BusinessMagazin

Tag: munca

  • “Stăm, ne odihnim, mănânc nişte seminţe”. Motivul pentru care primarul i-a lăsat fără ajutoare sociale

    Edilul spune că unii dintre beneficiari au plecat la cerşit, prin străinătate, iar alţii ignor[ regulile pur şi simplu. Când au primit vestea că nu primesc nici un sprijin financiar, asistaţii social s-au supărat foc, însă nici prin cap nu le trece deocamdată să lucreze ceva.
     
    Unii preferă să stea la poartă şi să mănânce seminţe, în loc să adune gunoaiele de prin comună.
     
    ”Azi e sărbătoare, azi! Nu muncim noi, noi respectăm legea şi sărbătorile, stăm, ne odihnim, acum mănânc nişte seminţe.”
     
    15 familii dintr-un total de 147 care primeau ajutor social au fost tăiate de pe lista beneficiarilor. Este şi cazul unei tinere de 25 de ani, cu 4 copii.
     
    Ion Dorel Tănăsescu, primarul comunei Bughea de Jos, judeţul Argeş: ”Nu participă la muncile în folosul comunităţii şi atunci suntem obligaţi să luăm această măsură mai dură, trebuie să se obişnuiască să îşi achite obligaţiile ce le revin.”scrie stirileprotv.ro

  • “Stăm, ne odihnim, mănânc nişte seminţe”. Motivul pentru care primarul i-a lăsat fără ajutoare sociale

    Edilul spune că unii dintre beneficiari au plecat la cerşit, prin străinătate, iar alţii ignor[ regulile pur şi simplu. Când au primit vestea că nu primesc nici un sprijin financiar, asistaţii social s-au supărat foc, însă nici prin cap nu le trece deocamdată să lucreze ceva.
     
    Unii preferă să stea la poartă şi să mănânce seminţe, în loc să adune gunoaiele de prin comună.
     
    ”Azi e sărbătoare, azi! Nu muncim noi, noi respectăm legea şi sărbătorile, stăm, ne odihnim, acum mănânc nişte seminţe.”
     
    15 familii dintr-un total de 147 care primeau ajutor social au fost tăiate de pe lista beneficiarilor. Este şi cazul unei tinere de 25 de ani, cu 4 copii.
     
    Ion Dorel Tănăsescu, primarul comunei Bughea de Jos, judeţul Argeş: ”Nu participă la muncile în folosul comunităţii şi atunci suntem obligaţi să luăm această măsură mai dură, trebuie să se obişnuiască să îşi achite obligaţiile ce le revin.”scrie stirileprotv.ro

  • Cu cât îţi măreşte şansele de angajare o bluză decoltată

    Trebuie să îţi verifici CV-ul de mai multe ori, te îmbraci adecvat pentru locul de muncă dorit, te asiguri că ai pantofii şi unghiile sunt curate, menţii un contact vizual în timp ce discuţi cu intervievatorul, cauţi informaţii despre companie înainte şi, dacă eşti femeie, indiferent de situaţie, nu porţi o bluză decoltată. Însă cercetări noi realizate de cei de la Universitatea Sorbona din Paris demonstrează chiar contrariul.

    Pe o perioadă de trei ani, cercetătorii au răspuns la sute de anunţuri de locuri de muncă folosind două candidate ficţionale: ambele aveau CV-uri şi experienţe aproape identice, dar una purta un top uşor decoltat în fotografia din CV, iar cealaltă o bluză cu gâtul acoperit. Astfel au constatat că recrutorii au arătat mai mult interes pentru prima candidată.

    Dintre cele 200 de oferte de job pe diverse posturi de vânzări, femeia ce purta un top mai decoltat a atras cu 62 mai multe oferte decât contracandidata sa mai conservatoare.

    Şi dacă te gândeşti că situaţia se poate explica prin prisma faptului că slujbele propuse erau în vânzări, află că situaţia s-a repetat şi în cazul locurilor de muncă în domeniul financiar-contabil, în care femeia fictivă mai non-conformistă a primit cu 68 mai multe oferte. 

  • COŞMAR pentru angajaţi. De luna aceasta intră în vigoare cea mai URÂTĂ măsură. Este obligatorie şi va face viaţa angajaţilor extrem de dificilă

    Măsura creează deja probleme unor angajatori, care nu ştiu cum să „ponteze“ munca angajaţilor care lucrează pe teren sau de acasă.
     
     „Aceste prevederi nou introduse (deşi au ca scop combaterea muncii nedeclarate) nu ţin cont de realităţile mediului de afaceri şi de flexibilitatea raporturilor de muncă într-un context economic din ce în ce mai complex. (…)
     
    Din păcate, modificarea legislativă adusă Codului mun­cii îngreunează viaţa angajatorilor, crescând şi mai mult aspectele birocratice/formaliste în loc să încurajeze fle­xibilitatea raporturilor de muncă în contextul unei rea­li­tăţi ce cere acest lucru“, a spus Mădălina Racoviţan, Tax Part­ner în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG.
     

  • Oraş care oferă o slujbă şi două hectare de teren oricui acceptă să se mute acolo

    Această insulă, cu natura sa unică şi un mediu înconjurător sănătos, are foarte multe de oferit: există multe locuri de interes turistic, cluburi de copii, biserici şi altele. Populaţia actuală este de 150.000 de oameni, dar este în scădere de ani buni.


    După ce au angajat toată forţa de muncă disponibilă local, cei de la The Farmer’s Daughter Country Market au postat pe pagina de Facebook un anunţ care pare prea bun pentru a fi adevărat: orice persoană dispusă să se mute în oraş va primi un loc de muncă şi două hectare de teren.

    Singura piedică pare a fi legea din Canada, care spune că doar rezidenţii statului nord-american pot aplica pentru o astfel de poziţie; sigur, o carte verde poate rezolva însă această problemă, iar pentru a obţine cartea verde rezidenţii au nevoie de două lucruri: o invitaţie de la un angajator canadian, aprobată de Ministerul Muncii, şi un permis temporar de muncă care se obţine după obţinerea vizei.

    Sursa: Brightside.me

  • Ce cred angajaţii români despre şefii lor

    Pentru aproape 80% dintre aceştia, relaţia defectuoasă cu şeful le influenţează productivitatea, iar 88% susţin că acest aspect le afectează inclusiv viaţa personală, arată sondajul eJobs desfăşurat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi din România. La polul opus, dintre cei care declară că au o relaţie bună sau foarte bună cu şeful lor (65% din totalul respondenţilor), 98% spun că acest lucru contribuie la creşterea productivităţii lor la job şi 86% consideră că relaţia bună cu şeful le influenţează pozitiv şi viaţa personală.

    Cu toate acestea, doar 33% dintre respondenţii la studiul eJobs sunt prieteni cu şeful pe reţelele sociale, iar 53% spun că nu au superiorii în lista de prieteni din social media, în timp ce restul de 14% declară că nu folosesc deloc astfel de reţele. Dintre cei care sunt prieteni cu şeful în social media, femeile (41%) şi tinerii cu vârsta de până în 35 de ani (42%) sunt de departe segmentele care au cea mai mare pondere din punctul de vedere al existenţei unei prietenii cu superiorul în spaţiul virtual.

    “Clişeu sau nu, relaţia şef-subaltern a devenit o preocupare reală a managerilor care îşi doresc să creeze un mediu de lucru orientat către performanţă. Mulţi angajaţi ajung să-şi părăsească locul de muncă din cauza relaţiilor nu tocmai plăcute pe care le au cu şefii. Relaţia şef-angajat trebuie să se bazeze în primul rând pe raportul de competenţă între părţi. Altfel spus, respectul angajaţilor pentru şefii lor vine atunci când, pe lângă abilităţile profesionale, şeful are şi capacităţi de leadership şi management”, spune Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Rezultatele studiului indică faptul că ceea ce îşi doresc angajaţii de la un şef nu este neapărat şi ceea ce primesc de la acesta. Din punctul de vedere al angajaţilor, un şef bun trebuie să ştie să le recunoască eforturile (21%) şi să aibă abilitatea de a identifica şi fructifica atuurile echipei (17%), însă importante pentru respondenţii la sondajul eJobs sunt şi deschiderea şefului la comunicarea cu subalternii (12%) şi abilităţile acestuia de a prioritiza proiectele şi activitatea echipei (11%).

    38% dintre respondenţi au o părere generala bună sau foarte bună despre şeful lor, 33% se declară neutri, iar 29% au o părere proastă. Cei mai mulţi îşi caracterizează şeful actual drept inteligent (60%), însă la foarte mică distanţă sunt cei care consideră că şeful lor este doar un oportunist (57%). În acelaşi timp, 56% spun că şeful lor este uneori impulsiv, iar aproape jumătate dintre respondenţi îşi descriu şeful ca fiind exigent şi chiar tipicar (44%).

    La polul opus, doar un sfert dintre respondenţi spun despre şeful lor că are spirit de echipă sau că este răbdător (34%) şi echilibrat (39%). Părerea subalternilor despre superiorul direct şi relaţia lor cu acesta sunt influenţate, printre altele, de lipsa încrederii şefu.lui în capacităţile lor profesionale – pentru 53% dintre respondenţi, de lipsa îndrumării profesionale – pentru 46% dintre respondenţi, de volumul prea mare de muncă pe care îl primesc de la superior – 46% dintre respondenţi, dar şi de lipsa feedback-ului privind activitatea lor – 44% dintre respondenţi. Pe de altă parte, însă, nici angajaţii nu au încredere în şef, doar 9% considerând că acesta spune mereu adevărul în relaţia cu cei din echipă.

    Dacă ar fi să preia poziţia şefului, doar 26% dintre respondenţii la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât superiorul lor, în timp ce 33% nu cred că ar face faţă poziţiei, iar 41% nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management. Cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.

    Sondajul a fost realizat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi, toţi activi profesional în prezent, dintre care 26% ocupând poziţii de management şi 65% având studii superioare. Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în rândul respondenţilor sunt vânzări, inginerie, achiziţii şi transporturi.

     
     
     

  • Ce cred angajaţii români despre şefii lor

    Pentru aproape 80% dintre aceştia, relaţia defectuoasă cu şeful le influenţează productivitatea, iar 88% susţin că acest aspect le afectează inclusiv viaţa personală, arată sondajul eJobs desfăşurat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi din România. La polul opus, dintre cei care declară că au o relaţie bună sau foarte bună cu şeful lor (65% din totalul respondenţilor), 98% spun că acest lucru contribuie la creşterea productivităţii lor la job şi 86% consideră că relaţia bună cu şeful le influenţează pozitiv şi viaţa personală.

    Cu toate acestea, doar 33% dintre respondenţii la studiul eJobs sunt prieteni cu şeful pe reţelele sociale, iar 53% spun că nu au superiorii în lista de prieteni din social media, în timp ce restul de 14% declară că nu folosesc deloc astfel de reţele. Dintre cei care sunt prieteni cu şeful în social media, femeile (41%) şi tinerii cu vârsta de până în 35 de ani (42%) sunt de departe segmentele care au cea mai mare pondere din punctul de vedere al existenţei unei prietenii cu superiorul în spaţiul virtual.

    “Clişeu sau nu, relaţia şef-subaltern a devenit o preocupare reală a managerilor care îşi doresc să creeze un mediu de lucru orientat către performanţă. Mulţi angajaţi ajung să-şi părăsească locul de muncă din cauza relaţiilor nu tocmai plăcute pe care le au cu şefii. Relaţia şef-angajat trebuie să se bazeze în primul rând pe raportul de competenţă între părţi. Altfel spus, respectul angajaţilor pentru şefii lor vine atunci când, pe lângă abilităţile profesionale, şeful are şi capacităţi de leadership şi management”, spune Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Rezultatele studiului indică faptul că ceea ce îşi doresc angajaţii de la un şef nu este neapărat şi ceea ce primesc de la acesta. Din punctul de vedere al angajaţilor, un şef bun trebuie să ştie să le recunoască eforturile (21%) şi să aibă abilitatea de a identifica şi fructifica atuurile echipei (17%), însă importante pentru respondenţii la sondajul eJobs sunt şi deschiderea şefului la comunicarea cu subalternii (12%) şi abilităţile acestuia de a prioritiza proiectele şi activitatea echipei (11%).

    38% dintre respondenţi au o părere generala bună sau foarte bună despre şeful lor, 33% se declară neutri, iar 29% au o părere proastă. Cei mai mulţi îşi caracterizează şeful actual drept inteligent (60%), însă la foarte mică distanţă sunt cei care consideră că şeful lor este doar un oportunist (57%). În acelaşi timp, 56% spun că şeful lor este uneori impulsiv, iar aproape jumătate dintre respondenţi îşi descriu şeful ca fiind exigent şi chiar tipicar (44%).

    La polul opus, doar un sfert dintre respondenţi spun despre şeful lor că are spirit de echipă sau că este răbdător (34%) şi echilibrat (39%). Părerea subalternilor despre superiorul direct şi relaţia lor cu acesta sunt influenţate, printre altele, de lipsa încrederii şefu.lui în capacităţile lor profesionale – pentru 53% dintre respondenţi, de lipsa îndrumării profesionale – pentru 46% dintre respondenţi, de volumul prea mare de muncă pe care îl primesc de la superior – 46% dintre respondenţi, dar şi de lipsa feedback-ului privind activitatea lor – 44% dintre respondenţi. Pe de altă parte, însă, nici angajaţii nu au încredere în şef, doar 9% considerând că acesta spune mereu adevărul în relaţia cu cei din echipă.

    Dacă ar fi să preia poziţia şefului, doar 26% dintre respondenţii la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât superiorul lor, în timp ce 33% nu cred că ar face faţă poziţiei, iar 41% nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management. Cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.

    Sondajul a fost realizat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi, toţi activi profesional în prezent, dintre care 26% ocupând poziţii de management şi 65% având studii superioare. Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în rândul respondenţilor sunt vânzări, inginerie, achiziţii şi transporturi.

     
     
     

  • La ce vârstă încep angajaţii să-şi dispreţuiască locul de muncă

    Unul din şase angajaţi britanci cu vârsta de peste 35 de ani susţine că este nefericit, aproape dublu faţă de numărul celor sub 35 de ani, potrivit unui studiu realizat de firma de resurse umane Robert Half din Marea Britanie, scrie Bloomberg.

    Angajaţii mai în vârstă tind să fie mai nefericiţi la locul de muncă decât colegii lor mai tineri. Aproape o treime din persoanele cu vârsta de peste 55 de ani au declarat că nu se simt apreciaţi, în timp ce 16% au spus că nu au prieteni la locul de muncă.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Interviu cu tânărul avocat George Berche: „Munca, singura cale spre succes”

    Vorbeşte-ne despre tine, despre parcursul tău professional.

    Avocat George Berche: Am absolvit Facultatea de drept din cadrul Universităţii din Oradea în anul 2015, iar în anul 2016 am absolvit programul de masterat din cadrul aceleiaşi facultăţi, specializarea „Drept civil şi procedură civilă”. Am promovat examenul de admitere în barou în anul 2016, şi în acelaşi an am devenit avocat colaborator în cadrul societăţii Doseanu&Asociaţii.

    Am avut o ascensiune „fabuloasă”, de la un contract pe 3 luni pentru perioadă de probă la un contract pe perioadă nedeterminată în cadrul celei mai mari societăţi de avocatură din Oradea. În decurs de câţiva ani o să vă pot spune lucruri mai interesante despre parcursul meu profesional.

    Ce te-a atras la profesia de avocat?

    G.B.: Sincer, până să încep să profesez nu eram atât de sigur că o să-mi placă. Ştiam că avocatura în România nu este aceeaşi cu ceea ce vedeam în filme. Am început să fiu atras de această profesie după ce am început să o practic. Aproape zilnic ne lovim de situaţii noi, care nu sunt reglementate expres în lege, dar la care trebuie să găsim rezolvare, pentru că şi acest lucru face parte din rolul unui avocat. Niciodată nu apuci să te plictiseşti. Nu ai cum.

    Un alt lucru important care m-a făcut să-mi placă profesia de avocat este colectivul în care am început să lucrez. Este esenţial, pentru o bună formare profesională, să ai colegi pe care să-i „stresezi” cu tot felul de întrebări (banale, de multe ori), pe care să-i pui să-ţi verifice „capodoperele” pe care le redactezi, pentru a găsi ei eventuale scăpări sau greşeli în locul judecătorului, ori colegi care se opresc din lucru pentru a discuta cu tine despre presupusa „revelaţie” pe care tu o ai într-un dosar şi să te ajute cu alte argumente să o susţii ori să râdă bine de tine şi să-ţi spună să revii la realitate.

    Cititi mai multe pe www.bihon.ro

  • Care sunt ţările din Europa care plătesc cele mai mari taxe. Câte zile trebuie să muncească un român pentru a-şi plăti taxele anuale

    Aşadar rata reală de impozitare în Franţa este de 57,53%, în Belgia 56,9% şi în Austria de 54,7%. Asta înseamnă că, în medie, un francez trebuie să muncească 210 zile, până pe 29 iulie, când termină de plătit impozitele la stat şi poate începe agonisirea. De fapt, 29 iulie este cunoscută ca “ziua eliberatoare”.

    Dintre ţările memebre ale Uniunii Europene, cea mai mică rată reală de impozitare este în Cipru (23,85%), în timp ce media europeană este de 44,96%, în scădere în ultimii şase ani. În România, această rată este peste medie, anume 47,62%. Astfel un român trebuie să muncească 174 de zile până să scape de taxele şi impozitele pe care le datorează statului.

    20 dintre cele 28 de state memebre ale UE au mărit TVA-ul din 2009 până în prezent. Ceea mai mare creştere a TVA s-a înregistrat în Ungaria unde a sărit de la 20% la 27%. În România TVA-ul este de 19%. Cea mai mare cotă a TVA în România a fost înregistrată între 2010 si 2016 când a fost de 24%. De la 1 ianuarie 2016 TVA a scazut cu patru procente, iar de la 1 ianuarie 2017 TVA a scazut de la 20% la 19%.