în România pentru că forţa de muncă era ieftină. Un alt avantaj îl constituia apropierea de pieţele vestice, principala ţintă a pantofilor „made in Romania„. Ulterior, giganţi cu afaceri de miliarde de euro au fost convinşi să rămână pentru că forţa de muncă este calificată şi infrastructura de producţie deja existentă.

    „Am lucrat (familia Pache, n.red.) de-a lungul timpului cu multe branduri mari, precum Clarks, Dolomite, Imac sau Skechers„, spune Raluca Pache (33 de ani), cea care a creat brandul PJ Shoes pentru copii. Ea s-a întors în România în 2009 după ce a studiat şi a lucrat la New York, pe Wall Street. Potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare LinkedIn, ultimele poziţii deţinute în Statele Unite au fost senior securitization şi consultant în cadrul Deloitte. Raluca Pache deţine împreună cu familia sa o fabrică în cartierul Berceni din Capitală, în care produce 180.000 de perechi de pantofi pe an, 20.000 sub brandul propriu (PJ Shoes) şi 160.000 în sistem de lohn pentru Imac, o companie din Italia care produce anual 7,3 milioane de perechi de încălţăminte. Fabrica este amplasată într-o clădire pe care familia Pache a cumpărat-o „cu banii câştigaţi de pe urma contractelor cu Clarks„.

    Clarks nu este singurul nume mare care a ales să lucreze în România, branduri precum Ara sau Riecker investind în producţia de pantofi pe piaţa locală. Aceste investiţii au venit să continue tradiţia. „În anii de dinainte de ‘90 industria de încălţăminte era una foarte cunoscută, sute de mii de oameni lucrând în fabricile de profil„, spun reprezentanţii familiei Pache, cu o experienţă de peste trei decenii în domeniu. Angela Pache, mama Ralucăi, şi-a lansat fabrica proprie în 1997 împreună cu soţul său. Anterior ea a lucrat în cadrul fabricii-fanion Pionierul, ultima funcţie deţinută fiind cea de director general. Astăzi, pe locul fostei fabrici este un centru sportiv.

    La fel ca Pionierul, multe fabrici şi-au închis porţile şi odată cu ele şi multe companii din industriile adiacente. „Multe dintre tăbăcăriile din România s-au închis în ultimii ani„, spune Raluca Pache, care îşi cumpără materia primă din România şi Spania.

    La rândul său, Mihaela Mihalache, directorul general al atelierului de pantofi lucraţi manual Condur by Alexandru, spune că toate componentele de pantofi sunt importate din Italia, din aceleaşi motive. De asemenea, cizmăriile, acele ateliere de meşteşugari foarte căutate în anii trecuţi pentru mici reparaţii, au fost forţate să tragă obloanele în contextul în care românii aleg să poarte „chinezării„ (70% din pantofii pe care România îi importă sunt din China), pantofi ieftini care sunt schimbaţi repede. Mai bine de jumătate din pantofii importaţi sunt din cauciuc şi plastic, iar mai bine de un sfert din material textil, doar 11% fiind din piele.

    Totuşi, în timp ce unele fabrici, cizmării sau tăbăcării s-au închis, există şi companii care continuă să investească în România. Cei mai mulţi producători realizează pe piaţa locală produse din piele (65% din totalul exportat). Compania Ara a ales să investească în România acum mai bine de zece ani, într-o perioadă când forţa de muncă era ieftină. Grupul a venit pe piaţa locală cu un business plan pe termen lung şi a decis să investească în construcţia de la zero de fabrici care astăzi deservesc întregul grup, spunea anterior Filip Schwartz, acţionarului grupului Otter Distribution, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de încălţăminte. Grupul Otter Distribution este reprezentantul Ara în România, pantofii germanilor fiind vânduţi în magazinele multibrand Otter. Grupul german controlează pe piaţa locală două companii – Ara Shoes Romania şi Lloyd Shoes România – cu afaceri cumulate de peste 400 mil. lei (aproape 100 mil. euro) şi cu un total de peste 2.000 de angajaţi.
     

  • Cum sunt păcăliţi clienţii din Centrul Vechi

    Clienţii care aleg să îşi petreacă timpul liber stând la terasele de la “kilometrul 0 al distractiei” primesc bon fiscal doar la cerere, in majoritatea localurilor, dupa cum reiese dintr-un studiu realizat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons  in parteneriat cu Academia de Studii Economice.

    Astfel, dupa identificarea a 22 de localuri si analizarea lor din punct de vedere al respectarii drepturilor consumatorilor cat si a legislatiei in vigoare, a rezultat ca in peste 70% dintre unitati nu se elibereaza bon fiscal decata la cerere. Doar in 27% din cazuri bonul automat se elibereaza in mod automat, fara o solcitare ulterioara, printre acestea numarandu-se: Cafeneaua Egipteana, Entourage, The Embassy Hanul cu Tei, La Muse, Arcade Café, Curtea Berarilor.

    Studiul face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor si serviciilor comercializate pe piata romaneasca, derulat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania –  A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons in cadrul consortiului I.C.R.T. –  International Consumer Research&Testing pentru  produse si servicii la standarde europene, pentru ca alegerea cetateanului consumator sa fie facuta in cunostinta de cauza.

    Centrul istoric, kilometrul zero al distracţiei din Capitală, care în fiecare din ultimii ani marcaţi de criză a crescut „ca Făt Frumos“ – într-un an cât alţii în şapte -, „a intrat într-o mică depresie“ în primul se­mestru, acesta fiind un semnal clar că în spatele creşterii economice peste aş­tep­tări (peste 2% în acest an), al avan­sului exportului şi al producţiei indus­triale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume, scrie Ziarul Financiar.

  • România va începe exportul de gaze spre Ungaria în decembrie

     România şi Ungaria au convenit să realizeze toate investiţiile necesare pentru importul-exportul de gaze prin conducta Arad-Szeged până în 2016, potrivit unui plan de administrare al Transgaz (TGN) elaborat de Consiliul de Administraţie al companiei de stat.

    Conducta Arad-Szeged a fost proiectată să transporte, la capacitate maximă, o cantitate anuală de 4,4 miliarde metri cubi de gaze, echivalentul a circa o treime din consumul anual al României.

    “Având în vedere importanţa regională a proiectului, precum şi valoarea ridicată a investiţiei, proiectul a fost propus pe lista proiectelor de interes comun la nivelul UE, listă care va fi adoptată până la finele acestui an”, potrivit documentului citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina vrea să importe gaze din România

     Ministrul ucrainean al energiei şi industriei cărbunelui, Eduard Stravytsky, a declarat că Ucraina speră să semneze acorduri pentru livrarea de gaze “în sistem invers” cu Slovacia în septembrie şi cu România în octombrie.

    “Sunt încrezător că vom semna un acord cu partenerii noştri din Slovacia în septembrie, iar în octombrie sperăm să semnăm un acord cu România”, a afirmat oficialul într-o conferinţă de presă, citat de Interfax.

    El a precizat că Rusia nu poate ridica pretenţii în ceea ce priveşte livrările de gaze în sistem inves, din Europa către Ucraina.

    Începerea exporturilor de gaze în 2013 este una dintre obligaţiile asumate de România faţă de FMI şi Comisia Europeană (CE). CE a declanşat în luna octombrie a anului trecut procedura de infringement în cazul României, pentru că nu asigură condiţiile necesare exportului de gaze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul bulgar de Externe: Vreau să rezolvăm repede cu România delimitarea platoului maritim

     “O problemă este şi delimitarea platoului maritim din Marea Neagră dintre cele două state. Ambiţia mea este să rezolvăm această problemă cât mai repede pentru că are aspecte politice şi economice”, a afirmat Vigenin, într-o conferinţă de presă comună cu omologul român, Titus Corlăţean.

    De asemenea, el a arătat că o altă problemă în relaţia cu România este cea a minorităţilor, în special cea privind slujba religioasă în limba bulgară pe teritoriul românesc, însă are încredere că aceasta va fi rezolvată în conformitate cu standardele europene, într-un spirit de cooperare fără a se da voie ca aceasta să “fie hrană pentru naţionaliştii din ambele ţări”.

    Ministrul Corlăţean a arătat că a discutat cu Vigenin despre problema “fostei biserici bulgare din Bucureşti” şi despre liceul bulgar din România, dar şi despre liceul român din Bulgaria şi interesul exprimat de asociaţiile minorităţii româno-vlahe pentru respectarea dreptului la educaţie şi religie în limba maternă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plumb: România, în infringement din cauza emisiilor de dioxid de sulf de la Romag Termo

     “România este în procedură de infringement în ceea ce priveşte nerespectarea directivei la Romag Termo a limitelor de dioxid de sulf. Suntem în monitorizare şi încercăm cu Agenţia de Mediu, cu Garda de Mediu şi conducerea RAAN să găsim o soluţie astfel încât să răspundem la data de 30 septembrie Comisiei de măsurile pe care le luăm. Este necesar să se facă anumite investiţii”, a declarat, joi, la Drobeta Turnu Severin, ministrul Mediului, Rovana Plumb.

    Procedura de infringement presupune un avertisment al Comisiei Europene privind rezolvarea problemelor de mediu, în caz contrar organismul urmând să sesizeze Curtea Europeană de Justiţie, care este competentă cu stabilirea sancţiunilor pecuniare pentru nerespectarea directivelor asumate în tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

    La Drobeta Turnu Severin, ministrul Rovana Plumb a mai spus că, în afara procedurii de infringement declanşată în cazul României de către Comisia Europeană, cea mai gravă problemă este sănătatea oamenilor, dioxidul de sulf emanat în cantităţi mari afectând organismul uman.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investigaţia privind practici de corupţie la parteneri Microsoft, cu ramificaţii şi în România, a fost extinsă în Rusia şi Pakistan

     WSJ a scris în luna martie că Departamentul Justiţiei şi Comisia pentru valori mobiliare (SEC) din SUA au început o investigaţie preliminară, după ce un fost reprezentant Microsoft din China a afirmat că unii parteneri ai companiei au mituit oficiali străini pentru a câştiga contracte. Ancheta dezvăluită în martie vizează şi relaţia companiei cu anumiţi distribuitori şi consultanţi din România şi Italia.

    Anchetatorii din SUA verifică dacă Microsoft a avut vreun rol în cazul unor acuzaţii conform cărora firme intermediare partenere ar fi oferit mită pentru a obţine contracte de software cu Ministerul român al Comunicaţiilor, potrivit informaţiilor publicate anterior de ziarul american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEZ a reclamat România la Bruxelles privind amânarea acordării certificatelor verzi

     Guvernul a decis, la începutul lunii iunie, să amâne acordarea unui certificat din cele două alocate producţiei de energie eoliană până în 2017. Restul certificatelor urmează să fie distribuite eşalonat începând din anul 2018, potrivit Patria.cz.

    Decizia a nemulţumit investitorii în astfel de unităţi de producţie a electricităţii. CEZ este cel mai mare investitor în producţia de energie eoliană în România.

    Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Heineken a avut vânzări în scădere în România pentru primul semestru

     Volumul vânzărilor de bere ale Heineken în regiune a coborât cu 5% în primul semestru, la 23 milioane hectolitri, cu scăderi în România, Rusia, Polonia, Slovacia şi Austria, potrivit unui comunicat transmis miercuri de companie. Declinul a fost limitat de evoluţiile pozitive din Germania, Bulgaria şi Serbia.

    Pe lângă situaţia economică dificilă, afacerile Heineken în Europa Centrală au fost afectate şi de condiţiile meteo nefavorabile din trimestrul al doilea, mai precis de inundaţiile severe din Polonia, Germania, Austria şi Cehia, notează compania.

    Veniturile Heineken în Europa Centrală şi de Est au scăzut, în bază organică, cu 1% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,52 miliarde euro, însă venitul pe hectolitru de bere vândut a urcat cu 4%, la 66 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro