BusinessMagazin

Tag: romania

  • Transportul public din 7 oraşe din România, disponibil în Google Maps. Cum funcţionează Google Maps Transit

     Google, în colaborare cu SimPlus şi Concept Apps, au inclus informaţii despre transportul în comun în oraşele Bucureşti, Ploieşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Craiova, la adresa maps.google.ro.

    Serviciul numit Google Maps Transit este util pentru a obţine indicaţii de orientare care includ de acum şi transportul public, pe lângă cele pentru maşini şi cele legate de mersul pe jos. Google Maps afişează toate rutele existente pentru a ajunge la o anumită destinaţie, cuprinzând toate liniile de transport în comun recomandate – metrou, autobuz, tramvai şi troleibuz, cât şi informaţii despre staţii şi rute.

    Serviciul de Transit este o nouă îmbunătăţire adusă hărţilor Google pentru a le face mai corecte, utile şi complete pentru români şi turiştii străini care călătoresc cu transportul în comun pentru a ajunge la următoarea destinaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orange ia în calcul achiziţionarea de operaţiuni în domeniul telefoniei fixe în România şi Belgia

     “Dacă Germania va accepta să meargă de la patru operatori la trei, decizia va crea un cutremur în Europa. Va forţa alte ţări să-şi reevalueze poziţia privind consolidarea pieţei”, a declarat directorul general al Orange, Stephane Richard, citat de Bloomberg.

    Grupul francez anticipează un “cutremur” pe piaţa europeană a telecomunicaţiilor dacă autorităţile germane vor aproba fuziunea diviziilor locale ale Telefonica şi KPN, acceptând astfel reducerea numărului de concurenţi de pe piaţă de la patru la trei, transmite Bloomberg.

    Comisia Europeană va evalua de asemenea preluarea operatorului german E-Plus, deţinut de compania olandeză Royal KPN, de către Telefonica Deutschland Holding, divizie a grupului spaniol Telefonica, acesta fiind cunoscut în Germania prin marca O2.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casele de pariuri ne văd favoriţi, microbiştii din întreaga lume ne consideră victime sigure în faţa Turciei! Cele mai votate scoruri

    La casele de pariuri, România este favorită (2.20 pentru victorie), însă în ochii microbiştilor din întreaga lume, vom porni cu şansa a doua în meciul direct cu turcii. Conform predicţiilor cititorilor site-ului goal.com, cele mai probabile scoruri în partida de pe Naţional Arena sunt 2-1, 3-1 şi 2-0, toate în favoarea Turciei.

    Mai mult, peste 60% dintre votanţi văd o victorie a echipei lui Fatih Terim, în timp ce numai puţin peste 25% consideră că România va învinge.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • AFP: Proiectul privind o mină de aur canadiană trezeşte din toropeală tinerii români

    “După primăvara arabă şi vara turcă, toamna românească”, proclamă un banner al uneia dintre reuniunile care au avut loc la Bucureşti, în piaţa Universităţii, teatrul revoltei împotriva dictaturii lui Nicolae Ceauşescu în 1989.

    Majoritatea manifestanţilor au între 18 şi 35 de ani şi sunt liceeni, studenţi, ingineri, artişti, antreprenori, mulţi deschişi către Europa şi către lume dar ataşaţi de România. “Printre manifestanţi se află o elită a tinerei generaţii, oameni din ce în ce mai implicaţi în viaţa cetăţii”, afirmă sociologul Mircea Kivu.

    Cu sensibilităţi diferite, “ecologişti, anarhişti, oameni de dreapta, libertarieni … ei resping în general partidele politice” şi se mobilizează în mare parte graţie reţelelor de socializare, adaugă el.

    Ei vin să protesteze pe biciclete, cu copiii în spate sau în landouri, bat ritmul cu sticle de plastic umplute cu pietricele şi îşi creează propriile lozinci şi sloganuri, de la “Uniţi salvăm Roşia Montană”, “Iubim natura nu cianura” la “Lăsaţi aurul unde l-au ascuns drăcuşorii”.

    “După 1989 se manifesta mult în stradă, apoi oamenii s-au descurajat deoarece au văzut că nu reuşeau să facă lucrurile să se mişte. A urmat o perioadă de apatie dar aceşti tineri au un optimism nou”, apreciază Kivu.

    Duminică, ei erau peste 15.000 în stradă pentru a cere Guvernului să retragă un proiect de lege care ar deschide calea exploatării celei mai mari mine de aur din Europa în pitorescul sat Roşia Montană din Transilvania.

    Dezvoltat de compania canadiană Gabriel Resources, prin filiala sa Roşia Montană Gold Corporation, proiectul va necesita folosirea a aproximativ 12.000 de tone de cianură pe an şi ameninţă, potrivit arheologilor, galeriile miniere din epoca romană.

    Compania promite sute de locuri de muncă, respectarea normelor de mediu şi restaurarea patrimoniului.

    “Roşia Montană a reuşit să atingă corzi sensibile deoarece proiectul atacă valorile în care tinerii cred cu adevărat”, ecologie, transparenţă, dreptul cetăţenilor de a fi informaţi, subliniază pentru AFP Codruţa Cernea, o pictoriţă care participă pentru prima dată în viaţa sa la manifestaţii.

    “O generaţie tânără care este dezinteresată de politică îşi conştientizează vocea”, adaugă ea.

    Ca în Turcia, o problemă legată de mediu a ajuns să exprime nemulţumirea faţă de o clasă politică pătată de scandaluri de corupţie repetate şi considerată incapabilă să crească nivelul de trai în cea de-a doua cea mai săracă ţară din Europa.

    “Acest proiect de lege a fost picătura care a umplut paharul”, afirmă pentru AFP actriţa Cristina Flutur, care a primit premiul pentru interpretare la Cannes în 2012, declanşând “o revoltă reprimată prea multă vreme”.

    “Sper că oamenii politici vor reacţiona. Pentru că România nu este ţara lor, ci ţara tuturor”, adaugă ea.

    “Se asistă la un fenomen inedit din anii 1990: coagularea unei opoziţii reale în interiorul societăţii civile”, subliniază Victoria Stoiciu, de la Fundaţia Friedrich Ebert în România.

    “Bineînţeles, se poate spune că mii de persoane nu sunt comparabile cu sutele de mii de manifestanţi din Franţa sau Portugalia, dar pentru România, unde toropeala civică este adeseori sufocantă, este un mare pas înainte”, continuă ea.

    “Oamenii politici s-au bazat pe faptul că noi nu vom reacţiona dar eu simt că există un spirit nou care se afirmă. Sper că începând de acum vom învăţa să luptăm şi pentru alte lucruri în care credem”, afirmă Cernea.

  • Băsescu: România s-a raliat declaraţiei celor 11 state din G20 privind Siria

    El a spus că la Summit-ul G20 din Rusia, 11 state, printre care SUA, Canada, Australia şi Franţa au adoptat o declaraţie comună privind Siria

    “În urma consultării cu alte instituţii ale statului, am decis ca România să se ralieze poziţiei acestor state“, a spus preşedintele, menţionând că România a devenit semnatară a acestei declaraţii.

    El a precizat că declaraţia constată că norma internaţională împotriva utilizării armelor chimice este în vigoare de mult timp şi este universală.

    Declaraţia condamnă în modul cel mai ferm atacul din suburbiile Damascului şi ţine responsabil regimul de la Damasc, a spus preşedintele Băsescu.

    Semnatarii fac apel la un răspuns internaţional ferm, a mai spus şeful statului român, referitor la declaraţie.

  • FT: România are cele mai mari probleme din Europa la prevenirea incendiilor

    România are cele mai multe probleme la nivel de ţară în privinţa asigurării protecţiei împotriva incendiilor în cadrul lanţurilor de aprovizionare, fiind urmată de Portugalia, SUA, Cehia şi Italia, arată un raport compilat de un grup de auditori independenţi de la Supplier Ethical Data Exchange, citat de Financial Times.

    Investitorii deţinători de lanţuri de aprovizionare de pe pieţele emergente se confruntă cu riscuri legate de siguranţă, iar mai nou, cu probleme legate de pericolele de incendii din fabricile construite în zonele dezvoltate, Europa fiind una dintre cele mai sensibile zone. Raportul auditorilor arată cu Africa are cele mai puţine riscuri de incendiu.

    13,5% din lanţurile de aprovizionare din Europa nu respectă măsurile de siguranţă contra incendiilor, în timp ce în Africa, procentul fabricilor cu probleme este mai redus, de 6,6%.

    În Asia au avut loc anul trecut incendii de mari proporţii la fabrici din Bangladesh şi Pakistan în care şi-au pierdut viaţa sute de muncitori. Procentul lanţurilor de aprovizionare care nu sunt în conformitate cu normele de protecţie împotriva incendiilor este de 12,7% în Asia, în SUA 11% iar în America de Sud 11,8%.

    Principalele probleme descoperite de raportul auditorilor au fost lipsa sau proasta semnalizare a ieşirilor de urgenţă, lipsa luminilor de urgenţă, culoare blocate, dotare slabă cu echipament anti incendiu, certificate de inspecţie a siguranţei expirate sau lipsă.

    Manufacturile şi industria farma comportă cele mai ridicate niveluri de risc de incendiu, în timp ce fabricile din agricultură, predominante în Africa, au cele mai puţine probleme în asigurarea securităţii împotriva incendiilor.

     

  • edy Spedition face angajări. Ce trebuie să ştii ca să obţii o slujbă

    edy Spedition vrea să angajeze motostivuitorişti în Deva, Timisoara, Oradea şi Cluj-Napoca şi dispeceri în Timişoara.

    Dispecerii trebuie să coordoneze activitatea de transport de mărfuri efectuată de conducătorii auto din flota alocată în condiţii de securitate. Motostivuitoriştii sunt responsabili de manipularea produselor din depozit conform standardelor companiei, respectând instrucţiunile de lucru care se referă la manipularea şi depozitarea produselor. Compania este interesată de candidaţi serioşi, cu experienţă reală şi demonstrată.

    Cifra de afaceri a edy Internaţional Spedition, compania care până anul trecut a deţinut titlul de cel mai mare transpor­tator român, a scăzut în 2012 cu 37% faţă de anul precedent, până la 47 de mi­lioane de euro, potrivit datelor Regis­trului Comerţului. Grupul de firme edy a intrat în vara anului tre­cut în insol­ven­ţă la câteva luni de la dece­sul lui Alin Popa, principalul acţio­nar şi fondator al com­pa­niei, la cererea ING Bank, dar şi a fondului de investiţii Westerham Holding (con­dus de Horia Manda) care deţine 17,5% din com­panie. Edy International Spedition operează în prezent doar cu 280 de camioane faţă de peste 1.200 în 2008, iar activitatea se derulează aproape integral numai pe transport la nivel naţional.

  • Materiale de construcţii „made in Romania”

    PRODUCĂTORUL DE VOPSELE SARCOM RÂMNICU VÂLCEA, controlat de antre-prenorii Aurel şi Marinică Potop, şi-a luat inima în dinţi anul trecut, când a început să analizeze oportunităţile de export, iar în 2013 deja a demarat primele livrări către Bulgaria. „Lipsa consumului intern ne-a determinat să ieşim pe pieţele externe. În ultimii doi ani cererea internă a scăzut continuu şi eu nu văd semne că situaţia se va îmbunătăţi, ba dimpotrivă„, spune Marinică Potop, director şi acţionar al companiei Sarcom. Astfel, piaţa de materiale de construcţii, care reprezintă circa 30-40% din sectorul total al construcţiilor, a scăzut şi anul trecut cu circa 10%, până la 2,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Business Magazin pe baza informaţiilor furnizate de Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii din România.

    Compania Sarcom, care deţine o fabrică la 10 kilometri distanţă de municipiul Râmnicu Vâlcea şi are circa 130 de angajaţi, speră să trimită la extern circa 5-7% din vânzările totale de anul acesta, estimate la aproape
    7 milioane de euro.

    „În orice caz este foarte greu să pătrunzi pe o piaţă nouă cu o marcă nouă. În general, pieţele (externe – n.red.) sunt conservatoare, dar la fel este şi cea internă„, recunoaşte Potop. El spune că este încă prematur să vorbească despre planurile pentru următorii 2-3 ani în ceea ce priveşte exporturile şi că totul depinde de modul în care vor fi primite produsele fabricate la Vâlcea de clienţii străini. „Noi dorim să creştem permanent exportul, dar nu depinde numai de noi„, explică şeful Sarcom.
    Un alt producător local care a început să privească spre pieţele externe în ultimul an este Final Distribution, care are o fabrică de ţiglă metalică şi de jgheaburi şi burlane la Băicoi, judeţul Prahova. Chiar dacă a început cu pieţe din apropiere,  precum Slovenia, Polonia, Republica Moldova şi Ucraina, ulterior Final Distribution s-a aventurat şi mai departe, semnând în această vară două contracte de distribuţie în Tanzania, respectiv Suedia. „Dacă ne referim la piaţa europeană, aici putem discuta de două tipuri de pieţe şi anume piaţa est-europeană şi cea vest-europeană. Aceste două pieţe au ca numitor comun competitivitatea, dar cu o mare diferenţă„, spune Dan Mircescu, acţionar şi director general al Final Distribution. El adaugă că această diferenţă vine din faptul că în vest competitivitatea înseamnă calitate, în timp ce în est acest lucru înseamnă preţ mai mic.

    Compania, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 4,5 milioane de euro, estimează că exporturile vor reprezenta anul acesta circa 10% din rulajul de peste 5 mili-oane de euro prognozat pentru 2013. Compania a prins gustul exporturilor abia anul trecut, după ce a testat câteva pieţe de desfacere. Şi-a încercat norocul mai întâi în Slovenia, Franţa şi Spania, iar următoarele ţări cucerite au fost Republica Moldova, Polonia şi Ucraina.

    În situaţia producătorului de vopsele Sarcom şi a celui de ţiglă metalică Final Distribution sunt o serie de alţi jucători din piaţa materialelor de construcţii, cu diferenţa că unii dintre ei s-au orientat către exporturi în urmă cu mai mulţi ani.
    Este cazul producătorului de adezivi, vopsele şi polistiren AdePlast, controlat de omul de afaceri Marcel Bărbuţ, care a exportat anul trecut produse în valoare de peste un milion de euro, în condiţiile în care cifra de afaceri s-a ridicat la peste 42,5 milioane de euro. Pentru anul acesta, Bărbuţ spunea în urmă cu câteva luni că şi-a setat un obiectiv extrem de ambiţios, şi anume exporturi de 5-8 milioane de euro, iar pentru a ajunge la o asemenea cifră a inaugurat mai multe fabrici în ultima perioadă, la Oradea, Ploieşti, respectiv Roman.

    Şi Arcon Sfântu Gheorghe, companie deţinută de omul de afaceri Ioan Ţiţeiu, a realizat anul trecut exporturi de 3,6 milioane de euro, echivalentul a 11% din businessul pe 2012. Cei doi producători de materiale de construcţii amintiţi mai sus au intrat cu produsele lor inclusiv în ţările arabe, care de altfel au devenit în ultimii ani una dintre destinaţiile preferate pentru firmele româneşti din industria construcţiilor. Antreprenorii locali au ajuns chiar să construiască şosele în aceste ţări, aşa cum este cazul firmel Delta ACM 93, controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, care în prezent construieşte o autostradă în Irak.

    Chiar dacă pentru mulţi producători exporturile au reprezentat o gură de oxigen pe timp de criză, nu în puţine cazuri intrarea pe o piaţă externă s-a făcut cu mari riscuri. „La export trebuie să lucrezi cu plata integrală în avans. Ceea ce recomandăm cu căldură, deoarece riscul de neplată există şi uneori este chiar accentuat. E o provocare pentru că e o piedică în procesul de vânzare, dar în acelaşi timp o centură de siguranţă„, susţine Ciprian Oprea, director general şi acţionar al grupului MCA, specializat în producţia şi comercializarea de uşi de garaj şi rulouri pentru ferestre. El estimează că circa o treime din cifra de afaceri de anul acesta, estimată la 8-9 milioane de euro, va merge la export, în ţări precum Belgia, Franţa, Austria, Serbia, Bulgaria sau Republica Moldova.

    Chiar dacă exporturile ar putea reprezenta un debuşeu de creştere pentru mulţi producători autohtoni, doar anumite materiale de construcţii se pretează pentru livrarea la extern, în special cele care au o valoare adăugată mare. Cimentul, cărămizile sau prefabricatele, spre exemplu, nu pot fi duse la export, în contextul în care costurile mari de transport nu justifică vânzarea acestor produse pe o rază mai mare de 2-300 de kilometri distanţă de fabrică.

    Chiar dacă pot creşte datorită exporturilor, producătorii de materiale de construcţii aşteaptă în continuare revenirea economiei interne, care reprezintă până la urmă principala piaţă pentru ei. „Oricum, eu cred că cei care au susţinut şi susţin în continuarea creşterea PIB bazată pe export se înşală. Cea mai sănătoasă creştere este cea bazată pe consum intern„, conchide Marinică Potop de la Sarcom Râmnicu Vâlcea.

  • Voinea: România vrea să iasă pe piaţa externă cu 1 miliard de euro

    Randamentul eurobondurilor României cu maturitate în 2019 a atins joi la Londra 4,16%, peste un minim record de 3,4% înregistrat în luna mai. Obligaţiunile poloneze cu maturitate similară au un randament de 2,14%.

    “Vom realiza emisiunea în acest an pentru că face parte din strategia noastră multi-anuală, dar nu suntem presaţi să o facem astăzi sau mâine. Vom găsi cea mai bună fereastră de oportunitate”, a spus Voinea într-un interviu în Polonia.

    Ministerul de Finanţe vrea să atragă în acest an de pe piaţa externă echivalentul a 2,5 miliarde de euro, după ce în februarie a vândut obligaţiuni de 1,5 miliarde de dolari, la un randament minim record de 4,5%. Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a urcat joi cu 0,06 puncte procentuale, la 5,32%.

    Guvernul va aştepta probabil să semneze al treilea acord cu FMI, pentru a creşte încrederea investitorilor, înainte de a face vânzarea de obligaţiuni, a spus Vlad Muscalu, economist şef la ING Bank România.

    Voinea a declarat joi că board-ul FMI va discuta acordul preventiv destinat Romniei în ultimele 10 zile ale lunii septembrie. Împrumutul de 4 miliarde de euro va fi suportat în mod egal de FMI şi UE.

    Comisia Europeană va aproba probabil acordul pe doi ani pe 15 octombrie, în timpul întâlnirii Ecofin, a arătat ministrul.

    Acordul de finanţare va fi al treilea consecutiv pentru România şi cel mai mic după 2009, când ţara a obţinut un împrumut de 20 de miliarde de euro.

    “Aşteaptă probabil să semneze acordul preventiv cu FMI în speranţa unei reacţii favorabile a pieţei, dar cred că greşesc să mizeze pe asta. Ministerul a rămas în urmă cu programul emisiunilor pe piaţa locală, astfel că va fi dificil să evite această emisiune”, a arătat Muscalu.

    Până la sfârşitul lunii august, Ministerul de Finanţe a vândut pe piaţa locală obligaţiuni de 31 de miliarde de lei. În primele nouă luni, ar putea să fie atrase circa 35 de miliarde de lei, sub ţinta anuală de 49 de miliarde de lei prevăzută în strategie Ministerului de Finanţe pentru 2013, potrivit estimărilor ING.

  • Cum s-a deşteptat consumatorul român după criză

    Investim în marketing şi în preferinţele consumatorilor la fel de mult ca în anii trecuţi; investiţia nu a fost redusă, chiar dacă au existat perioade dificile din punct de vedere economic. Dimpotrivă, aceasta a crescut uneori, mai ales în rândul mărcilor mari„, a declarat Dan Oprescu, director brand building pentru segmentul de detergenţi în Europa Centrală, de Est şi de Sud şi pe cel de îngrijire personală şi a locuinţei în Europa Centrală şi de Sud al Unilever. După o experienţă de 20 de ani în piaţa bunurilor de larg consum, câştigată în ţările din regiune în companii precum The Nielsen Company, Japan Tobacco Intl România, Hochland România şi Polonia, în 2011 a primit misiunea de a se ocupa de marketingul produselor din gama de detergenţi şi de îngrijire personală ale Unilver South Eastern Central Europe. Cele două divizii reprezintă 60% din afacerile companiei din România, evaluate la 177,2 milioane de euro, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    S-a alăturat astfel membrilor boardului din echipa Unilever şi celor 180 de angajaţi din România care îşi desfăşoară activitatea într-un birou recent reamenajat, care pare să facă parte tot dintr-o intenţie de marketare: sălile de şedinţe poartă numele brandurilor din portofoliu, iar sălile individuale, destinate teleconferinţelor, poartă numele capitalelor aferente ţărilor din Europa Centrală şi de Est în care compania este prezentă. Oprescu este discret în ce priveşte cifrele, dar costurile reamenajării se adaugă la cele 125 de milioane de euro investite de Unilever South Eastern Central Europe în România  de la intrarea pe piaţă, în 1995, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul oficial al companiei. „România este cea mai mare piaţă din regiune„, spune Oprescu, comparând piaţa locală cu cele din Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Kosovo, Albania şi Muntenegru. Aspect justificat de faptul că aceasta asigură, potrivit ultimelor informaţii disponibile, peste 50% din veniturile companiei. Gigantul are pe piaţa locală şi două fabrici la Ploieşti, care fac parte din compania Unilver România, unde realizează produse alimentare şi de îngrijire a locuinţei şi unde îşi desfăşoară activitatea 335 de angajaţi.

    Totuşi, consumul redus, cauzat de condiţiile economice dificile, este o coordonată a întregii regiuni, iar România şi Bulgaria rămân cele mai dificile pieţe din zonă. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul – cel mai important indicator pentru consumul populaţiei – a fost în iunie cu 4,2% mai mică faţă de aceeaşi lună din 2012, vânzările de alimente şi băuturi fiind cele mai afectate, alături de cele de carburanţi, potrivit datelor Insti-tutului Naţional de Statistică (INS). De asemenea, incertitudinea legată de evoluţia eco-no-miei şi de siguranţa locului de muncă a forţat oamenii să cumpere produse mai ieftine şi să economisească o parte din venituri, depozitele populaţiei înregistrând în iunie o creştere cu echivalentul a 6,5 mi-liarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit BNR.

    În aceste condiţii, Unilever South Eastern Central Europe a ajuns astfel la o creştere de 5% în România, faţă de 2011, când cifra de afaceri a fost de 171,5 milioane de euro. Din segmentul bunurilor de larg consum, doar Henkel a mai înregistrat o creştere, de la 127,9 milioane de euro la 136,2, în timp ce primul jucător de pe piaţă, P&G, a scăzut de la 295,9 milioane de euro la 281,6. Totuşi, Oprescu este optimist în ce priveşte evoluţia din ultimul timp a pieţei: „De speriat nu este cu siguranţă. Ne confruntăm mai degrabă cu o schimbare a obiceiurilor decât cu o reducere a consumului„.