BusinessMagazin

Tag: romania

  • Gigantul care luptă cu RCS&RDS, Romtelecom şi UPC pe piaţa de internet

    Irlandezul Stuart Evers a ajuns în România la începutul anului trecut, când a fost numit CEO al Euroweb, companie controlată de Türk Telekom, unica prezenţă din telecom a turcilor pe piaţa locală. Prima vizită a făcut-o însă în 2003, când a găsit ţara „mult diferită faţă de ceea ce este astăzi”.

    Diferenţa nu se referă doar la numărul de restaurante bune sau de locuri de petrecere a timpului liber, ci şi la piaţa telecom, unde, la acea vreme, toţi operatorii de telefonie mobilă creşteau, iar rezultatele erau bune pentru toate companiile din industrie, indiferent de mărimea lor.

    Evers lucrează în telecom din 1996. A început în Dublin, la operatorul telecom deţinut la acea vreme de statul irlandez, a trecut şi prin Kazahstan, însă şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în Cehia, unde a fost atât consultant, cât şi manager. Legătura lui cu Türk Telekom s-a stabilit după ce turcii au cumpărat în 2011 operatorul Pantel International, companie cu 30.000 de reţele de fibră optică în 16 ţări, preponderent din Europa Centrală şi de Est, care deţinea şi afacerea Euroweb. „Pentru turci, parteneriatul comercial cu România este unul de importanţă strategică.

    Turcia este al cincilea investitor de aici ca mărime„, spune managerul, care enumeră marile afaceri turceşti de pe piaţa locală, precum Garanti Bank, Credit Europe Bank, Kanal D sau Arctic. „Faptul că manageri străini sunt aduşi să conducă afaceri în pieţele estice se leagă mai ales de experienţa pe care au trăit-o deja activând în pieţele astăzi mature, dar aflate în trecut în curs de dezvoltare.„ Scenariul a fost acelaşi indiferent că vorbim de Irlanda, Polonia, Cehia, Slovacia sau Kazahstan, iar reacţiile în faţa competiţiei, pieţei, cerinţelor consumatorilor sau dezvoltării de produse se derulează după aceleaşi reguli.

    Piaţa din România, „una dintre cele mai deschise din lume„, a ajuns astăzi la un nivel care permite şi accesul managerilor autohtoni, iar Evers observă că mulţi dintre competitorii săi sunt, de fapt, afaceri conduse chiar de români: „Toată echipa mea de aici este formată din localnici, eu sunt singurul străin„.

    Vorbeşte despre slăbiciunile pe care le-a găsit la sosirea în ţară, la prima radiografie făcută Euroweb, cauzate de competiţia acerbă între rivalii din telecomunicaţii – „eroziunea preţurilor este uriaşă, iar toată piaţa foloseşte politica preţului celui mai mic; este foarte greu să îţi păstrezi clienţii, iar dacă reuşeşti, o faci pe bani mai puţini„. Un peisaj în care compania raporta pierderi, scăderi ale veniturilor (de la o cifră de afaceri de 12,8 mil. euro în 2008 la 8 mil. euro în 2011) şi creşteri de costuri de la an la an. Primul lucru pe care l-a schimbat a fost modul în care oamenii de vânzări abordau clienţii – „celor existenţi trebuia să le oferim mai mult servicii şi simultan trebuia să găsim unii noi„.

    De aceea, echipa de vânzări a suferit modificări, în mare parte prin ofertarea unor angajaţi ai concurenţei, dat fiind că găsirea abilităţilor de acest fel în piaţa muncii se face „greoi„. Aproape 90 de angajaţi lucrează în prezent pentru Euroweb, în sediul central din Bucureşti, dar şi în punctele de lucru din Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara.
     

  • GSK a primit mai multe oferte decât s-a aşteptat pentru fabrica Europharm de la Braşov

     “Suntem în discuţii cu potenţiali cumpărători. Am primit mai multe oferte decât ne-am aşteptat, atât de la companii internaţionale, cât şi naţionale. Mai mult nu putem spune acum”, a arătat Prigent.

    GSK a anunţat, la sfârşitul lunii iunie, că este în căutarea unui cumpărător pentru fabrica de medicamente din Braşov, pe care o va închide, în 2015, dacă nu va găsi un investitor.

    Pascal Prigent preciza atunci că decizia a fost luată în urma unei analize globale de scădere a capacităţilor de producţie a formelor solide.

    “Doar o fabrică a fost afectată de acestă decizie globală, cea din Braşov. A fost o surpriză şi pentru noi. A fost aleasă fabrica din Braşov nu din motive de calitate sau de profitabilitate, ci pentru că nu avea flexibilitatea de a trece la o altă tehnologie şi era o fabrică mai mică decât celelalte. (…) Produsele fabricate la Braşov vor fi transferate la alte fabrici ale GSK din 2014, după ce vom încheia perioada de găsire a unui cumpărător. Vânzările companiei nu vor fi afectate pentru că vom aduce produsele de la acele fabrici”, a arătat Prigent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Millennium Bank România va fi pusă în vânzare

     Anunţul grupului BCP confirmă astfel informaţiile publicate de MEDIAFAX pe 21 august, conform cărora banca portugheză se va retrage din România prin vânzarea subsidiarei Millennium Bank, în urma angajamentelor asumate faţă de Comisia Europeană.

    Millennium Bank are o cotă de piaţă de sub 1% în România.

    Astfel, BCP trebuie să vândă mai multe active, printre care subsidiara din România şi participaţia pe care o deţine la grupul grec Piraeus Bank, şi să scadă cu 25% cheltuielile cu personalul până la finele anului 2015, raportat la nivelul din 2012, potrivit unui anunţ al băncii portugheze, citat de Jornal de Negocios. O parte din reducerile de costuri au fost deja îndeplinite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei mai bogaţi ţigani din România

    1. Ionelaş Cârpaci din Timişoara este cel mai bogat ţigan din România, cu o avere estimată la 13 milioane de euro. Totodată, este semianalfabet, având doar patru clase, după cum a mărturisit chiar el. Clanurile din Timişoara sunt cele mai avute din toată ţara şi, spre deosebire de alte familii care se ocupă de comerţul cu fier vechi sau de cerşetorie în străinătate, clanurile din vestul României şi-au făcut banii din afaceri imobiliare ilegale.

    2. Lucia Seifert (56 de ani) şi soţul ei, Petru Jurj, deţin o avere estimată la 11 milioane de euro, bani care provin tot din afaceri imobiliare ilegale desfăşurate în Timişoara. Cuplul este stăpân peste multe clădiri istorice, cu o arhitectură frumoasă, din centrul oraşului. De asemenea, ei deţin un palat ţigănesc pe care şi l-au construit sub forma unui hotel. Această clădire este cea mai valoroasă, fiind estimată la peste 3 milioane de euro. Ţiganii au şi un apartament enorm în centrul Timişoarei, deasupra magazinului Materna, aflat lângă Opera din Timişoara, şi un alt palat în construcţie în zona Modern.

    3. Cu o avere de 7 milioane de euro, bulibaşa Ferdinand Stănescu din comuna Grajduri, judeţul Iaşi, este cel mai bogat ţigan din Moldova. Averea lui constă în palate, maşini luxoase (mai ales Mercedes, BMW, SUV-uri) şi, bineînţeles, foarte mult aur. În palatele sale găseşti tot ce vrei şi ce nu vrei: băi cu jacuzzi, porţi de lemn în stil maramureşean, trofee de vânătoare agăţate pe pereţi şi camere în care ai putea să întorci o limuzină, de 18X16 metri.

    4. Silvian Ilie Filoti, cunoscut sub numele de “Fulguţă”, este bulibaşa romilor din cartierul Faţa Luncii din Craiova, Dolj, unde deţine o vilă impunătoare. Cu o avere de 6,3 milioane de euro, Fulguţă este cel mai bogat ţigan din Oltenia. Totodată, el este preşedintele al Comunităţii Etniei Romilor din Craiova.

    5. Toma Miuţescu din Vâlcea are o avere de 6 milioane de euro. El face parte din clanul Miuţescu, aceasta întinzându-se în mai multe judeţe din ţară (în special în Vâlcea, Sibiu şi Olt). În total, averea clanului e undeva între 10 şi 15 milioane de euro. De asemenea, clanul Miuţescu l-a susţinut pe împăratul Iulian Rădulescu drept lider al ţiganilor, atunci când acesta s-a proclamat în 1993 „împărat al romilor de pretutindeni”.

    Vedeţi clasamentul complet pe verticalnews.ro

     

  • Cine vinde în România iPhone cu 1 euro

    In Romania, Vodafone vine cu o astfel de oferta pentru iPhone 4, pe care il vinde la pretul de 1 euro, cu abonamentul Red 45.

    Smartphone-ul are o memorie interna de 8 GB,  procesor Apple A4, cameră foto de 5 Mp si inregistrare video HD (720p). Abonamentul costa 45 de euro pe luna, cu minute nationale si internationale incluse, si se incheie pe doi ani.

    Potrivit unor surse apropiate companiei si citate de Bloomberg, Apple va prezenta urmatorul iPhone in cadrul unui eveniment planificat pentru 10 septembrie.

    Noi modele ipad, inclusiv o varianta mai subtire si un iPad mini cu ecran de inalta rezolutie, vor fi lansate ulterior, la timp pentru sezonul sarbatorilor de iarna, au afirmat sursele citate.

    Compania a anuntat in iunie ca va prezenta in a doua parte a acestui an o noua varianta a sistemului de operare iOS, precum si o noua generatie de computere Mac.

    Mai multe pe incont.ro

  • Ponta: Oricui vrea să muncească în România, Băsescu îi dă în cap, îi face dosar sau îl înjură

     “Din punct de vedre politic, avem acelaşi necaz pe care l-am avut în ultimii nouă ani, şi anume oricine vrea să muncească în România, apare domnul Băsecu şi îi dă în cap sau îi face un dosar penal sau îl înjură pe la televizor. Cred că am rezistat bine până acum şi o să rezistăm şi mai bine de acum încolo”, a spus Ponta, îm deschiderea şedinţei BPN al PSD.

    El a arătat că scopul politic pentru care a fost format USL este acela de a reuşi până anul viitor se scape România de tot ce înseamnă “regimul Băsescu”, nu doar de Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 50 de companii româneşti în topul celor mai mari firme din Europa Centrală şi de Est

     “Pentru prima dată, România a eliminat Ucraina de pe podium şi a urcat de la locul cinci până la al treilea. Acest lucru poate fi explicat printr-o creştere cu 22,7% a numărului de companii şi un total de 54 de companii în clasament”, se arată într-un raport al Coface.

    Primele două ţări în funcţie de numărul companiilor din Top 500 sunt Polonia şi Ungaria.

    Cifra de afaceri a celor 54 de companii din România aflate în topul Coface a crescut cu 10,8% anul trecut, comparativ cu 2011, la 48,55 miliarde euro, iar profitul net a urcat cu 37,7%, la 2,19 miliarde euro

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fenechiu: Cred că am găsit soluţia fezabilă pentru construirea a 4000 de kilometri de autostradă

     “De 20 de ani ne plângem că România nu are autostrăzi. De 12 ani eu studiez cum s-ar putea face autostrăzi în România. Cred că am găsit o soluţie fezabilă, o soluţie care are şi o programare eficientă, dar şi surse financiare – e vorba de construirea unei reţele de 4000 de km de autostradă până în 2027 printr-un parteneriat public-privat la care Guvernul asigură plăţile de disponibilitate”, a spus Fenechiu.

    Întrebat de ce nu a aplicat acest proiect când a fost ministru al Transporturilor, Fenechiu a precizat: “Aş putea să vă răspund simplu: nu am apucat. La acest proiect nu lucrez de când sunt ministru, lucrez de mai mulţi ani, peste 2 ani. E vorba de o analiză detaliată a tot ce s-a întâmplat în infrastructură de transpost rutier în Europa”.

    “Ăsta e rodul acestei activităţi. E până la urmă o lucrare de doctorat a unui coleg al meu cu care am lucrat foarte mult pe această temă”, a spus Fenechiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va alege de autostrăzile din România după taxarea de 3 euro pe suta de kilometri

    În primăvara acestui an, ministrul pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, declara că tronsoanele de autostradă Comarnic-Braşov şi Craiova-Piteşti, precum şi centura sud a Bucureştiului, pe care autorităţile îşi propun să le construiască prin concesiune până la alegerile din 2016, vor fi taxate după intrarea în exploatare, iar cuantumul taxei se va baza pe un calcul de 3 euro pe suta de kilometri.

    Odată cu introducerea taxelor de autostradă, unele state au resimţit scăderi acute ale volumelor de trafic. Traficul pe autostrăzile din Portugalia a scăzut la jumătate în 2012 şi cu 68% în primele trei luni din 2013, potrivit Financial Times. Mai mult, pe unele tronsoane şoferii nu mai circulă deloc. Valoarea taxei de autostradă pentru un drum de 220 de kilometri de la Lisabona la Castelo Branco este mai mare decât suma cheltuită pe combustibil.

     

  • Firma de construcţii HoneyWood speră să vândă 30-50 de case ecologice pe an în următorii 3-4 ani

     “În România va fi greu la început, dar în următorii 2-3 ani văd o dezvoltare importantă, astfel că 30-50 de case în următorii 3-4 ani pe an nu mi se pare exagerat. Pe măsură ce vom construi lumea va înţelege mai bine aceste produse. Cea mai mare piedică pe piaţă este lipsa banilor. Nivelul de trai este cea mai mare problemă în România, pentru că interesul este extrem de mare pentru astfel de construcţii”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Răzvan Cazacu, fondatorul firmei.

    El spune că pe lângă problema banilor, românii au şi multe prejudecăţi legate de locuinţele din lemn, cei mai mulţi spunând că acestea scârţâie şi că sunt mai vulnerabile la foc.

    Firma are deja două contracte pentru acest an, iar pentru anul viitor se aşteaptă să construiască între 5 şi 10 case. Valoarea contractelor pentru acest an este de 130.000 de euro, respectiv 250.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro