Tag: romania

  • Mercedes-Benz România a livrat 25 de camioane companiei de transport Luxorcomp

    În acest moment, mărimea flotei Luxorcomp este de 25 de autovehicule comerciale Mercedes-Benz, dintre care 20 de capete tractor cu înălţime de cuplare coborâtă şi 5 modele şasiu cu suprastructură şi remorcă, la care se adaugă încă 5 camioane de 7,5 tone şi 2 van-uri frigorifice.

    Luxorcomp este o companie de transport internaţional care şi-a început activitatea în 1997, cu un prim camion de 7,5 tone. În anul 2000, compania a ajuns la 5 camioane de 7,5 tone, iar în 2001 a apărut necesitatea achiziţiei unor camioane de tonaj mare, odată cu extinderea afacerii. În 2012, când flota Luxorcomp număra 18 camioane, s-a hotărât înlocuirea modelelor existente cu unele noi.

    “Eu sunt o persoană foarte receptivă la nou şi, deja de mai mulţi ani, am început să cumpăr diferite sisteme de monitorizare, GPS, debitmetre. În acel moment, nu mă mulţumeau consumurile şi eram sigur că se poate mai bine, dar nu puteam demonstra lucrul acesta. Drept urmare, anul trecut, în septembrie, Mercedes-Benz România ne-a livrat primul lot de 5 camioane. Nu am avut nevoie de mai mult de 2-3 luni să mă conving că ceea ce mi s-a promis este adevărat şi atunci am făcut deja demersurile pentru următoarele două loturi. Iar acum, după un an, camioanele noastre se comportă foarte bine”, spune Florin Popa, directorul companiei Luxorcomp, despre decizia alegerii camioanelor Mercedes-Benz, înlocuind astfel o flotă aparţinând integral unui alt brand.

  • Cele 20 de hipermarketuri Real vor deveni Auchan în mai puţin de un an

    “Calendarul nostru este unul ambiţios, dorim să realizăm convergenţa celor 20 de magazine şi trecerea sub marca şi comerţul Auchan în mai puţin de un an. Priorităţile noastre, în această perioadă, sunt: integrarea celor 5.000 de noi colaboratori, (…) propunându-le un comerţ bazat pe discountul generalizat. Convergenţa celor două companii este o oportunitate extraordinară care ne va permite să ne consolidăm şi să creăm valoare pentru toţi: pentru clienţi, pentru angajaţi, pentru furnizori şi pentru producătorii români”, a declarat, într-un comunicat, directorul general al Auchan România, Patrick Espasa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fost vicepreşedinte al grupului Orange a fost numit director financiar la subsidiara din România

     “Începând cu luna septembrie, Diego Martinez Lopez este noul director financiar al Orange România. El a preluat responsabilităţile de la Ludovic Pech, care a fost numit director financiar la Mobistar, Belgia, după ce, timp de trei ani, şi-a adus o contribuţie importantă la îmbunătăţirea performanţei financiare a Orange România”, se arată într-un comunicat al operatorului.

    Cu experienţă în domeniul financiar, Lopez a coordonat numeroase programe strategice de eficienţă şi de transformare în cadrul grupului Orange şi a dezvoltat modele de business pentru lansarea de noi servicii şi tehnologii, precum servicii TV şi reţele broadband de mare viteză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O echipă de audit a CE va verifica măsurile luate de România pentru deblocarea POS CCE

     “În ceea ce priveşte programul Competitivitate, salut eforturile considerabile făcute de autorităţile române, nu numai pentru a remedia din trecut, ci şi pentru a asigura un sistem de managament mai eficient”, a afirmat comisarul european pentru politici regionale, precizând că echipa de audit va veni la Bucureşti, la începutul săptămânii viitoare.

    Totodată, Hahn a menţionat că Eugen Teodorovici i-a prezentat o serie de măsuri luate, “care ar putea duce la rezultate concrete, spre exemplu asigurarea unei finanţări adecvate de la bugetul de stat pentru a preveni întreruperea lucrărilor şi un nou sistem de plăţi directe către beneficiari”.

    Cititi mai mute pe www.mediafax.ro

  • De ce plătim mai puţin la factura de energie electrică

    PENTRU LUNA IUNIE, PROPRIETARUL UNUI APARTAMENT DIN BUCUREŞTI, cu un consum de circa 200 kWh, a plătit pentru energie o factură de circa 122 de lei, din care 22 de lei au reprezentat doar TVA-ul, 4 lei taxa TV şi alţi 2,5 lei taxa radio. Tot în această factură mai intrau 72 de lei pentru energia consumată, circa 5 lei pentru cogenerare şi 10 lei pentru certificatele verzi. Aceste certificate verzi, care cu tot cu TVA ajungeau la nivelul lunii iunie să reprezinte circa 10% din valoarea întregii facturi, reprezintă sprijinul pe care fiecare consumator din România îl dă pentru a-i susţine pe producătorii de energie verde. Paradoxal, până la data de 1 iunie, niciun consumator casnic nu beneficia în coşul de energie primit de vreun kilowatt de energie verde, deşi o sprijinea cu 10% din factură.

    Acest sprijin a fost principalul motor care a contribuit la boomul înregistrat de industria eolienelor sau solarelor, din 2009 încoace domeniul energiei verzi atrăgând ca un magnet investiţii de 4 miliarde de euro în cei mai duri ani de criză prin care a trecut România după căderea Lehman Brothers.

    La finalul lunii iulie, datele Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, arată că în România se învârteau circa 2.200 MW în parcuri eoliene în contextul în care centrala de la Cernavodă, care funcţionează cu două reactoare nucleare, are o putere de 1.400 MW. Pe lângă „morile de vânt„ au mai apărut şi peste 400 MW în parcuri solare. Cum a funcţionat schema? Statul român s-a decis să-i recompenseze pe producătorii de energie verde printr-un sistem bazat pe certificate verzi şi cote obligatorii.

    Pe scurt, fiecare megawatt de energie injectat în sistem şi preluat cu prioritate era recompensat printr-un număr variabil de certificate verzi în funcţie de tehnologie. Mai departe, furnizorii de energie cumpărau aceste certificate astfel încât să îndeplinească nişte cote obligatorii privind ponderea pe care trebuia să o ocupe energia verde în coşul livrat clienţilor. Normal, pentru furnizori acest lucru reprezenta un cost suplimentar care mai departe a fost transmis în facturi.

    TOT ACEST SISTEM A FOST PUS LA PUNCT PENTRU CA ROMÂNIA SĂ-ŞI ÎNDEPLINEASCĂ OBLIGAŢIILE EUROPENE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PONDEREA ENERGIEI VERZI ÎN TOTALUL CONSUMULUI PÂNĂ ÎN 2020.Problema a fost că acest sprijin pentru energia verde s-a suprapus peste o perioadă în care scăderea cererii a cauzat probleme majore în mai multe sectoare de activitate care se vedeau deodată cu o factură mai mare la electricitate, deşi vânzările lor erau atacate de situaţia de pe plan internaţional. 

    În România, cei mai aprigi oponenţi ai energiei verzi au fost şi sunt Alro Slatina şi Arcelormittal Galaţi, de altfel cei mai mari consumatori de electricitate locali. Deşi ambele companii au avut şi încă au contracte directe de alimentare cu cei mai ieftini producători de energie din România, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, ele au ameninţat cu restrângerea sau chiar cu relocarea activităţii dacă nu se vor lua măsuri pentru limitarea sprijinului pus la dispoziţia investitorilor în regenerabile.
    Având mii de angajaţi, comparativ cu industria verde care a generat puţine efecte pe orizontală în România, pumnul în masă izbit cu greutate de industrie a câştigat în ochii guvernului bătălia cu ameninţările bazate pe regulile UE scoase la înaintare de „verzi„.
     

  • România a atras 1,5 miliarde de euro prin obligaţiuni pe 7 ani plasate pe pieţele externe

     Potrivit surselor, investitorii au subscris peste 6,2 miliarde de euro la emisiunea de euroobligaţiuni a României, depăşind de patru ori suma maximă pentru care Ministerul Finanţelor intenţiona să o atragă de pe pieţele externe, de 1,5 miliarde euro.

    Ministerul Finanţelor viza un randament de 3 puncte procentuale peste midswap, indicatorul de referinţă al pieţei.

    Randamentul a fost setat la 295 puncte de bază peste mid-swap. La ora transmiterii acestei ştiri rata midswap era de 1,825% pe an, ceea ce înseamnă un randament de circa 4,77% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, locul al doilea în UE în iulie în funcţie de creşterea producţiei industriale

     Producţia industrială a scăzut cu 2,1% în zona euro în perioada analizată.

    Cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Grecia (-8,2%), Irlanda (-7,9%), Malta (-7,7%) şi Suedia (-6,2%).

    La polul opus, cele mai puternice creşteri au fost consemnate în Estonia (7,8%), România (7,3%) şi Polonia (3,8%).

    Raportat la luna iunie, producţia industrială a UE a scăzut cu 1%, iar cea a zonei euro cu 1,5%, cu mult peste estimările economiştilor, care anticipau un declin de numai 0,3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ ÎN 2013: Ţările în care preţurile locuinţelor au scăzut cel mai mult din Europa. România este printre ele

     Pe prima poziţie, cu cea mai mare scădere a preţurilor în perioada analizată, se află Cipru, cu un minus de 12,74%, iar pe locul doi este Grecia, cu o reducere de 11,12%.

    “Performanţa pieţei rezidenţiale din România se menţine «jalnică», în ciuda unei îmbunătăţiri uşoare a economiei. Preţul mediu de vânzare al apartamentelor a scăzut cu 10,2% în semestrul una din 2013 faţă de aceeaşi perioadă din 2012, cu 9,25% la finele primului trimestru din 2013, cu 5,96% în ultimul trimestru din 2012 şi cu 12,76% în trimestrul trei din 2012. Preţurile caselor au scăzut, de asemenea, cu 2,84% în trimestrul doi al acestui an, faţă de trimestrul doi din 2012”, menţionează sursa citată.

    Din cele 25 de ţări europene incluse în studiu, 14 au înregistrat creşteri de preţuri faţă de primele şase luni ale anului trecut, şi în 11 dintre acestea preţurile apartamentelor au avut scăderi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai Pascadi se alatură managementului Softlead

    Mihai Pascadi are o experienţă profesională de peste 20 de ani, dintre care 10 ani petrecuţi în corporaţii internaţionale specializate în tehnologia informaţiei şi alţi 7 ani în proiecte dedicate dezvoltării aplicaţiilor software. Pascadi a fost  Country General Manager la Compaq Computer România şi a făcut parte din echipa Digital Equipment România.

    Softlead, creaţie a tinerei antreprenoare Alexandra Roată, cuprinde o bază de date de peste 240 de produs software româneşti, care sunt prezentate fiecare – funcţionalităţi, descrieri, demonstraţii, alături de datele companiilor producătoare. Apar aplicaţii de Content Management System (CMS), Customer Relationship Management (CRM), Enterprise Resource Planning (ERP), soft-uri dedicate dezvoltării şi managementului organizaţional, educative, de management al informaţiilor, dedicate gestiunii stocurilor,  din domeniul juridic, multimedia, precum şi multe altele.

    “Mihai oferă impulsul de care are nevoie orice start-up sau companie în dezvoltare, datorită experienţei semnificative pe care a dobândit-o si capacităţii de a gestiona corect şi rapid viziuni, oameni şi sarcini de lucru, dar şi datorită capacităţii de a echilibra echipe, aspiraţii şi reusite”, spune Alexandra Roata, Managing Partner, Softlead.

    Iar Mihai Pascadi confirmă: “Softlead este o extensie a proiectelor dezvoltate nu doar în ultimii ani, ci în decursul întregii mele activităţi, iar implicarea personală va viza toate direcţiile specifice dezvoltării unui proiect menit să susţină şi să promoveze industria software”.

  • Fundaţia Brigitte Bardot studiază recursurile posibile la legea privind câinii maidanezi din România

     “În timp ce ancheta nu a făcut încă lumină asupra circumstanţelor reale ale dramaticului accident, Parlamentul român răspunde orbeşte şi precipitat dorinţei preşedintelui Traian Băsescu de a ucide câinii maidanezi din România”, afirmă fundaţia, referindu-se la moartea unui copil în vârstă de patru ani, muşcat de câini fără stăpân, la Bucureşti.

    Un copil în vârstă de patru ani a murit, la începutul lunii, după ce a fost atacat de câini maidanezi, în apropierea Parcului Tei, din Bucureşti, iar fratele acestuia, de şase ani, a fost muşcat de un picior, dar a reuşit să fugă şi să-şi anunţe bunica.

    “Peste tot în lume campaniile de sterilizare şi-au arătat roadele, dar România face excepţie, câinii sunt ucişi aici cu miile apoi supravieţuitorii se reproduc şi uciderea lor continuă la infinit”, acuză fundaţia, pe site-ul său de Internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro