BusinessMagazin

Tag: online

  • Majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi recunosc că este cea mai importantă masă a zilei

    Studiul privind obiceiurile de consum în timpul mesei de prânz dezvăluie faptul că majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi considera că este cea mai importantă masă a zilei. De asemenea, rezultatele studiului arată că peste jumătate dintre românii intervievaţi ar schimba felul în care îşi petrec pauza de prânz şi ar dori ca masa din mijlocul zilei să fie o experienţă altfel, în care ei să se bucure de mâncare bună şi o companie plăcută.

    Pentru a-i încuraja pe români să savureze masa de prânz, Ciuc 0.0% lansează platforma online www.pranzpenevazute.ro, prin care îndeamnă consumatorii să experimenteze un prânz “altfel”. Cei care se vor înscrie în platforma online vor avea ocazia să participe alături de persoane necunoscute la un “prânz pe nevăzute”, să iasă din monotonia zilnică şi să îşi transforme cea mai importantă masă a zilei într-o experienţă. Astfel, Ciuc 0.0% îşi invită consumatorii să îndrăznească să îşi schimbe obiceiul de “desktop dining” şi să accepte provocarea lansată de brandul care le promite că vor avea ce povesti când se vor întoarce la birou.

    “Platforma de socializare www.pranzpenevazute.ro este o iniţiativă îndrăzneaţă pe care Ciuc 0.0% o propune consumatorilor dornici să descopere şi să experimenteze o “altfel” de băutură în timpul mesei de prânz”, declară Andrea Veress, group brand manager global and premium brands Heineken România.

    În ciuda lipsei de timp şi a pauzelor scurte, pentru aproximativ 40% dintre respondenţi, prânzul reprezintă cea mai importantă masă a zilei. “Sunt mereu pe fugă, dimineaţa mă trezesc târziu, aşa că micul dejun iese din discuţie. Seara ajung târziu acasă, aşa că cel mai important moment al zilei rămâne masa de prânz, când îmi acord o clipă de linişte şi încerc să mănânc cât mai copios.” (Andrei, 29 ani, programator)

    Acelaşi studiu arată că 1 din 2 români intervievaţi îşi ia pauze de masă scurte, de până la 30 de minute. Pentru 20% dintre aceştia însă, pauza de masă este aproape inexistentă, ei rămânând prinşi în faţa calculatorului, cu treabă, alocând mai puţin de 10 minute pe zi pauzei de prânz.

    Când vorbim despre masa de prânz în timpul orelor de lucru, majoritatea românilor intervievaţi recunosc că nu acordă destul timp acestei activităţi, deşi îl consideră un moment important al zilei. Prioritizarea altor activităţi legate de serviciu determină o durată scurtă a acestei mese şi o alegere săracă a alimentelor, ei optând pentru mâncăruri care se prepară rapid pentru a-şi potoli foamea.

    Studiul Ciuc 0.0% a fost realizat de Heineken România şi îşi propune să identifice obiceiurile de consum ale românilor în timpul mesei de prânz. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online, la care au răspuns 405 persoane. Metodologia de studiu a fost aleasă în funcţie de consumatorii salariaţi din mediul urban, care sunt conectaţi la internet şi care folosesc canalele de social media. Marja de eroare a studiului a fost de 4,87%.

    Ciuc 0.0% are 0% conţinut de alcool si este disponibilă în doze de 0.33l, sticlă nereturnabilă de 0.33l şi sticlă returnabilă de 0.5l, în retail şi HORECA.

     

  • Majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi recunosc că este cea mai importantă masă a zilei

    Studiul privind obiceiurile de consum în timpul mesei de prânz dezvăluie faptul că majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi considera că este cea mai importantă masă a zilei. De asemenea, rezultatele studiului arată că peste jumătate dintre românii intervievaţi ar schimba felul în care îşi petrec pauza de prânz şi ar dori ca masa din mijlocul zilei să fie o experienţă altfel, în care ei să se bucure de mâncare bună şi o companie plăcută.

    Pentru a-i încuraja pe români să savureze masa de prânz, Ciuc 0.0% lansează platforma online www.pranzpenevazute.ro, prin care îndeamnă consumatorii să experimenteze un prânz “altfel”. Cei care se vor înscrie în platforma online vor avea ocazia să participe alături de persoane necunoscute la un “prânz pe nevăzute”, să iasă din monotonia zilnică şi să îşi transforme cea mai importantă masă a zilei într-o experienţă. Astfel, Ciuc 0.0% îşi invită consumatorii să îndrăznească să îşi schimbe obiceiul de “desktop dining” şi să accepte provocarea lansată de brandul care le promite că vor avea ce povesti când se vor întoarce la birou.

    “Platforma de socializare www.pranzpenevazute.ro este o iniţiativă îndrăzneaţă pe care Ciuc 0.0% o propune consumatorilor dornici să descopere şi să experimenteze o “altfel” de băutură în timpul mesei de prânz”, declară Andrea Veress, group brand manager global and premium brands Heineken România.

    În ciuda lipsei de timp şi a pauzelor scurte, pentru aproximativ 40% dintre respondenţi, prânzul reprezintă cea mai importantă masă a zilei. “Sunt mereu pe fugă, dimineaţa mă trezesc târziu, aşa că micul dejun iese din discuţie. Seara ajung târziu acasă, aşa că cel mai important moment al zilei rămâne masa de prânz, când îmi acord o clipă de linişte şi încerc să mănânc cât mai copios.” (Andrei, 29 ani, programator)

    Acelaşi studiu arată că 1 din 2 români intervievaţi îşi ia pauze de masă scurte, de până la 30 de minute. Pentru 20% dintre aceştia însă, pauza de masă este aproape inexistentă, ei rămânând prinşi în faţa calculatorului, cu treabă, alocând mai puţin de 10 minute pe zi pauzei de prânz.

    Când vorbim despre masa de prânz în timpul orelor de lucru, majoritatea românilor intervievaţi recunosc că nu acordă destul timp acestei activităţi, deşi îl consideră un moment important al zilei. Prioritizarea altor activităţi legate de serviciu determină o durată scurtă a acestei mese şi o alegere săracă a alimentelor, ei optând pentru mâncăruri care se prepară rapid pentru a-şi potoli foamea.

    Studiul Ciuc 0.0% a fost realizat de Heineken România şi îşi propune să identifice obiceiurile de consum ale românilor în timpul mesei de prânz. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online, la care au răspuns 405 persoane. Metodologia de studiu a fost aleasă în funcţie de consumatorii salariaţi din mediul urban, care sunt conectaţi la internet şi care folosesc canalele de social media. Marja de eroare a studiului a fost de 4,87%.

    Ciuc 0.0% are 0% conţinut de alcool si este disponibilă în doze de 0.33l, sticlă nereturnabilă de 0.33l şi sticlă returnabilă de 0.5l, în retail şi HORECA.

     

  • Doi antreprenori care au obţinut bani nerambursabili de la stat pentru afacerea lor îi învaţă şi pe alţii să-şi facă SRL-D

    Doi tineri antreprenori debutanţi au devenit consultanţi pro bono pentru cei care se gândesc să pornească o afacere cu bani nerambursabili oferiţi de către stat, dar nu ştiu cum şi dacă să se apuce. Ei au deschis un magazin de bricolaj online în septembrie cu 3.000 de euro din economii şi 17.000 de la Guvern şi CEC şi vor să îi înveţe şi pe alţii cum să nu mai fie angajaţi.

    Laura Curcă şi Vlad Sardescu au pornit aventura antreprenorială în primăvara anului trecut când, după câteva luni în care au bătut la uşile investitorilor privaţi în căutarea câtorva mii de euro pentru finanţare, au auzit întâmplător de programul guvernamental al SRL-urilor pentru debutanţi.

    CE AFACERI POŢI PORNI CU 10.000 de euro în România – EXCLUSIV

    „Am avut ideea de business şi am încercat finanţarea privată, cam pe toate canalele posibile. Din experienţa noastră putem spune că dacă nu ai un business legat de software sau aplicaţii este imposibil să găseşti un business angel care să contribuie la afacerea ta sau să atragi bani prin crowdfunding. Ei caută un return (randament al investiţiei – n.r.) rapid, iar IT-ul oferă asta. Aici e bătaia foarte mare şi este de înţeles de ce“, spun cei doi. Ideea lor a fost să deschidă un magazin online specializat în bricolaj de tip do-it-yourself, lucru imposibil cu cei 3-4.000 de euro puşi deoparte de când lucrau în vânzări – ea în consultanţă în construcţii, el în telecomunicaţii.

    „Ideea ne-a venit după ce ne-a plouat în casă şi am sunat la mai mulţi nea Caisă să vină să ne rezolve problema, dar niciunul nu a găsit o soluţie OK la problema noastră. (…) Am auzit de nea Caisă încă de mic de la tatăl meu şi am zis că e un nume bun pentru un brand în segmentul de bricolaj. Astăzi e locul unde poţi să suni, să cumperi şi să afli de ce ai nevoie fără ca cineva să vrea să te păcălească“, spune Sardescu. În planul de afacere, cei doi au mizat pe potenţialul pieţei de DIY, materiale de construcţii şi bricolaj în online, unde transparenţa preţurilor este încă redusă de practicile firmelor. „Sunt câteva magazine care continuă să funcţioneze folosind sistemul «Sună şi cere o ofertă». Noi vrem să punem totul la vedere, să acordăm aceleaşi reduceri pentru toată lumea în funcţie de cantităţi pentru ca nimeni să nu se teamă că plăteşte mai mult.“

    Cei doi mizează şi pe slaba informatizare a depozitelor de construcţii de pe piaţă şi pe lipsa de încredere în personalul acestora, clienţii având puţine informaţii privind cele mai bune produse şi raportul corect între calitate şi preţ. Afacerea neakaisa.ro – „domeniul neacaisa.ro era deja cumpărat şi nu i-am putut da de urmă proprietarului“ – funcţionează ca un revânzător, intermediar între furnizorii de astfel de materiale şi clienţii persoane fizice. „E un domeniu care nu a avut contact cu mediul online şi avem câţiva furnizori care au fost deschişi la propunerea noastră şi au înţeles că magazinele online ajung repede în topul vânzărilor lor. Ei nu au nimic de pierdut, în momentul în care ai o comandă o ridici şi o livrezi.“ Cei doi au ajuns în prezent la 14 furnizori şi ţintesc cel puţin zece comenzi pe zi până în primăvara anului 2016.

    Deşi ideea de business le-a surâs investitorilor curtaţi de cei doi tineri, neakaisa.ro nu a găsit bani în mediul privat, dar a primit încredere că poate funcţiona – „Investitorii cu care am vorbit au crezut în idee şi ne-au spus să mergem cu ea până la capăt. Dacă nu primeam răspunsuri pozitive am fi început mai greu.“ Cei doi au apelat la serviciile unui consultant specializat pe atragerea de finanţare pentru SRL-D pentru a porni afacerea. Au obţinut 8.500 de euro de la stat şi alţi 8.500 de la CEC Bank, ajungând cu economiile lor la 20.000 de euro, după mai multe aventuri. „La început am căutat informaţii despre ceea ce înseamnă SRL-D şi nu am găsit nimic. Informaţiile erau vagi şi opiniile contra acestui proiect nu erau tocmai încurajatoare. Deşi cei mai mulţi nu încercaseră, ei ştiau că nu se poate face nimic cu bani de la stat.“

    Au aplicat în martie şi au primit primii bani abia după şase luni. Alegerea consultantului cu care să lucreze a fost un pas dificil pentru cei doi, dat fiind că cereau un avans înainte de eventuala obţinere a finanţării, fără să aibă garanţia că vor obţine vreun leu. După ceva căutări, au găsit o firmă care să accepte 5% din valoarea banilor de la guvern dacă aceştia se obţineau. Au făcut bine, pentru că proiectul lor avea să fie respins. Legea prevede ca 40% din banii atraşi să fie investiţi în activele firmei, un prag despre care cei doi spun că este prea ridicat pentru un magazin online, unde nevoile constau într-un calculator, o imprimantă şi un sistem informatic de gestiune, plafonul de 8.000 de euro fiind dificil de atins. Au scris în business plan că au nevoie şi de tablete, nu doar de PC-uri, şi de buget de SEO, dar cheltuielile au fost considerate neeligibile.

  • Kaspersky: Femeile sunt mai puţin preocupate de ameninţările cibernetice decât bărbaţii

    În Europa, doar 18% dintre femei consideră că pot deveni victime ale infractorilor cibernetici, comparativ cu 27% dintre bărbaţi, care au recunoscut că sunt conştienţi de această ameninţare. În plus, conform studiului, femeile sunt mai puţin informate cu privire la ameninţările cibernetice decât băbaţii. De exemplu, 26% dintre bărbaţi şi 39% dintre femei nu cunosc informaţii cu privire la ransomware, în timp ce 21% dintre bărbaţi şi 34% dintre femei ştiu puţine lucruri despre malware-ul pentru dispozitive mobile.

    Rezultatele studiului arată că, la nivel european, utilizatoarele  acordă mai puţină importanţă ameninţărilor cibernetice. În momentul în care îşi împrumută dispozitivele altor persoane (copii, prieteni, colegi etc.), 32% dintre acestea nu îşi protejează datele pentru că nu sunt conştiente de riscuri, comparativ cu 28% dintre bărbaţi. 12% dintre femeile din Europa nu au instalat soluţii de securitate pe dispozitivele pe care le utilizează, comparativ cu 9% dintre bărbaţi.

    În acelaşi timp, studiul arată că, pe o perioadă de 12 luni, un procent mai mare de femei au fost victime ale atacurilor cu malware (53% versus 42% dintre bărbaţi), în ciuda faptului că bărbaţii sunt mai predispuşi la pierderi financiare (17% dintre bărbaţi versus 14% dintre femei). În general, bărbaţii investesc mai mulţi bani pentru achiziţionarea programelor care le curăţă sau protejează sistemele, în timp ce femeile prefer să apeleze la specialişti IT.

    În acelaşi timp, există ameninţări cibernetice cu care bărbaţii se confruntă mai des decât femeile. De exemplu, în 2014, atacurile cibernetice care ţinteau date financiare au afectat 54% dintre utilizatorii europeni comparativ cu doar 49% dintre femeile din regiune. Acest lucru se poate datora faptului că femeile sunt mult mai preocupate de securizarea tranzacţiilor financiare, comparativ cu alte activităţi online, notează acelaşi raport.

    Astfel, 59% dintre bărbaţi şi 64% dintre femei se preocupă de fraudele online care ţintesc conturile bancare în timp ce 43% dintre bărbaţi şi 49% dintre femei consideră că sunt vulnerabili atunci când fac plăţi online.  În plus, femeile au afirmat că sunt mai preocupate de spionajul cibernetic prin intermediul camerelor web (44% dintre femei versus 39% dintre bărbaţi).

    „În viaţa reală, oamenii înţeleg că este important să adopte măsuri de siguranţă pentru protejarea lucrurilor de valoare, în timp ce îşi desfăşoară activităţile de zi cu zi,” afirmă Elena Kharchenko, Consumer Marketing Group Director în cadrul Kaspersky Lab. „Acest lucru este valabil şi în mediul virtual. Adoptând măsuri de securitate, putem reduce semnificativ riscul de a pierde date importante sau riscul de a deveni victimele fraudelor cibernetice,” încheie Elena Kharchenko.

    Compania Kaspersky Lab este reprezentată în peste 200 de ţări şi este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume.

  • Kaspersky: Agresiunile din mediul cibernetic afectează tot mai mulţi copii

    Kaspersky Lab a organizat o dezbatere în cadrul evenimentului Mobile World Congress 2015, pentru a analiza această situaţie. Iniţiativa face parte parte dintr-o campanie globală pentru educarea şi asistarea copiilor şi a părinţilor în lupta împotriva cyberbullying-ului (agresiunilor din mediul cibernetic).

    „Internetul are multe beneficii, însă, din păcate, oferă posibilitatea unor utilizatori să-şi expună trăsăturile dăunătoare, iar cyberbullying-ul a devenit o problemă la scară largă,” a avertizat Eugene Kaspersky, Chairman şi CEO Kaspersky Lab. „Pentru victime, impactul psihologic poate fi serios şi durabil. Probabil că nu există o soluţie strict tehnologică, însă trebuie să discutăm despre toate aceste lucruri şi să-i informăm atât pe părinţi, cât şi pe copii, pentru a le permite să se bucure de toate lucrurile bune pe care le oferă internetul,” a declarant Eugene Kaspersky.

    Cercetarea Kaspersky Lab arată şi că intenţiile bine intenţionate ale adulţilor de a oferi spaţiu privat copiilor pot, de fapt, să îi facă pe aceştia mai vulnerabili la hărţuirile şi abuzurile din mediul online. De exemplu, doar 19% dintre părinţi afirmă că îi au pe copii în listele de prieteni sau că îi urmăresc pe reţelele sociale şi doar 39% le monitorizează activităţile online.

    Impactul emoţional pe termen lung poate fi semnificativ, iar părinţii trebuie să fie informaţi pentru a face demersurile necesare ca să oprească cyberbullying-ul. Studiul Kaspersky Lab arată că 44% dintre părinţii care au aflat că cei mici sunt agresaţi au intervenit – în timp ce peste jumătate dintre părinţi nu au luat măsuri.

    Compania Kaspersky Lab este reprezentată în peste 200 de ţări şi este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume.

  • Cum arată Windows 10, ultimul sistem de operare produs de Microsoft – VIDEO

    Mai multe variante demo sunt deja disponibile online, iar reprezentanţii Microsoft au prezentat diverse specificaţii ale Windows 10 în cadrul conferinţelor ţinute în ultimele luni.

    Windows 10 va putea fi utilizat gratuit de către posesorii licenţelor de Windows 8.1. Preţul de vânzare nu a fost încă specificat.

  • Un antreprenor moldovean a găsit metoda de a lua banii celor plecaţi la muncă în străinătate

    Un om de afaceri din Botoşani şi-a făcut magazin online pentru rudele românilor care au plecat în străinătate. Oamenii plătesc direct din ţările unde muncesc, conectându-se la internet, iar angajaţii magazinului livrează la domiciliu familiilor acestora bunurile, scrie Adevărul. Practic, acest serviciu a fost gândit în special pentru persoanele în vârstă din mediul rural, care nu se pot deplasa la magazinele mai bine aprovizionate, însă produsele achiziţionate sunt de multe ori ţigări sau băuturi alcoolice.

     Ionel Roşu, un om de afaceri din Botoşani a dezvoltat, în urmă cu aproape 20 de ani, o reţea de chioşcuri stradale, non-stop. Afacerile nocturne, i-au priit botoşăneanului, care a ajuns să deschidă şi un magazin universal, mai precis un minimarket, dar şi să se lanseze în mediul online.  Omul de afaceri spune că livrările se fac la domiciliu şi, bineînţeles, în regim non-stop, notează sursa citată.

    Văzând că magazinul online prinde, Ionel Roşu, a venit cu o idee inedită, pe care a promovat-o în rândul pritenilor şi a cunoscuţilor care au rude în străinătate. Totodată a început să o popularizeze online. Este vorba de servicii online de livrare de produse pentru familiile românilor plecaţi în străinătate. Cum funcţionează : botoşăneanul care locuieşte oriunde în lume, are posibilitatea să comande pe site produsele , le plăteşte cu cardul, iar un aganjat al firmei le duce la membrii familiei din judeţul Botoşani, ai celui care a dat comanda.

    Omul de afaceri spune că cele mai mari comenzi le are din mediul rural acolo unde , sunt persoane în vârste, multe dintre ele se îmbolnăvesc şi nu pot merge la un magazin bine aprovizionat pentru mâncare sau alte tipuri de produse. Prin magazinul online al botoşăneanului, rudele din străinatate ale bătrânului pot comanda pentru acesta, iar livrarea se face la domiciliu. ”Cei care au grijă de părinţii lor, de bătrânii lor, le trimit constant produse . Este un nucleu dur de torinezi şi sicilieni care cumpără pe site şi eu le fac livrarea la domiciliile rudelor lor. Iniţial am dedicat acest magazin online pentru municipiul Botoşani dar paradoxal cele mai multe comenzi le am pentru localităţile din judeţ.”, spune Ionel Roşu, citat de Adevărul.

    Deocamdată în municipiul Botoşani, spune omul de afaceri comenzile sunt reduse, iar orăşenii se rezumă în general la comenzi online de băutură sau ţigări, şi bineînţeles la ore foarte târzii. Pagina electronică în limba romani Ionel Roşu nu este la prima idee inedită privind afacerile sale. Odată cu lansarea paginii online, acesta a tradus produsele cu denumiri şi preţuri şi în limba romani. Şi asta fiindcă mulţi dintre clienţii nocturni ai magazinelor non-stop era romi. ” Îmi place să răspund şi unori nevoi sociale. L-am tradus cu ajutorul profesorului de romanes şi am ataşat şi steagul etniei pe care se poate da click pentru a fi tradusă pagina. Plătesc fără probleme sunt corecţi”, spune omul de afaceri botoşănean, mai scrie sursa citată.
     

  • ANALIZĂ Mediafax Monitorizare: AFI Palace Cotroceni – cel mai citat mall în presa online în ianuarie – FOTO

    La 15 ani de la construcţia primului mall din Bucureşti, retailul bucureştean s-a îmbogăţit cu încă 12 mari centre comerciale. Între timp unul a dispărut (City Mall) şi altul urmează să fie inaugurat în luna aprilie a acestui an (Mega Mall), înregistrând o clasare foarte bună în topul apariţiilor în media online încă înaintea deschiderii.

    Luând în considerare interesul publicului şi al presei, Mediafax Monitorizare a realizat în luna ianuarie 2015 o analiză comparativă privind frecvenţa cu care mallurile din Bucureşti au fost menţionate în presa online. Studiul s-a bazat pe monitorizarea a peste 1.200 surse online, atât în luna ianuarie 2014, cât şi în luna ianuarie 2015.

    Topul ca număr de citări este în 2015: AFI Palace Cotroceni (295), Unirea Shopping Center (289), Băneasa Shopping City (201), Bucureşti Mall (171), Mega Mall (150), Sun Plaza (145), Plaza Romania (110), Promenada Mall (56), City Mall (51), Grand Arena (31), Liberty Center (13), Jollie Ville (7), Militari Shopping Center (5).

    În 2014, numărul unu ca citări în era Unirea Shopping Center (259). Pe locurile următoare au fost AFI Palace Cotroceni (237), Băneasa Shopping City (116), Sun Plaza (113), City Mall (82), Bucureşti Mall (78), Promenada Mall (55), Plaza Romania (17), Liberty Center (14), Mega Mall (13), Militari Shopping Center (8), Grand Arena (3) şi Jollie Ville (1).

    În total, în ianuarie 2014 s-au înregistrat 996 menţiuni referitoare la malluri, iar în ianuarie 2015 s-a înregistrat o creştere cu 53% a interesului faţă de acest subiect, numărul menţiunilor ajungând la 1.524, multe articole cu asrfel de menţiuni fiind preluate pe agregatoarele de ştiri.

    Mega Mall, Grand Arena, Jolie Ville, Plaza România, Bucureşti Mall au înregistrat creşteri din punct de vedere comunicării online şi al interesului presei, având în 2015 o evoluţie semnificativă (de peste 100%) faţă de 2014 a numărului de apariţii în online. În acelaşi timp Liberty Center, Militari Shopping Center şi City Mall au înregistrat o scădare a interesului (City Mall a dispărut ca mall).

    Principalele surse (top 15) care au furnizat informaţii despre acest subiect au fost în 2014: Ziare Live – 34 menţiuni, B365 – 30, Amos News – 25, Ziarul Financiar – 25, Ziarul Profit – 20, România Insider – 18, Gândul – 16, În oraş Bucureşti – 16, Jurnalul – 15, Mediafax – 15, Wall Street – 15, Economica – 14, Pro TV Magazin – 14, România TV – 14 şi Antidotul – 13.

    În 2015 top 15 surse care au înregistrat menţiuni referitoare la malluri au fost: Index Ştiri – 83 menţiuni, News Line – 73, DIACAF – 53, Actualităţi – 40, Eva – 33, Pe Scurt – 33, Ştiri Astăzi – 33, Ziare Realitatea – 33, B365 – 26, Ziarul Financiar – 26, Amos News – 24, România TV – 23, Ziare pe Net – 23, Retailers – 19 şi Ziua News – 19, observându-se multe citări pe agregatoarele de ştiri.

    Pentru detalii suplimentare referitoare la această analiză puteţi accesa: http://www.monitorizare.mediafax.biz/Site/Pages/Public/contact.aspx.

    Ne puteţi contacta şi prin: e-mail la monitorizare@mediafax.ro sau la numărul de telefon: 031/82.56.152

  • Reportaj: Vacanţa pe insula Maldive. De ce merită fiecare euro cheltuit pentru un sejur exotic

    Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro)

    Spre dimineaţă, când soarele abia ieşise somnoros din scutecele mării, am debarcat. Malul era înalt, iar plante înalte cu frunze puţine şi mari ascundeau privirii tot ce era în spate. 

    Atmosfera era calmă, nici somnoroasă, nici apatică, ci toropită, în ciuda zgomotelor de ici-colo – fremătat timid de apă, o pasăre sau două?; lilieci mari smolesc cerul când şi când; apă caldă, liniştită şi populată de micuţi peşti coloraţi ce ţi se-ncurcă printre picioare. Cerul este simplu, linear, albastru infinit; când apare un nor din el se scutură ploi calde, repezi şi tăcute.

    Plaja este albă, un cimitir fin de corali măcinaţi de apă şi soare sub picioare străine insulei. Relativ îngustă, ea nu se opreşte în faţa arbuştilor şi a copacilor, ci îşi continuă desfăşurarea până hăt spre mijlocul insulei, printre căsuţe şi palmieri în coadă de păun.

    Mai târziu, după ce am bătut insula cu piciorul în lung şi-n lat, fapt ce îţi ia cam zece minute la pas domol, am văzut umbrele de stuf şi mici căsuţe pe plajă iţindu-se printre copaci pitici şi contorsionaţi.

    Insula era locuită. Un om micuţ cu pielea ciocolatiu-negricioasă specific populaţiilor insular-indiene ne-a servit cu o băutură făcută din struguri storşi. L-am numit Sâmbată, căci a doua zi era duminică. L-am revăzut ulterior în multe ipostaze şi avataruri; mai mic, mai slab, mai gras-spre-normal, aducându-ne fructe sau prosoape, măturând potecile. Părea să îi facă plăcere să fie în preajma noastră, pentru că zâmbea mult, dezvelind dinţi albi ce articulau binişor în engleză.

    Ne-am grăbit să găsim adăpost, deşi noaptea venea acolo mai târziu cu trei ore ca acasă. Condiţiile erau mulţumitoare, culcuşul moale, aveam răcoare când voiam şi apă caldă la orice oră. Nu era bună de băut, dar Sâmbătă avea grijă să ne lase nevăzut apă îmbuteliată lângă pat. Tot Sâmbătă se ocupa şi de mâncare, deşi s-a aflat repede că nu se prea pricepe şi nici nu prea avea din ce, pentru că nu creştea nimic pe insulă. Acest lucru a întristat pe mulţi; era totuşi o naufragiere benevolă şi costisitoare. Noroc cu tonul cu aripioara galbenă, pescuit mai peste tot şi delicios la grătar.

    Nu prea era nimic de făcut, dar acest lucru este relativ. Era cald şi femeile s-au aşezat pe plajă, la umbra palmierilor. Copiii au rămas pe lângă adăposturi, să se bălăcească în golful cuminte cu peşti albi; nu a trecut mult şi au domesticit pisici de mare. Crabii au fost îndărătnici, aşa că au sfârşit rău, înecaţi în sos de piper negru.

    O parte din bărbaţi au plecat pe mare să pescuiască. Au venit cu mâna goală şi tolba plină de poveşti despre monştri din adâncuri ce se lasă văzuţi o clipă şi luptă aprig pentru viaţă. Prin urmare, orgoliul masculin a plecat a doua zi capul şi s-a mulţumit să vadă peştii la mică sau mare adâncime prin ochi mari, de împrumut. Alţii au mers pe apă cu vântul în spate, pe bărci sau plute, cu zmee sau plăci.

    Apa era albastru-alb-lăptoasă şi calmă, fără valuri, ceea ce face ca oamenii să arate a cireadă de hipopotami scufundaţi la adăpost de soare. Erau cam singurele lucruri de făcut în afară de stat cu burta la soare şi urmărit linia orizontului. Stăteam cu ochii în soare aşteptând barca salvatoare. Cineva a citit în stele că va veni după prima zi a anului nou. Altcineva a împrăştiat corali morţi pe nisipul fierbinte şi a proorocit că salvarea ne va duce înapoi la loc cu frig şi zăpadă murdară. Era un vis de care ne deziceam şi ne agăţam, pe rând.

    Astfel ar putea suna o descriere cvasi-atemporală a unui timp petrecut pe o insulă în Maldive. Izolarea unei insule mici poate da această impresie de naufragiu a la Robinson Crusoe unui călător activ, avid de experienţe.

    Mica insula Furanafushi din atolul North Male, în Maldive (Oceanul Indian / Marea Arabiei), oferă plajă, somn, diving şi scuba diving în recife cu viaţă subacvatică intensă şi colorată, windsurf, pescuit şi cam atât. Posibilităţile de explorare a spiritului uman în exprimarea lui arhitectural-culinar-culturală sunt nule pe insulă, căci arhitectura hotelului este cea clasică pentru cinci stele de lanţ, incursiunile gastronomice se înfundă în abordări etnice cuminţite, iar urmele materiale de cultură locală de la boutique se vând la preţuri exorbitante pentru nişte obiecte standard din oferta de suveniruri a hotelurilor din toată lumea.

    Că eşti în Maldive o ştii după repetarea cuvântului în literatura din cameră, altfel insula cu tot ce este pe ea ar putea fi mutată pe oricare mare sau ocean al lumii fără confuzii geografic-identitare. În ciuda eforturilor, resorturile de lanţ hotelier de pe insule sunt toate la fel: neutre, speriate să nu îşi scufunde oaspeţii într-o experienţă locală autentică. They play it safe. În definitiv, destinaţiile precum Maldive sunt, în primul rând, locul unde se duc să ierneze poşetele Vuitton.

    Pe insulă nu există decât un hotel/resort, care constă în water bungalow-uri pe o parte şi island cottages şi vile scunde pe cealaltă, ascunse de-a lungul plajei printre copaci. Dacă nu ar fi şezlonguri pe plajă, venind de pe mare în sud, insula ar părea nelocuită. Sentimentul este de singurătate, de linişte şi izolare.

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”